3,170 matches
-
război, în stepa rusă, și ale căror morminte au fost arate...? Atît. Dacă, incitat de moment, pornirea mea vindicativă își avusese oarecum justificarea, una emoțională, evident, din unghiul logicii istoriei (dacă o fi existînd așa ceva), fusese oricum irelevantă: și nefericiții flăcăi ruși și la fel de nefericiții mei frați rămîneau victimele unei abominabile sorți, iar idiosincraziile mele nediferențiat-antirusești (unele de-a dreptul ridicole, atunci cînd interlocutor îmi era bunul amic întru extravagante cogitații) se plasau alături de înțelepciune. Acum? Rușii morți, frații mei morți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sită Întoarsă. Cu această făină, frunza de mătrăgună și miere fac o pastă pe care o lasă să se acrească. Se pune apoi fie În țuică, fie În ceai, fie În cafea, fie Într-o plăcintă, pe care o oferă flăcăului pentru a-i trezi dragostea (M. Eliade, 1995, p. 218). Actul de vrăjitorie evocat are ca scop influențarea comportamentului unui tânăr, crearea unor sentimente erotice pentru o anumită fată, cu ajutorul unei plante sau a unor poțiuni fabricate pe baza acelei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
erau invitați la masa mare, ei puteau asista la numeroasele secvențe și rituri efectuate În locuri publice (biserica, spre exemplu) sau În casele actorilor principali, care acum se deschideau și permiteau accesul curioșilor. Cu o zi Înainte, o ceată de flăcăi, Îmbrăcați În haine de sărbătoare, colinda satul: ei anunțau nunta și intrau În casele celor pe care trebuiau să Îi invite, Îi cinsteau cu vin sau țuică și, prin formule ceremonioase, Îi pofteau la nuntă. Bradul era Împodobit, vineri, la
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
satul: ei anunțau nunta și intrau În casele celor pe care trebuiau să Îi invite, Îi cinsteau cu vin sau țuică și, prin formule ceremonioase, Îi pofteau la nuntă. Bradul era Împodobit, vineri, la casa mirelui. La ceremonie luau parte flăcăi și fete, oameni căsătoriți și bătrâni. Crengile bradului erau tăiate, legate Între ele și Împodobite cu beteală, flori și panglici. Bradul era apoi așezat pe o masă, uneori Înfipt Într-un colac. Participanții jucau și petreceau apoi până În zori. A
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mireasă și era Împodobit cu haine alese și flori. În tot acest timp, lăutarii interpretau diferite cântece care proslăveau calitățile mirelui: frumusețea care Îl face dorit de toate fetele, hărnicia care stârnește respectul sătenilor, curajul care este apreciat de ceilalți flăcăi etc. În același timp, aceste cântece anunțau sfârșitul tinereții fără de griji și descriau obligațiile viitorului cap de familie. În ansamblu, bărbieritul mirelui poate fi interpretat ca un ritual care consacră desprinderea de statutul de flăcău. În paralel, la casa miresei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care este apreciat de ceilalți flăcăi etc. În același timp, aceste cântece anunțau sfârșitul tinereții fără de griji și descriau obligațiile viitorului cap de familie. În ansamblu, bărbieritul mirelui poate fi interpretat ca un ritual care consacră desprinderea de statutul de flăcău. În paralel, la casa miresei, fetele pregăteau batistele și buchețelele pentru flăcăi, cămașa soacrei și a socrului, celelalte daruri. Mireasa se ducea la fântână sau la râu, Însoțită de un flăcău (vădrar) și de lăutari. După ce lua o vadră de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
anunțau sfârșitul tinereții fără de griji și descriau obligațiile viitorului cap de familie. În ansamblu, bărbieritul mirelui poate fi interpretat ca un ritual care consacră desprinderea de statutul de flăcău. În paralel, la casa miresei, fetele pregăteau batistele și buchețelele pentru flăcăi, cămașa soacrei și a socrului, celelalte daruri. Mireasa se ducea la fântână sau la râu, Însoțită de un flăcău (vădrar) și de lăutari. După ce lua o vadră de apă, ea se oprea În mijlocul curții și stropea cu un mănunchi de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ca un ritual care consacră desprinderea de statutul de flăcău. În paralel, la casa miresei, fetele pregăteau batistele și buchețelele pentru flăcăi, cămașa soacrei și a socrului, celelalte daruri. Mireasa se ducea la fântână sau la râu, Însoțită de un flăcău (vădrar) și de lăutari. După ce lua o vadră de apă, ea se oprea În mijlocul curții și stropea cu un mănunchi de busuioc În cele patru zări. Fetele se stropeau cu apa rămasă ca să se căsătorească mai repede ( În acest caz
