3,939 matches
-
ale ciclului, să definească mai precis elemente ca variațiile cheltuielilor de consum, de economisire, de investiții, elemente cu mare instabilitate a reacțiilor. Prin modelele sale, el vrea să demonstreze insuficiența tuturor teoriilor ce încearcă să dea o explicație uniformă tuturor fluctuațiilor și tuturor crizelor. Școala suedeză vine cu o nouă metodologie, ce nu constituie o doctrină coerentă, (nu a lăsat-o războiul să se coaguleze), dar va inspira ulterior multe doctrine și reprezintă, prin critica școlii neoclasice și printr-un umanism
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
în special datorită acestui diferențial de dobîndă, altfel s-ar duce în țările din jur. Tot dobînzile contribuie în parte la menținerea cursului, dar descura jează creșterea; 5) În fine, stabilitatea relativă a cursului de schimb, cu o bandă de fluctuație îngăduită de plus/minus 15%, poate fi considerată de asemenea ca îndeplinită. Cu alte cuvinte, îndeplinim 3 din cele 5 criterii nominale și am putea face un efort pentru celelalte, dacă rămînem prudenți. Mai rău stăm cu criteriile de convergență
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
70 de pagini, iar la sfîrșit autorul ține să o repovestească pe scurt, remarcîndu-se în final o bogată bibliografie. N-aș spune că e tocmai cea mai bună structurare posibilă. Dar... e o încercare. Încă din primul capitol aflăm cauza fluctuațiilor economice: nu reglementarea liberală, ci natura umană. E adevărat că Keynes a fost prieten cu Freud, dar asta nu l-a făcut nici pe Freud economist, nici pe Keynes psihanalist; ne-a adus însă în economie cîteva "legi psihologice" și
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
amintesc că obiectul de studiu al economiei e totuși omul, dar avem în continuare nevoie de o înțelegere adecvată a naturii umane, care iertare! nu poate fi redusă la schema euforie-pasiune-rațiune, care crede autorul că ar explica ciclul financiar și fluctuațiile economice în general. E un mod reducționist și o greșită înțelegere a ființei umane, care nu e doar "animal spirit", nu poate fi redusă la o sumă de instincte care generează efecte de turmă. În tot cazul, nu peste tot
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
un proiect nedemo cratic, netransparent, imoral, manipulator și foarte eficient. Mă tem că, așa cum merg lucrurile, "ultimul reglementator" nu va fi piața, ci o bancă. Asta e o gîndire de tip George Soros. Cui prodest? De aceea vin și zic: fluctuațiile economice nu sunt produsul naturii umane, ci al naturii umane căzute, al omului care nu știe cine este, care și-a pierdut vertica litatea, deci reperele și sensul. Dacă omul s-ar respecta pe sine ca cel-care-este, perlă a creației
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
respecta pe sine ca cel-care-este, perlă a creației în toate civilizațiile și nu doar "mînă de lucru", sau "forță de muncă", sau "consu mator" sau "client" sau "capital uman" și ar fi respectat ca atare și de către cei-mai-egali dintre noi, fluctuațiile ciclice s-ar îndulci pînă la dispariție, iar creșterea continuă a bunăstării tuturor ar fi posibilă. Homo oeconomicus a uitat măsura, și-a abandonat conștiința și suferă desigur întreaga rasă umană. Oricîte inginerii sociale s-ar elabora în retortele unor
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de aer proaspăt emanat de tinerii economiști de la Cambridge (R.F. Kahn, Joan Robinson, R.F. Harrod, D.H. Robertson, R. G. Hawtrey). Inițial, Keynes și-a propus să revizuiască bazele teoretice ale Tratatului despre monedă, în care nu se ocupase suficient de fluctuațiile producției în ansamblu, într-o lucrare de mici dimensiuni. Ulterior, pornind de la revizuirea cursului pe care îl preda, reintitulat The Monetary theory of production, lucrarea s-a extins, incluzînd legile sale psihologice, începînd cu preferința pentru lichiditate, continuînd cu cea
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
lucrare de mici dimensiuni. Ulterior, pornind de la revizuirea cursului pe care îl preda, reintitulat The Monetary theory of production, lucrarea s-a extins, incluzînd legile sale psihologice, începînd cu preferința pentru lichiditate, continuînd cu cea pentru consum, respectiv investiții, multiplicatorul, fluctuațiile producției, importanța ce-rerii efective, eficiența marginală a capitalului, rolul statului ș.a. Cartea a născut numeroase dezbateri, atît în anii conceperii sale (1931-1936), cît și ulterior. Deschis dialogului, Keynes însuși acceptă că "toată cartea se dorește a fi regîndită și rescri-să
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de capacitatea lor de a rezolva situația. Pe de altă parte, și mecanismul de piață a demonstrat că nu poate garanta obținerea unui echilibru, nicicum "echilibrele multiple" despre care vorbește Radu Vrînceanu, ca fiind un concept ce poate facilita înțelegerea fluctuațiilor economice. Cert este că sunt foarte importante anticipările indivizilor, întregul lor comportament economic, în adîncirea sau, dimpotrivă, în în-dulcirea crizei. Tot din prefață mai aflăm că globalizarea financiară are "fără doar și poate, în primul rînd, un efect pozitiv", deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
