119,707 matches
-
împăratului, cu rugămintea să i se aprobe a purta numele de Smetana. Să nu uităm că nu fuseseră căsătoriți legal niciodată. Franz Josef i-a refuzat dreptul acesta. De altfel, ea era cetățeana unui stat străin. Dar celor doi băieți, fiilor lui naturali, da, le-a aprobat. Franz Josef era un împărat puternic și înțelept. Hotărârea lui a fost foarte bună, foarte corectă și cinstită. La ea s-a adăugat hotărârea marilor rabini care, după halaha, au decis fără ezitare că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a transhumat, puiul de dac și de român. a dat din brațe și idei și-a devenit ambasador printre cei buni printre acei ce faima fac românilor TIMP CIRCULAR Sunt avatar a tot ce-am fost și-a ce-o să fiu, Ființa plămădita din gânduri, vise, speranțe și uitare. Nu-s decat-o frântura de cuvânt, Din dialogul mut al Lui cu El însuși pe prea tristul pământ. ȘAPTE 7 zile, 7 stele, 7 pietre de hotar, 7 monezi de-argint
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
-mă oglindă numai pentru tine / Ca să văd grădină cerului”, Clatină-mă, cuvântule, p. 31), iar în această oglindă se vede o verigă din lanțul ființei omenești, cea neînchisa și abstractă, pe latura fără putință de trăit și extrem de dureroasă: tata - fiu. Singură relație peste care cade ghilotina finitului, ca o fractură ontica, si naște percepția tragicului. Pe latura cealaltă, a mamei, nu se percepe finitul, căci legăturile vieții au un început nemijlocit. „Femeia - geneză existenței”, ce exact o spune poemul Geneză
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
o exacerbare sau o excitabilitate bolnavă a trupului, ele strecoară în minte și în suflet chipurile, imaginile, amintirile sau închipuirile erotice<footnote Preot Ioan C. Teșu, Patima desfrânării și lupta împotriva eiă, p. 94. footnote>. Într-o scrisoare către un fiu duhovnicesc, Avva Efrem, stareț al Mânăstirii Filotheu din Muntele Athos, îl îndemna pe acesta: Atunci când ai război trupesc, fii foarte atent cu fanteziile necurate, care produc gânduri murdare, alungă-le de îndată ce apar. Imediat să spui rugăciunea cu durere în suflet
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
ale conflictelor sufletești. Părinții neptici ne îndeamnă să păzim mai ales capul șarpelui, adică gândul vătămător, ca nu cumva, prin primirea capului (prima răsădire a gândului) să primim și celălalt trup al șarpelui (consimțirea cu plăcerea). Până sunt încă prunci fii Babilonului, adică gândurile viclene, să-i ucidem lovindu-i de piatră (Ps. 136, 9), aceasta din urmă fiind chiar Hristos căci de se vor face bărbați prin învoirea noastră, nu fără mare suspin și grea osteneală vor fi biruiți<footnote
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
timp, pătrunderea unor gânduri pierzătoare<footnote Columba Stewart, op. cit., p. 129. footnote>. Rugăciunea neîncetată este considerată de majoritatea Sfinților Părinți rugăciunea scurtă, ce are cuvinte puține, dar care se face cu zdrobirea inimii. Despre rugăciunea lui Iisus Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul (păcătoasa)! se spune că nu este armă mai tare ca aceasta nici în cer nici pe pământ<footnote Sf. Nil de la Sorska, op. cit, p. 59. footnote>, drept pentru care este cel mai
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
25. footnote> și, totodată, încercând o educație a inimii<footnote Serghei Bulgakov, op. cit., p. 173. footnote> spre desăvârșirea personalității<footnote Iosif Vatopedinul, op. cit., p. 25. footnote> noastre. Despre mijloacele de despătimire vorbește și părintele Epifanie I.Teodoropulos, care îndeamnă: Ascultă fiule! <<Hopurile>> pe care le luăm spre înfruntarea ispitelor trupești sunt rugăciunea, postul, privegherea, mărturisirea, Sfânta Împărtășanie. Urmează și tu rețeta și vei vedea cât de eficace este înfrânarea. Noi singuri nici o secundă nu putem rămâne curați. Dar cu harul și
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
acesta îl tulbura chiar și prin simpla sa prezență. Ispita pusă înainte de diavol cuprinde aceleași lucruri pe care noi, oamenii cei căzuți, le cunoaștem din propria luptă cu păcatul. Oamenii au fost făcuți, într-adevăr, spre a fi dumnezei și fii ai Celui preaînalt (Ps. 81,6), știind că din Rai urmau să se mute la o stare mai bună. Diavolul, șerpuitor în purtări, tare în vicleșuguri și cu ochi ademenitori, pizmuind fericirea lor, le-a spus primilor oameni: Veți fi
