3,813 matches
-
Ioan Slavici. Opera literară, Editura Academiei, Bucuresti, 1970, p. 91. 172 Vezi Eleonora Slavici, Jurnal, Comitetul pentru cultură și artă al municipiului Timișoara, Biblioteca Municipală, 1969. 173 Vezi Ioan Slavici, Opere, vol. 9, (Memorialistica, Varia), Editura Minerva, București, 1978. 174 Florentina Vișan, "Titlu-figură a textului poeziei chineze clasice", în Studii și cercetări lingvistice, XXXIX, 1988, nr. 4, p. 344. 175 Ilie Dan, Toponimie și continuitate în Moldova de Nord, Editura Junimea, Iași, 1980, p. 19. 176 Ion Toma, "Categorii socio-geografice în
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
regăsește în niciun alt izvor cunoscut până acum. Îl propunem cititorilor și datorită faptului că nu este menționat în TM a lui Lemmens. Pentru fragment, cf. B. BUGHETTI, Analecta de S. Francisco Assisiensi saeculo XIV ante medium collecta (și Cod. Florentino C. 9. 2878), AFH 20 [1927], 108, tot art. 79-108 [în cod. f. 199rv]. Modul în care Francisc refuza onorurile De asemenea [fratele Leonard], a relatat că odată, la Sfânta Maria [a Îngerilor], Sfântul Francisc l-a chemat pe fratele
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Un posibil model: melodrama / 51 2.1. Moartea tragediei. Către o teorie a romanului- melodramă / 51 2.2. "Teatrul" e în altă parte. Un debut ratat / 96 Capitolul 3. Scenete și fantezii. Mici scrieri morale / 123 3.1. "O dragoste florentină". Povestea fără sfârșit / 127 3.2. "Addenda" la un repertoriu de situații dramatice / 138 Capitolul 4. "Romanul care mă citește pe mine". Descoperirea unei metode / 159 4.1. Toate romanele într-unul singur: textul-oglindă / 169 4.1.1. Percepție și
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
fusese greșit, și în primăvara lui 1905 se întoarce în țară sănătos, cu mare poftă de muncă. Rezultatul? Un an mai târziu scoate două volume de critică (Pași pe nisip) și tot atâtea de beletristică (drama De peste prag și Nuvelele florentine). Mai curând nehotărât, până la apariția primelor cărți (și mult după aceea), Lovinescu se gândește inițial la o stimabilă carieră de filolog. Abandonează apoi repede ideea, din pricina unor "vagi planuri literare". În cele din urmă, dorința de a deveni scriitor nu
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
rigoare să admiri toate acestea, să treci în extaz pe dinaintea unor frescuri șterse". De aceea, secvențele "revizuite" sunt scoase cu precădere din alt gen de notații, de factură narativă, "realistă", inserate preponderent în memorialul "italian" (vezi mai cu seamă "paginile florentine"). După excursia prin natură și instructivul itinerariu artistic, călătorul simte nevoia să se relaxeze într-un mod cât mai confortabil, ca un burghez ce știe să prețuiască și plăcerile spiritului, și binefacerile civilizației: Admir totul ce are o valoare în
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
al nasului ce se termină într-un punct fin, ideal, ridicat cu nobleță în aerul pur al înserărei, cu ochi negri de orientale peste cari sprâncenele par două lipitori prelungite până peste tâmple"41. Amănuntul merită reținut, pentru că motivul iubirii florentine va reapărea obsesiv (am spus-o deja), într-o formă sau alta, în mai toate operele de imaginație ale criticului 42. Nici pe slujba religioasă la care participă nu pune preț, în pofida faptului că descrie acribios ritualul (e drept, la
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
cronicar de la "Epoca" rescrie mare parte din materialul adunat și transformă niște fragmente cu miez narativ pe care le publică, alături de câteva compuneri mai vechi (de inspirație exclusiv livrescă sau, oricum, fără legături transparente cu experiențele biografice), în volumul Nuvele florentine, apărut în același an (1906) al debutului său ca dramaturg și critic literar 129. 3.1. "O dragoste florentină". Povestea fără sfârșit Prima modificare impusă de rigorile genului abordat (nuvela) ar fi trebuit să conducă, firesc, la obiectivarea (prin dialog
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
publică, alături de câteva compuneri mai vechi (de inspirație exclusiv livrescă sau, oricum, fără legături transparente cu experiențele biografice), în volumul Nuvele florentine, apărut în același an (1906) al debutului său ca dramaturg și critic literar 129. 3.1. "O dragoste florentină". Povestea fără sfârșit Prima modificare impusă de rigorile genului abordat (nuvela) ar fi trebuit să conducă, firesc, la obiectivarea (prin dialog) a narațiunii descriptiv-memorialistice din textul originar (notele de călătorie) lucru izbutit numai parțial, deoarece autorul se mulțumește să decupeze
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
inadecvarea celor două coduri estetice, el va recurge din capul locului la răsuflatul truc al manuscrisului găsit, datorită căruia perspectiva narativă se dedublează și capătă adâncime, ca în exergă, teatralizând discursul. Prin urmare, în nuvela ce deschide volumul (O dragoste florentină, republicată în 1912 cu un alt titlu: Crinul), există mai întâi un narator "implicat" ("actor"), pe nume Leon, și acesta relatează prietenului său (naratorului propriu-zis al "nuvelei") o poveste sentimentală consemnată cândva în paginile unui jurnal de călătorie în Italia