propria piață. Și atunci unde sunt beneficiile globalizării financiare? Se impune, susține și prefațatorul, o "reglementare inteligentă", astfel încît autoritățile să poată evita calea spre un "echilibru defavorabil". "De aceea guvernanții sunt confruntați cu o decizie dificilă: cum să elimine fluctuațiile excesive, garantînd totodată libertatea economică a indivizilor" (p. 10). Crizele contemporane sunt considerate, în bună măsură, crize de încredere, generate de "profețiile autorealizatoare" ale indivizilor. Cu alte cuvinte, cînd ești pesimist provoci o criză, cînd ești optimist realizezi un avînt
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
învățat din acest contramodel postsovietic... Autoritatea legii este un vis îndepărtat, iar necesara asanare economică un proces extrem de dureros, ce reaprinde vechile nostalgii. Pe acest fond, instabilitatea politică ar avea un efect negativ multiplicator. O altă circumstanță agravantă o constituie fluctuația prețurilor pe piața mondială a petrolului, gazelor naturale, lemnu-lui ș. a., 80% din exportul rus bazîndu-se pe aceste produse. Invocatul "federalism corporatist" apare astfel drept încă un element insolit în acest univers kafkian, în acest Babel interetnic. Enigmatica Rusie se reașează
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
exprimă în tot; distanța pendulării la dreapta este egală cu distanța pendulării la stînga; ritmul compensează". Întregul Univers operează în ritmuri precise și previzibile, cărora trebuie să le permitem să ne stăpînească. Doar prin stăpînirea ritmurilor putem deveni imuni la fluctuațiile din viața noastră; 6. Principiul cauzei și efectului: "Fiecare cauză își are efectul său; fiecare efect își are cauza sa; totul se întîmplă conform Legilor; întîmplarea este doar un nume dat Legii care nu a fost recunoscută; există multe planuri
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
cheltuielilor pentru timpul liber (ele s-au multiplicat cu 3,5 între 1949 și 1974), pasiunea pentru vacanțe 12, reculul moralei economisirii și amploarea îndatorării la nivelul familiilor 13, extinderea modei cumpărăturilor făcute sub impulsul momentului 14, gustul schimbării și fluctuațiile rapide ale preferințelor, modelor și melodiilor de succes: cam acesta este individul-consumator. E imposibil să reduci consumul din perioada celor „Treizeci de Ani Glorioși” la un consum familial sau „semicolectiv” axat pe cheltuieli pentru dotările de bază ale menajelor (locuință
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de stimulare, astfel încât circumstanțele să se schimbe mai repede. Accelerarea hipermodernității ne pierde și ne salvează în același timp: pentru că viața e mai mobilă și mai deschisă, nemulțumirile individuale cresc, dar, în numeroase cazuri, ele se pot și anula. Cum fluctuațiile dispoziției sunt caracteristice sufletului omenesc, ne putem imagina și că societățile noastre dau acestui fenomen un ritm mai alert ca oricând. Dacă nimic nu mai e stabil, de ce s-ar sustrage nefericirea acestei legi? Cu cât consumul-lume produce mai multe
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
unei depline posesii asupra propriei persoane. Dovada o avem în fiecare zi: omul nu e „stăpân și posesor al ființei sale”, conștiința e neputincioasă în a prelucra trăirea subiectivă așa cum visăm. Dacă este indiscutabil că numeroase satisfacții depind de noi, fluctuațiile, plăcerile, bucuriile noastre profunde și fericirea de a trăi nu sunt lucruri de care să dispunem după bunul nostru plac: nu le guvernăm, ele sunt stări care „vin și pleacă”, în mare parte fără voia noastră. Fericirea o întâlnim, nu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
diversifice economia prin industrializare. Sub multe aspecte, anii ’80 au determinat o criză foarte puternică, în Lumea a Treia. Țările din Africaxe "Africa", Pacific și Caraibe au pierdut, între 1980 și 1987, 147 de miliarde de dolari ca urmare a fluctuațiilor valorii pe piața mondială a materiilor prime pe care le exportau (Adamsxe "Adams, Patricia", Solomonxe "Solomon, Lawrence", 1991). Noile condiții comerciale, nefavorabile cereau ca țările să-și crească datoria externă, pentru a-și susține nivelul de cheltuieli publice. Împrumuturile se
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
stabile, altele instabile. Ea apare într-un punct critic ce nu poate fi, însă, prevăzut. De asemenea, nu se poate prevedea pe care dintre traiectoriile posibile, stabile sau instabile, va evolua în continuare sistemul. „Doar șansa va decide, prin dinamica fluctuațiilor. Sistemul va încerca să aleagă calea și va face mai multe încercări, unele fără succes la început, pentru a se stabiliza. Apoi o fluctuație particulară va avea loc. Prin stabilizare, sistemul devine un obiect istoric, în sensul că evoluția lui