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Care pentru neascultare îi punea în perspectivă moartea. N-a rezistat însă, din cauza trufiei care încolțise în sufletul său, dorind a fi independent, asemenea lui Dumnezeu. De aceea, pe drept cuvânt se spune: Începutul păcatului este trufia (Înțelepciunea lui Isus, fiul lui Sirah 10, 15). Este surprinzător faptul că Eva s-a lăsat amăgită și a gustat tocmai din acest fruct, care îi fusese oprit, deși în rai Dumnezeu făcuse: să răsară din pământ tot soiul de pomi, plăcuți la vedere
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
acceptă promisiunea de a deveni Dumnezeu, numai pentru că diavolul îi prezintă o imagine atât de meschină a Dumnezeului adevărat, încât nu mai vrea să stea împreună cu El, ci dorește independența. Invidia și gelozia sunt păcatele celor ce nu mai sunt fiii lui Dumnezeu. Consimțind să devină dumnezeu independent de Dumnezeu, Adam arată că vrea să se lipsească de Dumnezeu, să ducă o viață fără El, să-I ia locul. Ce înseamnă aceasta dacă nu negarea, respingerea lui Dumnezeu? Adam fusese creat
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
la observarea goliciunii lor, goliciune care vădea vidul spiritual al celor care căzuseră în păcat. Adam vede că este gol, dar nu-și recunoaște vina și nu se căiește de greșeala care l-a dezbrăcat de cinstea și vrednicia de fiu al Creatorului. Depărtarea de Dumnezeu însemna moartea, Dumnezeu fiind Viață, având viața în Sine. Adam a văzut că e gol. Această goliciune din suflet era lipsa prezenței lui Dumnezeu. Și pentru că Adam nu își recunoaște cu sinceritate păcatul comis, i
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
vădite însușiri ale fiecăruia și ale tuturora pentru fericire cu necontenite lipsuri și lacrimi. Pe de o parte, omul este o ființă asemănătoare cu Dumnezeu, Stăpânul și Poruncitorul firesc al pământului, Moștenitorul veșniciei. Iar pe de alta, acesta-i un fiu oarecum uitat de tatăl său și care nu-și aduce aminte de obârșia sa; asemenea unui rege lipsit de tron, urmărit și chinuit de supușii săi și, ceea ce de o sută de ori mai rău, acesta-i un trădător de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
virtual<footnote Magistrand Constantin Cornițescu, Idei dogmatice în cuvântările Sf. Ioan Hrisostom, în rev. Studii Teologice, anul XVII, nr. 7-8/1965, p. 445. footnote>. Dar Dumnezeu a voit să-l redea vieții, de aceea L-a trimis în lume pe Fiul Său (Ioan 9, 4) pentru ca prin El lumea viață să aibă și încă din belșug (Ioan 9, 10). Deoarece împăcarea dintre Dumnezeu și om nu se putea face decât de către o persoană care să fie și Dumnezeu și om, Tatăl
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
4) pentru ca prin El lumea viață să aibă și încă din belșug (Ioan 9, 10). Deoarece împăcarea dintre Dumnezeu și om nu se putea face decât de către o persoană care să fie și Dumnezeu și om, Tatăl a hotărât întruparea Fiului Său, ca să răscumpere pe omul căzut în păcat și să-l împace cu Sine, după neascultarea pe care omul a arătat-o față de Dumnezeu. De aceea, după căderea în păcat și implicit după înstrăinarea de Dumnezeu, pentru Cel Atotputernic, începe
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
împace cu Sine, după neascultarea pe care omul a arătat-o față de Dumnezeu. De aceea, după căderea în păcat și implicit după înstrăinarea de Dumnezeu, pentru Cel Atotputernic, începe un nou mijloc de salvare a omului și a lumii: trimiterea Fiului în lume, fiindcă numai prin Dumnezeu, Îl puteam redobândi pe Dumnezeu. Domnul Hristos, luând osânda aceasta a păcatului omului, adică pătimirea, stricăciunea și moartea cea după fire, s-a făcut pentru om păcat, prin pătimire, moarte și stricăciune, îmbrăcând de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
nemurire<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, răsp. 42, în Filocalia..., vol. III, p. 152. footnote>, căci neamul omenesc era incapabil de a câștiga din nou comuniunea cu Dumnezeu, iar restaurarea acestei comuniuni cu Dumnezeu a fost scopul întrupării Fiului lui Dumnezeu. Întreagă Sfânta Treime participă la Întruparea Domnului Hristos, în întreg Fiul, care împlinea taina mântuirii noastre prin Întrupare se afla întreg Tatăl după ființă, nu întrupându-Se, ci binevoind să se întrupeze Fiul; și în întreg Fiul, se
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
