29,920 matches
-
au mai bun, pe scurt - să avem ce citi. Acest lucru s-a întîmplat pentru autorii străini. În același timp, au apărut nenumărate cărți valoroase din zone tabu pe vremea comunismului: memorialistică, istoria reală, religie, parapsihologie, servicii secrete etc. În fine, piața a fost invadată de cărți de specialitate din toate domeniile. Din păcate, nu același lucru se poate spune despre beletristica autohtonă. N-am să mă refer acum la poezie - știu că este teritoriul cel mai urgisit, dar evit să
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]
-
atare, performanța cantitativă, știința cântului, inteligența stilistică, cea scenic-dramatică etc.? căci la fiecare dintre cei cinci concurenți se poate releva una sau alte dintre aceste trăsături - doar mezzosoprana Julia Oesch (Germania) mi s-a părut a nu poseda nici una. În fine, premiile: III și II nu mi-au ridicat semne de întrebare. Basul Metodie Bujor (Rep. Moldova) este o personalitate formată cu o voce deosebit de frumos timbrată, o dicție clară, dinamism și prezență scenică; baritonul Marco Cristarella Orestano (Italia) are verva
Darclée - un proiect vast by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15893_a_17218]
-
diferența - dacă este una - dintre situația pe care o descoperim în interbelic, aceea din anii comunismului și cea de după 1989. Mai întîi ar fi cazul să observ că raportul înfățișat de Matei Călinescu nu ține pînă la capătul perioadei. Spre finele deceniului 4 și apoi în timpul războiului, prieteniile s-au rupt. Polarizarea intelectuală a făcut loc unor vrăjmășii personale. Sub comunism, tocmai acesta din urmă a fost modelul curent, mai ales cînd erau la mijloc intelectuali care colaborau în chip nerușinat
Cînd ne despart ideile by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15915_a_17240]
-
nouă rândul. De prima linie a frontierei, cu pașapoartele în mână, trecurăm repede. Nici nu ne luară în seamă. Înaintam ceva mai greu decât cei din coada paralelă, dar ce mai conta, dacă în puțin timp am fi pășit, în fine, în sectorul de Vest... Trecurăm cu bine și de cea de-a doua linie a frontierei de stat. Grănicerii redegiști se uitau la noi curioși. Nici o intervenție, însă. Păream liberi ca pasărea cerului. La fel se întâmplă și cu a
Berlin by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15909_a_17234]
-
adversarii sînt concepuți ca absolut opaci; un discurs care clasifică pentru a stigmatiza și care tematizează excelența românească plecînd din puncte foarte diverse. Negarea relevanței pe care o au distincțiile ideologice și, la limită, absența oricărei credințe ferme sînt, în fine, trăsăturile cele mai frapante ale românismului." Să trec peste alte cîteva studii și eseuri din sumar (din care aș aminti cel despre "Călători străini și naționalism românesc", efectiv substanțial) pentru a mă opri la cel mai amplu și voit cuprinzător
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
Friedrich Nietzsche (care-l inspiră și îl întărește pe autorul Onfray, prin motto-uri bine găsite și declarații de intenții, la elaborarea acestei crărți și a celei următoare), pe "porexcitatul" părinte al futurismului care a fost Filippo Tommaso Marinetti, în fine, pe inamicul de neînduplecat al crustaceelor - aceste "insecte" cu "conștiință problematică", după cum sintetizează M.O. prea indigesta aversiune - Jean-Paul Sartre. Se înțelege că pentru un autor care încurajează belșugul în administrarea sa cea mai concret senzorială, erudiția expunerii este mai
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
are și partea lui bună: el arată că în România capacitatea organizatorică n-a dispărut cu totul. într-adevăr, nu e puțin lucru să urzești ani de zile un plan, să cauți complici, să-i pui la treabă și, în fine, când condițiile s-au copt, să treci intempestiv la acțiune. Oricât de revoltător, "recursul în anulare" plutea în aer încă din iarna lui 2000. Forțele ridicate, în decembrie 1989, pe umerii lui Stănculescu, Chițac și ceilalți, revenite la putere, n-
Grațiere și greață by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15930_a_17255]
-
aparținînd criticii interbelice. Așadar, cartea lui I.B. Lefter are o latură polemică deloc neglijabilă. Autorul nu enunță explicit acest lucru (mai sus sînt enunțate ipotezele mele în legătura cu ținta autorului), dar, la o lectură atentă, găsim rînduri sugestive: �în fine, se poate face - și merită făcută - o reconstrucție critică a conceptului de modernism din perspectiva noastră postmodernă, o rearticulare a datelor lui definitorii în urma clarificării și eliminării oscilațiilor, ambiguităților, confuziilor care l-au distorsionat nu numai în anii interbelici, dar
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