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
afirmația, trebuie precizat, îl privește doar pe călătorul lovinescian, poposit la Florența cu gândul de a-și trata boala (plus tristețea singurătății), și nu de a contempla viața placid, de la distanță, ca pe un tablou oarecare. În consecință, motivul dragostei florentine aduce din nou în scenă eterna gâlceavă dintre suflet și trup, de data aceasta prozatorul dând câștig de cauză sufletului, cu toată poezia sa "inefabilă", în spiritul și logica melodramei (în De peste prag dramaturgul optase, să nu uităm, pentru soluția
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
lui Keats la urna grecească) îl regăsim, în variate formule, până în romanele târzii de la sfârșitul deceniului patru, semn că scriitorul îi acorda o mare importanță. Mai întâi, textul ce încheia volumul din 1912 (o reeditare fără modificări importante a "nuvelelor florentine") a fost preluat tale quale din Scenete și fantezii (culegere apărută un an mai devreme, în 1911), deși pretențiile "psihologului" Lovinescu se arată a fi, aici, mult mai modeste, nedepășind nivelul foiletonistic al schiței sau scenetei cu schepsis moral. Din
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
dacă nu chiar cu "noua structură", măcar cu procedeele realismului clasic, primul roman lovinescian lasă impresia unui simplu colaj de "scenete" și fragmente de jurnal intim, în buna tradiție a impresionismului fin de siècle, singurul criteriu de diferențiere în raport cu "nuvelele florentine" fiind, aparent cel puțin, doar de ordin cantitativ. Publicat inițial sub formă de episoade în Universul, între 8 octombrie 5 noiembrie 1912 (și editat în volum, un an mai târziu, într-un tiraj record de 8.000 de exemplare), romanul
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Comedia dragostei), dar foarte sugestiv pentru intențiile autorului, care căuta niște modalități adecvate de teatralizare (înțelege: obiectivare) a epicului, fără a recurge totuși la practicile obișnuite ale realismului tradițional. De altminteri, grila "realistă" stricto sensu nu funcționa nici măcar în "nuvelele florentine", unde "subiectele", extrase direct din jurnal, erau puse apoi în scenă (teatralizate/ literaturizate) cu ajutorul unor procedee recurente (gen povestirea "în ramă"), fără alte modificări de substanță. Și așa, printr-un transfer abuziv, mistificator, viața ajungea să treacă drept literatură, iar
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
scene noi, verosimile, mulțumindu-se să toarne în text ample fragmente, uneori bucăți întregi din notele de călătorie și din nuvele (Cetatea morții e preluată tale quale din Scenete și fantezii), revenind chiar la unele "subiecte" ori motive epice ("dragostea florentină") într-o manieră deja cunoscută, de genul rescrierii/ relecturii în palimpsest, ce instituie un foarte interesant "dialog" cu literatura anterioară, redusă acum la esențe (ca și psihologia personajelor). Așa se face că, reîntors pe tărâmul italic, nefericitul îndrăgostit nu caută
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
conceput ca o compoziție polifonică, serială, sinteză sui generis a experiențelor anterioare în materie de proză. Referindu-se la transformarea în cauză, Negoițescu 174 identifica, pripit, semnul unui regres estetic, relevabil în "degradarea anecdotică" a poveștii sentimentale din O dragoste florentină. Dar, după cum am anticipat, recursul la anecdotă vizează nu atât "degradarea", cât simplificarea romanțioasei aventuri amoroase prin reducția la sâmburele său epic, la elementele de "intrigă", întotdeauna mai triviale în raport cu poezia inefabilă a iubirii și cu suferința obligatorie pusă în
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
a intuit foarte bine că, spre a putea fi integrată în compoziția contrapunctică a romanului, nuvela trebuia comprimată, "rezumată" la nucleul ei narativ, fără pic de retorică și fără scenariul dramatic cerut de poetica acestei specii narative preponderent "teatrale". Nuvela florentină își pierde, așadar, dramaticitatea, caracterul literar stricto sensu, fiind prelucrată în felul unui banal material diegetic, ca un "subiect" oarecare. Așa procedează Lovinescu ori de câte ori încearcă să recupereze câte ceva din literatura scrisă anterior. Și, cum lucrul acesta se întâmplă mereu, putem
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
călătoriei în Italia, cu prelungitul popas florentin, rămân nerostite. Este sigur însă că tema regăsirii unei stări de grație și, măcar intermitent, a sufletului tânăr care o cunoscuse este o cheie a subitului pelerinaj italian" (idem, p. 283). 4 Dragostea florentină devine "leitmotivul unei frenezii a trăirii" (ibidem). În Prefața la volumul de nuvele din 1906, Lovinescu mărturisește: "[...] venisem pentru întâiași dată la Florența. Voiam să mă reculeg în acest oraș al artei de multele oboseli ale tinereții mele și îmi