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cel lăsat,/ De la frunza cea de nuc,/ Rămâi maică, eu mă duc./.../ Plângi, mireasă, te omoară,/ Că nu-i mai pune beteală,/ Nici la coadă floricele,/ Nici În degete inele,/ Și nici În urechi cercei,/ Nici nu-i ședea cu flăcăi./ Cununița ta cea verde,/ Cum te scoate dintre fete,/ Și te dă Între neveste./ Și cununa cea de flori,/ Te pune-ntre nurori./ Cântați fete și horiți,/ Până sunteți la părinți,/ Cântați fete horile,/ Și vă purtați florile./ După ce vă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și beteală și nu se va mai Împodobi cu cercei și inele. Ea nu mai poate să Își petreacă timpul făcând activitățile specifice tinerilor, să Își etaleze frumusețea sau Însemnele atrăgătoare ale vârstei, nu mai are voie să joace cu flăcăii la hore sau să stea (să piardă timpul) cu fetele la vorbă, glume sau joacă. Fără a enunța În mod explicit, cântecul sugerează că locul activităților plăcute (horele, pălăvrăgeala cu fetele, cochetatul cu băieții) va fi luat de muncile grele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a unor spaime (Întemeiate pe experiențele unor căsătorii nefericite) și de recunoaștere socială a unor inegalități de gen, structurale ordinii satului tradițional. După acest moment ritualic urmează sosirea alaiului mirelui. Acesta este condus de vornic sau colăcer, urmat de brădar, flăcăii din ceata mirelui, nașul și mirele, nașa și fetele, celelalte neamuri. Intrarea În curtea miresei se făcea conform unui ritual care mima o luptă: familia miresei Închidea porțile și se Înarma cu ciomege, flăcăii mirelui băteau zgomotos În poartă și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vornic sau colăcer, urmat de brădar, flăcăii din ceata mirelui, nașul și mirele, nașa și fetele, celelalte neamuri. Intrarea În curtea miresei se făcea conform unui ritual care mima o luptă: familia miresei Închidea porțile și se Înarma cu ciomege, flăcăii mirelui băteau zgomotos În poartă și pocneau din bice. De peste gard erau Întrebați ce vor și, după un schimb de replici versificate care sugerau agresivitatea cuceritorilor, porțile erau deschise și alaiul intra somptuos În curte. Colăcerul (vornicul) rostea orația tradițională
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
replici versificate care sugerau agresivitatea cuceritorilor, porțile erau deschise și alaiul intra somptuos În curte. Colăcerul (vornicul) rostea orația tradițională, povestind căutările „tânărului Împărat”, care, plecat la vânătoare, a găsit o urmă. Neștiind ce fel de urmă este, a Întrebat flăcăii din jurul său. Cei din ceată au „ghicit-o” ca fiind de căprioară sau zână sau floare crăiască sau mireasă. Hotărât să aducă În curtea lui acea făptură minunată, fiindcă În curtea În care trăiește ea nu poate da rod, tânărul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
au „ghicit-o” ca fiind de căprioară sau zână sau floare crăiască sau mireasă. Hotărât să aducă În curtea lui acea făptură minunată, fiindcă În curtea În care trăiește ea nu poate da rod, tânărul Împărat a trimis ceata de flăcăi să o găsească. Aceștia au luat urma și au descoperit că făptura s-a ascuns În respectiva curte. Cei prezenți În curte sunt invitați să dea fata și să participe la petrecere. Orația de nuntă construiește, În jurul unor imagini-standard ale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
din lumea basmului), un vârtej de detalii pitorești, hiperbolice și deseori pline de haz, care mută nunta Într-un plan al figurilor și acțiunilor fabuloase. După Încheierea orației, bradul este coborât din prăjina unde fusese cățărat și este jucat de flăcăi. Mireasa primește salba adusă de ceata mirelui și, astfel Împodobită, se Îndreaptă spre părinți pentru „iertăciune”. Tânăra pereche Îngenunchează În fața părinților miresei, iar lăutarii interpretează cântecele tradiționale care marchează separarea fetei de familia ei, amintesc sacrificiile părinților pentru a-și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
golului care se produce acum În familia fetei. În unele locuri are loc o horă În jurul vetrei, menită să exprime simbolic ruperea de casa părintească. În curte este prezentată zestrea fetei, ceata miresei accentuând ritualic mărimea și valoarea acesteia, În timp ce flăcăii mirelui iau În râs, prin formule consacrate de acest obicei, bunurile aduse și pretențiile familiei fetei. De aici, alaiul se Îndreaptă spre biserică pentru slujba de cununie. De la biserică, invitații merg la casa mirelui, unde are loc petrecerea. Mai multe
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și mai consistent. C. se poate cânta dimineața („zăorit”), seara sau noaptea. De multe ori este individualizată după situația socială sau civilă a gazdei. Există c. pentru logofăt, primar, preot, păstor, agricultor, pescar, dar și pentru copil mic, fată mare, flăcău, bătrân, văduv, ba chiar pentru animalele domestice. Transmiterea urării se face indirect, printr-o alegorie în care cel colindat este pus în situații favorabile și i se atribuie calități excepționale. De pildă, c. pentru flăcău idealizează frumusețea, iscusința și vitejia