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
traiectoriile posibile, stabile sau instabile, va evolua în continuare sistemul. „Doar șansa va decide, prin dinamica fluctuațiilor. Sistemul va încerca să aleagă calea și va face mai multe încercări, unele fără succes la început, pentru a se stabiliza. Apoi o fluctuație particulară va avea loc. Prin stabilizare, sistemul devine un obiect istoric, în sensul că evoluția lui ulterioară depinde de alegerea în punctul critic” (Nicolis, Prigogine, 1989). Într-un sistem social, printr-o serie de decizii critice fiecare individ alege din
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
conexiuni neliniare, un sistem devine „extrem de senzitiv la influențele externe. Mici intrări determină efecte mari, uneori destructive.” (Prigogine, Stengers, 1985), ceea ce poate duce la reorganizarea întregului sistem. Acest proces se datorează și feedbackului pozitiv. „În aceste condiții departe-deechilibru vedem că fluctuații sau perturbații foarte mici pot fi amplificate în unde gigantice, distrugătoare de structuri.” (Prigogine, Stengers, 1985). În cazul sistemelor umane, condițiile de funcționare departe-de-echilibru operează când un sistem este perturbat suficient de mult de la normele stabilite sau de la modalitățile obișnuite
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
3) Participanții la piață au o cunoaștere perfectă a informației care condiționează piețele ca și toți ceilalți participanți. 4) Prețurile sunt stabilite printr-un proces determinist de maximizare a preferințelor tuturor celor care sunt incluși în tranzacțiile pe piață. 5) Fluctuațiile în prețuri sunt mici, aleatoare și necorelate. 6) Există o lichiditate perfectă, astfel încât prețurile sunt bine definite și toate piețele se golesc. 7) Nu există importante diferențe între piețele care includ puțini indivizi și alte piețe care cuprind milioane de
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
valoare se presupune că fluctuează mai puțin decât valorile acțiunilor corespunzătoare. Teoria privind posibilitatea de combinare a variabilelor fluctuante în variabile care fluctuează mai puțin este dependentă critic de ipotezele de mai sus în special de cea privind faptul că fluctuațiile sunt mici, aleatoare și necorelate. Dar aceste ipoteze s-au dovedit false. 5) S-a argumentat că aceste instrumente inovative nu ar trebui să fie reglementate chiar atât de mult ca tranzacționarea acțiunilor, deoarece ele funcționează ca o asigurare pentru
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
sau au oprit tranzacțiile. În viziunea noastră, criza actuală sugerează că există o serie de slăbiciuni și erori grave în paradigma neoclasică. În particular: 1) Marile piețe din economie apar ca nefiind la echilibru. Nu numai acum, dar poate dintotdeauna. Fluctuațiile în valoarea acțiunilor, valutelor și bunurilor sunt adeseori nealeatoare și necorelate și, după cum vedem acum, nu este necesar ca ele să fie mici. Este necesar ca o altă paradigmă să descrie modul în care funcționează piețele reale. 2) Teoria echilibrului
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
și materie intră și ies permanent din și către sistemul deschis care le conțin. 3) Fluxurile de bunuri și energie printr-un sistem deschis pot să-l conducă către autoorganizarea în stări metastabile. Aceste stări nu sunt de echilibru deoarece fluctuațiile în jurul lor nu sunt nici mici, nici aleatoare și nici necorelate. 4) Deci, în loc de a fi la echilibru, piețele pot fi înțelese ca sisteme critice autoorganizate. Aceasta este o construcție teoretică care poate fi aplicată cu succes la piețele reale
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
proces continuu de procurare a inputurilor necesare fabricării propriilor produse. Această activitate are la bază o informare cât mai detaliată asupra potențialilor furnizori pe piețele specifice, în ceea ce privește cantitățile posibil de contractat de la aceștia, seriozității în ceea ce privește livrarea inputurilor, cât și a fluctuațiilor posibile ale prețurilor. Toate acestea presupun un schimb continuu de informații între firmă și piața factorilor de producție un flux permanent de inputuri dinspre piață spre firmă pe baza unui flux de numerar corespunzător prețului acestora. Controlul acestor fluxuri presupune
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
dobânzii overnight a pieței monetare. Coridorul format din cele două rate ale dobânzii în jurul ratei dobânzii de politică monetară este stabilit la o valoare de +/-4 puncte procentuale, ceea ce permite transmiterea corectă a semnalelor de politică monetară și reducerea amplitudinii fluctuațiilor ratelor dobânzilor de pe piața monetară interbancară. 2.3.2. Piața de capital Piața de capital are o structură complexă, fiind formată din piața acțiunilor, piața obligațiunilor, piața contractelor la termen, piața derivatelor, piața aurului și metalelor prețioase, piața obiectelor de
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]