III, p. 152. footnote>, căci neamul omenesc era incapabil de a câștiga din nou comuniunea cu Dumnezeu, iar restaurarea acestei comuniuni cu Dumnezeu a fost scopul întrupării Fiului lui Dumnezeu. Întreagă Sfânta Treime participă la Întruparea Domnului Hristos, în întreg Fiul, care împlinea taina mântuirii noastre prin Întrupare se afla întreg Tatăl după ființă, nu întrupându-Se, ci binevoind să se întrupeze Fiul; și în întreg Fiul, se afla întreg Duhul Sfânt după ființă, nu întrupându-Se, ci conlucrând cu Fiul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Dumnezeu a fost scopul întrupării Fiului lui Dumnezeu. Întreagă Sfânta Treime participă la Întruparea Domnului Hristos, în întreg Fiul, care împlinea taina mântuirii noastre prin Întrupare se afla întreg Tatăl după ființă, nu întrupându-Se, ci binevoind să se întrupeze Fiul; și în întreg Fiul, se afla întreg Duhul Sfânt după ființă, nu întrupându-Se, ci conlucrând cu Fiul la întruparea cea negrăită pentru noi,4 Sfântul Maxim confirmând și întărind prin aceste cuvinte ceea ce Sfântul Pavel a spus: Dumnezeu era
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
întrupării Fiului lui Dumnezeu. Întreagă Sfânta Treime participă la Întruparea Domnului Hristos, în întreg Fiul, care împlinea taina mântuirii noastre prin Întrupare se afla întreg Tatăl după ființă, nu întrupându-Se, ci binevoind să se întrupeze Fiul; și în întreg Fiul, se afla întreg Duhul Sfânt după ființă, nu întrupându-Se, ci conlucrând cu Fiul la întruparea cea negrăită pentru noi,4 Sfântul Maxim confirmând și întărind prin aceste cuvinte ceea ce Sfântul Pavel a spus: Dumnezeu era în Hristos, împăcând lumea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Fiul, care împlinea taina mântuirii noastre prin Întrupare se afla întreg Tatăl după ființă, nu întrupându-Se, ci binevoind să se întrupeze Fiul; și în întreg Fiul, se afla întreg Duhul Sfânt după ființă, nu întrupându-Se, ci conlucrând cu Fiul la întruparea cea negrăită pentru noi,4 Sfântul Maxim confirmând și întărind prin aceste cuvinte ceea ce Sfântul Pavel a spus: Dumnezeu era în Hristos, împăcând lumea cu Sine Însuși (2 Corinteni 5, 19). Deci, Sfânta Treime este prezentă la Întrupare
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Întrupare, unirea pe care o are Hristos prin fire cu Tatăl, făgăduiește să o aibă prin har și cu noi, dacă vrem și dacă vom lucra poruncile Lui și precum El este în Tatăl și Tatăl este întru El, așa Fiul lui Dumnezeu este întru noi și noi, dacă voim, vom fi întru Tatăl prin har<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, op. cit., cuv. 6, p. 84. footnote>. Deci, Hristos S-a împărtășit de ale noastre, ca să ne facă pe noi părtași
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
footnote Sf. Simeon Noul Teolog, op. cit., cuv. 6, p. 84. footnote>. Deci, Hristos S-a împărtășit de ale noastre, ca să ne facă pe noi părtași de ale Sale. Ideea aceasta o întâlnim în toată literatura patristică. El S-a făcut Fiu al omului, ca să-i facă pe oameni fii ai lui Dumnezeu, introducându-ne în împărăția cerurilor, mai bine zis, dăruindu-Se, să o avem pe aceasta înlăuntrul nostru, ca să nu avem numai nădejdea de a intra în ea, ci având
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
p. 84. footnote>. Deci, Hristos S-a împărtășit de ale noastre, ca să ne facă pe noi părtași de ale Sale. Ideea aceasta o întâlnim în toată literatura patristică. El S-a făcut Fiu al omului, ca să-i facă pe oameni fii ai lui Dumnezeu, introducându-ne în împărăția cerurilor, mai bine zis, dăruindu-Se, să o avem pe aceasta înlăuntrul nostru, ca să nu avem numai nădejdea de a intra în ea, ci având-o încă de acum<footnote Sf. Simeon Noul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
prin firea omenească asumată comunicându-ne puterea dumnezeirii Sale. Prin Întrupare, Hristos ne dezvăluie nouă la maximum valoarea omului în fața Creatorului pe de o parte, iar pe de altă parte, cât de grav a fost păcatul de a trebuit ca Fiul lui Dumnezeu să Se întrupeze, căci putea fi trimis un prooroc sau un înger, dar nu ar fi fost îndeajuns. Întruparea deci ne arată în mod concret că Dumnezeu este iubire (1 Ioan 4, 16), ne revelează în primul rând
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
a Creatorului și a creaturii, a stabilității și a mișcării, această taină arătându-se în Hristos care S-a arătat, aducând prin ea împlinirea hotărârii de mai înainte a lui Dumnezeu<footnote Ibidem, răsp. 60, pp. 304-305. footnote>. Deci întruparea Fiului, rânduită din veșnicie, ar fi avut loc independent de căderea lui Adam. În acest sens, Părintele Stăniloae, pornind de la cuvintele Sfântului Maxim, afirmă că nu abia păcatul lui Adam, ci însăși constituția lumii, așa cum a ieșit din gândul și actul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]