mă urăște tocmai fiindcă aveam tupeul să cumpăr ceva de la el. Îl rugasem și să fixeze o oră, să aud cum sună, plăcându-mi deșteptătoarele. Ceasul, suna, într-adevăr, frumos. Mă mai jucasem cu el un pic, pe urmă, în fine, îl cumpărasem, tot jucându-mă cu acele ceasornicului. Mergeam satisfăcut cu ceasul în brațe pe bulevardul Vaclav. Când, deodată, începu să sune. Așa se nimerise... Am așteptat, până la capăt. Pe urmă, îmi picase fisa. Era clar că patronul mă crezuse
Praga în 1969 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15923_a_17248]
-
acum, mai cu seamă că programul anunțat promite momente de mare satisfacție: 8-28 septembrie, 21 de zile cu câte 2 concerte zilnic - unul cameral la Ateneu și unul simfonic la Sala Palatului (oare instalația pentru ameliorarea acusticii va deveni în fine realitate?) și 4 întâlniri cu Mozart by night la Ateneu până în miez de noapte (să sperăm că cei 9000 de infractori nu vor fi eliberați până atunci pentru a li se oferi ocazia să acționeze la punct fix!). S-ar
Festivalul Internațional "George Enescu" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15925_a_17250]
-
Concursului precedent. Și cu asta am ajuns la Concurs. După o traiectorie zbuciumată (inițiat cu succes în anii '50, desființat în deceniul următor din motive de culise, reînființat după 1990 cu organizare precară și rezultate pe măsură), el este în fine relansat. Numărul celor înscriși nu este foarte mare, doar suficient; dificultatea repertoriului cu o paletă largă de stiluri, cu piese impuse și mai ales biografia sa haotică explică de ce nu este încă mai frecventat. Altfel, listele celor înscriși la cele
Festivalul Internațional "George Enescu" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15925_a_17250]
-
în jurul legii electorale, unele manevre oblice, precum și întreaga atmosferă în care se desfășoară propaganda nu încurajează speranțele sincerilor democrați într-o consultare populară din care teroarea și corupția să fie deopotrivă eliminate." În sfîrșit, alegerile au avut loc tocmai la finele lui noiembrie 1946. Au fost, se știa încă atunci, cele mai falsificate alegeri din cîte a cunoscut (și a tot cunoscut din 1866 pînă în 1937!) istoria României moderne. În 26 noiembrie 1946 Carandino scria, în editorialul său: "Toată țara
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
că Ghica a făcut mai mult decît să conserve, în memorabile imagini, aspecte din viața cotidiană bucureșteană ori muntenească din secolul XIX. El avea, după toate indiciile, o viziune personală asupra acestor lucruri. Și-a scris epistolele relativ tîrziu, la finele deceniului opt și la începutul celui de al noulea, cînd mai erau puțini martori ai evenimentelor și ai oamenilor înfățișați de el. în 1880 se călătorea, evident, altfel de la București la Iași decît înainte de 1848, iar atmosfera din casa Băltărețului
Secolul lui Ion Ghica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15945_a_17270]
-
descoperită de dl George Geacăr și anume aceea că poezia pentru care Radu Gyr a fost condamnat la moarte în 1958, socotită de Securitate "un virulent manifest anticomunist" (după cum rezultă dintr-un documentar publicat în revista Memoria), a intrat pe la finele anilor '80 într-un montaj literar destinat echipelor artistice din Cîntarea României și a fost auzită de dl Geacăr recitată pe scena unui cămin cultural. "Mister specific românesc", exclamă dl Geacăr în căutarea, totuși, a unei explicații. O explicație nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
m-a surprins foarte tare profesorul nostru Jean-André Fieschi, care ne-a spus ceva ce am auzit apoi și la François Albéra, care preda Istoria filmului la Lausanne și la Sorbona, și care ne aducea tot felul de filme - în fine... Fieschi a formulat o critică ce nu-mi suna deloc obișnuit, nu suna a critică de film. I-a spus unui coleg al meu, care-și prezentase filmul de an, zice: -"Îmi pare rău, dar tu nu-ți iubești personajele
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
la socoteală pe astronomul Polac Copernic, restabilind raportul real Soare-Pământ, și a cărui operă apărută în 1543, DE REVOLUTIONIBUS ORBIUM COELESTIUM LIBRI VI - dacă ni se permite - a schimbat soarta lumii întregi. Să nu uităm nici de Sobiețki, care, la finele secolului XVII, a salvat, practic, Europa de turci, când cu asediul Vienei... Ce ghinion pe noi, alături cum stăm de Bizanț. Dacă turcii ar fi ajuns atunci la Atlantic, Bucureștiul ar fi condus externele Imperiului Otoman, iar Occidentul s-ar
Varșovia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15954_a_17279]
-
dea dovadă de multă fantezie. Atelierul are două odăițe, dând una într-alta. În prima, cum intri, te privește impunător Marin Preda, de sub pălăria lui grea, pariziană, cu borurile întoarse în sus, care îi plăcea atâta, fotografie în care, în fine, băiatul lui Moromete, țăranul din câmpia română, se preschimbă deodată într-un boier învăluindu-te într-un dispreț fin, ca toți boierii; sau poate într-o luare în seameă critică un pic, distantă, dacă nu și curioasă, cum s-ar