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
p. 49. 37 E. Lovinescu, "Impresii din Fiume și Abrazia", în Opere, vol. IV, ed. cit., p. 43. 38 Idem, p. 45. 39 E. Lovinescu, "Impresii din Padova", în Opere, vol. IV, ed. cit., p. 48. 40 E. Lovinescu, "Pagini florentine pe Lung' Arno Acciaiuoli", în Opere, vol. IV, ed. cit., p. 63. 41 Idem, p. 62. 42 Motivul apare și în Aripa morții, și în Comedia dragostei, Lulù sau Viață dublă, pentru a fi reluat apoi în ciclul romanelor cu
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
romanesc recunoscut expres de E. Lovinescu drept autobiografic, păstrează între amintirile de neuitat același sejur florentin, cu nume neschimbate pentru personajele implicate în caruselul sentimental..." (E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. IV, ed. cit., p. 283). 43 E. Lovinescu, "Pagini florentine", în Opere, vol. IV, ed. cit., p. 82. 44 Idem, p. 77. 45 Lucruri lămuritoare despre dramatizarea epicului am găsit în culegerea *** La tentation théâtrale des romanciers, Philippe Chardin et alii, Éd. Sedes, VUEF, 2002. 46 Vasile Popovici, Lumea personajului
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
s-ar interpune între subiect și obiect". 128 Ion Negoițescu subliniază "influența operelor de sfârșit ale lui Duiliu Zamfirescu", cu "aerul de prematură îmbătrânire și sterilitatea ei" (op. cit., p. 122). 129 Aici are loc cea dintâi prelucrare a motivului dragostei florentine ce va bântui până târziu, ca o puternică obsesie, imaginația scriitorului (volumul Crinul, din 1913, reia aceleași texte, fără modificări substanțiale). 130 Peter Brooks consideră că procedeul povestirii în ramă e specific melodramei (op. cit., p. 149). Așadar folosirea povestirii "în
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
și a putut să le studieze strategiile politice, în special cele ale lui Cesare Borgia, care era preocupat, la vremea respectivă, de extinderea posesiunilor sale în Italia centrală. Din 1503 pănă în 1506, Machiavelli a reorganizat apărarea militară a Republicii Florentine. Deși, în această perioadă, armatele de mercenari erau folosite în mod curent, a preferat să se bazeze doar pe recrutarea de localnici pentru asigurarea unei apărări permanente și patriotice a bunurilor publice. În 1512, cănd familia florentină Medici a recăștigat
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2271]
-
militară a Republicii Florentine. Deși, în această perioadă, armatele de mercenari erau folosite în mod curent, a preferat să se bazeze doar pe recrutarea de localnici pentru asigurarea unei apărări permanente și patriotice a bunurilor publice. În 1512, cănd familia florentină Medici a recăștigat puterea asupra Florenței și republica a fost dizolvată, Machiavelli a fost destituit din funcție și arestat pentru scurt timp,a fost închis în Florența, fiind învinuit de o presupusă conspirație împotriva noii puteri. După eliberarea sa, a
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2271]
-
Machiavelli se îndepărtează de conceptele teocratice medievale asupra istoriei, atribuind evenimentele politice, într-o mai mare măsură, capriciilor omenești și elementului neprevăzutului. Printre celelalte lucrări ale sale se numără Arta războiului (1521), care descrie avantajele recrutării asupra trupelor mercenare. Istorii Florentine (1525) interpretează cronicile orașului, din punct de vedere al cauzalității istorice. Machiavelli a fost, de asemenea, autorul biografiei Viața lui Castruccio Castracani (1520), precum și al cătorva poeme și o serie de piese de teatru, dintre care cea mai cunoscută e
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2271]
-
și a putut să le studieze strategiile politice, în special cele ale lui Cesare Borgia, care era preocupat, la vremea respectivă, de extinderea posesiunilor sale în Italia centrală. Din 1503 pănă în 1506, Machiavelli a reorganizat apărarea militară a Republicii Florentine. Deși, în această perioadă, armatele de mercenari erau folosite în mod curent, a preferat să se bazeze doar pe recrutarea de localnici pentru asigurarea unei apărări permanente și patriotice a bunurilor publice. În 1512, cănd familia florentină Medici a recăștigat
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2273]
-
militară a Republicii Florentine. Deși, în această perioadă, armatele de mercenari erau folosite în mod curent, a preferat să se bazeze doar pe recrutarea de localnici pentru asigurarea unei apărări permanente și patriotice a bunurilor publice. În 1512, cănd familia florentină Medici a recăștigat puterea asupra Florenței și republica a fost dizolvată, Machiavelli a fost destituit din funcție și arestat pentru scurt timp,a fost închis în Florența, fiind învinuit de o presupusă conspirație împotriva noii puteri. După eliberarea sa, a
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2273]