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
pentru copil mic, fată mare, flăcău, bătrân, văduv, ba chiar pentru animalele domestice. Transmiterea urării se face indirect, printr-o alegorie în care cel colindat este pus în situații favorabile și i se atribuie calități excepționale. De pildă, c. pentru flăcău idealizează frumusețea, iscusința și vitejia tânărului, pe când c. pentru fată cuprinde portrete delicate ale unor fete harnice, înțelepte și neasemuit de frumoase. În ambele tipuri de c. se urează tinerilor, sub formă aluzivă sau directă, să se căsătorească. Cea mai
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
află întruparea în epopeea răscoalei lui Horea. Abstract vorbind, el poate fi și ipostaza ideală a poetului, ce se regăsește solidar cu istoria („La mine-n sânge / Istoria contemporană plânge”) și cu aspirațiile cele mai adânc înrădăcinate ale mulțimilor („Venisem flăcău de pe Crișuri / cu sufletu-n trei învelișuri: / De jale, de dor, de răscoale / A celor din munți și din vale”). B. are o acută conștiință a spațiului și a timpului cărora le aparține. De aici derivă și temele sale fundamentale
BENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
și în Bucovina - prin care bocitoarele romane invocau mila zeiței Nenia, de îndată ce bolnavul intra în agonie. După vârsta și starea civilă a persoanei decedate, b. poate fi: de mamă, de tată, de soție, de soț, de frate, de soră, de flăcău, de fată mare, de copil, de moș. În funcție de context, se intonează la înmormântări și pomeniri, iar locul performării poate fi în casă, pe drum, la poarta cimitirului, la groapă etc. Acestea sunt b. propriu-zise. Pe lângă ele, însă, în zona sud-vestică
BOCET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]
-
un fel de geamăt înăbușit, pe care vântul umed l-a împrăștiat repede peste câmpia albă. A făcut câțiva pași, apoi s-a cufundat până la genunchi într-un troian de zăpadă. Zăpăcit, am rămas o clipă nemișcat, privind din barcă flăcăul acela înalt, îmbrăcat cu un pulover lăbărțat, pe care vântul îl umfla ca pe o rochie scurtă de lână. Clapele șepcii lui unduiau ușor în adierea rece. Picioarele lui goale înfipte în zăpadă mă fascinau. Nemaiânțelegând nimic, am sărit din
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Orfan Încă din pruncie, Mândricel fusese crescut la curțile domnești, ca un copil de pripas ce era. Domnii Țării Românești se schimbaseră, dar el a rămas la curte. Anii trecuseră astfel și, o dată cu ei, crescuse și Mândricel. Acum devenise un flăcău În lege, voinic și mândru la privit, Încât numele acesta de pripas i se potrivise de minune. Când se urcase pe tronul Țării Românești, Țepeș Îl găsise la curte. Aflând despre viața umilă pe care o dusese băiatul, se posomorî
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
curte, pe neașteptate, În noapte, strigă din toate puterile: ,, Trăiască România dodoloață !” Cuvinte : au purces= au plecat, au mers; orator= vorbitor; dodoloață = gogonată , rotundă; făgașul zăpezii= drum prin zăpadă, pârtie; marea de oameni= mulțimea; Își dormea somnul = era Înmormântat. UN FLĂCĂU DE ISPRAVĂ În acele zile de la sfârșitul lui august 1944, pe plaiurile Bârsei, ca și În alte părți ale țării, se duceau lupte dârze pentru lichidarea ultimelor rămășițe ale armatelor hitleriste de pe teritoriul țării. Populația civilă sprijinea prin toate mijloacele
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
În pădure. La gura unei văi s-au oprit. În dreapta și În stânga se ridicau două creste Împădurite. Pe firul văii susura apa limpede a unui pârâu. Eu zic să urcăm pe munte, a propus militarul. Urcăm, au răspuns cei doi flăcăi. De aici, Însă, ne vom despărți, spuse militarul. Pornim pe trei direcții și ne vom Întâlni În poiană, la Izvorul vitelor. Dacă unul dintre voi va da ochii cu dușmanul, vom da semnalul: trei focuri de armă, trase unul după
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ajutorul celorlalți doi nu se putea. Hitleriștii erau foarte aproape și l-ar fi prins sau l ar fi ucis. Să se retragă și să caute ajutoare, ar fi Însemnat să nu-i mai găsească aici. Timpul se scurgea și flăcăul trebuia să ia repede cea mai bună hotărâre. Nu-i slăbea din ochi pe cei doisprezece. Privirea Îi fu atrasă de unul care, după uniformă, părea să fie ofițer ,, Acesta e comandantul lor”, gândi flăcăul. Dacă l-ar nimeri cu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]