Panorama scriitorilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15968_a_17293]
-
sau o "oplatky"(un fel de vafă - "specialitate a casei" de mai bine de un secol) poți asculta orice - de la menuete de Mozart și sonate de Beethoven la jazz și muzică de café-concert - dar, în nici un caz, manele; și, în fine, asemeni unui refren, tradiționalul salut ceh "ahoj" (ce, amintindu-ți de "Asul de pică" al lui Forman, îți răscolește nostalgii cinefile) și, ca un reper, nelipsita ploaie - rece și neprietenoasă - ce-ți actualizează durerile reumatice în plină vară. Aceasta este
Previzibilul Karlovy Vary... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15956_a_17281]
-
urmă, 22 a publicat articolul lui Adam Michnik Polonezii și evreii. Cît de mare e vina?, revista revine acum cu schimbul de scrisori dintre Michnik și Leon Wiseltier pe aceeași temă din The New Republic. Foarte, foarte interesant totul! În fine, în nr. 29 din 17-23 iulie, 22 vine cu un instructiv și spiritual studiu al d-lui Andrei Oișteanu, intitulat Țara meșterului Manele. E vorba de tradiția manelei la români. Cronicarul nu îl recomandă amatorilor actuali de manele, nici copiilor-minune
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
Au fost numiți pe bună dreptate oamenii începutului de drum. Totul li se părea că trebuie luat de la capăt. Și au luat totul de la capăt la o vîrstă la care alții își mai toceau coatele pe băncile școlii. Născuți la finele deceniului al doilea al secolului al XIX-lea, erau deja prezențe publice active în deceniul al cincilea. în anul revoluției aveau în jurul vîrstei de 30 de ani. Au înfăptuit Unirea la nici 40. Cînd generația următoare se pregătea să-i
Generații "lirice" și generații "critice" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15994_a_17319]
-
momentul în care conștiința românească cîștigă înțelesul și gustul lumescului, încercînd să iasă din plasa eternității în care părea prinsă". Cînd ajunge la o autocunoaștere, sub imboldul evadării din lumea contemplativă în cea a istoriei. Însă această conștiință etnică, în fine conturată, e nemulțumită de sine. Dînd glas unei astfel de nemulțumiri, învățatul domnitor moldovean ar inaugura la noi "spiritul de critică", ar întrupa "primul fenomen de criză din spiritualitatea românească, pînă atunci echilibrată și împăcată; nu mulțumită cu sine, dar
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
la Vrei să cîștigi un miliard. Elevului i se întinde o mînă de ajutor necuvenită, reducîndu-se la 50% marja de eroare. Hazardul îl poate conduce spre soluția bună, fără ca el să știe cu adevărat, fiind așadar notat pe nedrept. în fine, cei care au gîndit subiectele au mai întins o mînă de ajutor candidaților, solicitînd prin barem să se acorde un punct sau chiar mai multe și în situații în care candidatul tratează simplist subiectul și face și greșeli de ortografie
Bacovia la bacalaureat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16009_a_17334]
-
imediat a doua zi, după ce avusese loc, în ziua de 24 octombrie a anului 1956... S-a spus că scrisese deoarece, maică-sa, de viță nobilă, era unguroaică. Et pourtant!... Printre atîtea neamuri proaste, cu talent, din literatura română, în fine, apăruse un Domn strălucit, în viață și în cultură, politica ne mai contînd... Este prozatorul cel mai de seamă al celei de a doua jumătăți a secolului abia încheiat... * * * "Iulie 1984. Venge-toi sur l'offense apportée par ce M., clefăitul
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16003_a_17328]
-
literatură de imaginație și care nu sînt puține. Îl informez așadar că sînt autorul a 5 (cinci) romane, a 2 (două) volume de proze fanteziste mergînd pînă la fantastic, a 4 (patru) cărți de proze, reflecții și momente confesive, în fine, una care chiar poartă acest nume (Confesiuni împotrivă, 2000). De ce nu le-a citit d. Gh. G.? Mister!' Primul răspuns ce ne vine în minte e următorul: d. Alexandru George e cel ce nu l-a citit pe subsemnatul nici măcar
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
vremea potrivită, s-au bucurat de isprăvile lui Nastratin, Guha, de parabolele sufi, de învățăturile zen, de articolele "cu miez" din ziare, de povestioarele lui Martin Buber sau bancurile lui Bulă (pe care, vai, Carrière nu-l cunoaște), de, în fine, povestioarele filosofice budiste, evreiești, indiene, irlandeze etc. - să se bucure și de această antologie. Ar putea fi leacul necazurilor de care vi se pare că nu știți cum să scăpați. Oferă libertatea individuală, stârnesc propria fantezie, răspuns pe măsura fiecăruia
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]