1,681 matches
-
numele”<footnote Biblia ( Geneza), 2.19. footnote>. Spre deosebire de restul animalelor care, după cum se pare, se confruntă În viața lor de zi cu zi În raport cu stimulii direcți, empiric sesizabil (iepurele fuge atunci când vede vulpea, sau simte mirosul ei, sau aude un foșnet ce i-ar semnala pericolul), omul se comportă față de vulpe pe baza a ceea ce știe (cunoaște) și Înțelege că poate și trebuie să facă. Vulpea poate deveni obiect al vânătorii doar În raport cu o serie de prescrieri (norme) legate de perioada
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
situații primejdioase, de pildă, luând-o la fugă. Ei ne-au transmis această capacitate. Bineînțeles, pe atunci nu existau mașini, altele erau pericolele, mai ales animalele. Era așadar vital să poți detecta rapid toate semnele unor situații potențial periculoase, ca foșnetul frunzelor, zgomotul unor pași apăsați, vestind apropierea unui prădător. Dar amenințarea putea veni de asemenea din partea altor Cro-Magnoni iuți la mânie! Era așadar necesar să poată repera unele indicii ale pericolelor ce puteau veni din partea celorlalți indivizi. Dintr-o dată, descifrarea
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
elastic cu frecvență Între circa 16 și 20.000 Hz influențează simțul audibilității umane, unul din simțurile care contribuie la percepția de către om a mediului Înconjurător. Spectrul vibrațiilor sonore este generat de variate surse din natură: sunetele vorbirii și muzicii, foșnetul frunzelor și șuieratul vântului, bubuitul tunetului, glasul păsărilor și strigătele animalelor, bătăile ploii și ale valurilor mării, zgomotele motoarelor, vehiculelor, căderii pietrelor și ruperii lemnelor, huruitul stâncilor prăbușite, sunetele cornului de vânătoare sau al tam-tamului ca mijloc de comunicație și
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Degeaba îmi spunea nevastă-mea: „Dumitre nu este bine să te culci sub nuc, te trage și ai să mă faci să umblu cu tine prin spitale. N-am ascultat-o niciodată. Avea nucul acela o umbră deasă și un foșnet de frunze molcom, adormitor, că simțeam ca-n rai, chiar ca-n rai, mă Mihule mă. Dormeam și visam. Visam mereu același vis, că sap o fântână. - O fântână, tresări fără nici un motiv aparent Mihu. - Da o fântână, care în
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
avut poliomielită când am fost mică și am rămas cu sechele. Acum ele mă poartă. Vorbea ca și cum ar fi vorbit despre altcineva și tocmai această seninătate și detașare deplină îl făcu pe Simiuc să se cutremure. De undeva se auzi foșnetul pământului răsturnat și aproape imediat scârțâitul roabei trecând prin fața casei. Fata, așa cum stătea acum în lumină părea mult mai mică decât i se păruse inițial. Avea capul și bustul dezvoltate normal, cu sâni provocatori, proeminenți, apoi trupul se împuțina
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de legat, nu vreau să le mai văd. Așa sunt eu, trebuie să simt sub talpă zăpada iernii și pământul reavăn al primăverii, să fiu alături de copacii care îmi dau liniște și pace, să simt mirosul mugurilor care plesnesc și foșnetul frunzelor vara. Eu am stat foarte puțin timp la oraș. Doar trei luni cât am făcut școala de șefi de echipă la întreținerea liniei. Spre sfârșitul școlii, cine mai știe la ce m-a dus gândul, m-am descălțat am
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Vin de undeva, Dumnezeu știe de unde, se lipesc de ceva, de cineva, ca apoi să dispară fără urme cu gândurile și visele lor cu tot, fără să lase nici un fel de urme, exact ca frunza asta, nu am auzit decât foșnetul ei ca un țipăt imediat potolit, ca apoi să dispară privirilor noastre, amestecată cu lutul de pe talpă, ca să fie până la urmă lepădată undeva în noroiul greu al drumurilor, putrezind neștiută, îngroșând pământul acesta nesimțitor la asemenea lucruri, de parcă menirea lui
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
care s-ar fi reflectat orice cuvânt spus cu voce mai tare. Simțea că în adâncul ființei lui de 15 ani, stătea ascunsă ca un iepure în hățiș, frica, o frică încă nelămurită dar rotundă și seacă, așteptând doar un foșnet trecut printre crengile pădurii nemișcate, ca să înflorească, să se umfle ca apele primăverii, năvălind în ochi, desțelenind vecinătățile adormite ale strigătului. Niță îl apucă de un nasture și-și apropie fața de a prietenului său, strigându-i aproape de ureche: „Bă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Ioane, ieși afară!” Nici o mișcare nu se auzi de sub mulțimea ceea de rădăcini groase care se încolăceau ca niște șerpi monstruoși. „Știu că ești acolo, ieși afară, altfel vin eu la tine și- ți rup oasele.” Se auzi un foșnet de frunze uscate și când capul copilului apăru, se repezi ca un uliu și-l apucă de gâtul subțire cu degetele lui butucănoase ce parcă aveau niște noduri ciudate. Strânse până se auzi ca un fel de chițăit mărunt iar
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
atenția spre elevii slabi la învățătură. Nu le era teamă de consecințe, deoarece stăpâneau materia și răspundeau prompt la întrebările bănuitoare ale profesorilor în timp ce, cu precizie milimetrică, le răsfoiau în așa fel, încât să nu producă nici cel mai mic foșnet, tocmai pentru a nu fi descoperiți și demascați în fața clasei. Le citeau cu pasiune fără a conștientiza că, cei mai buni, mai plăcuți, mai eficienți și mai ieftini meditatori, care ușurau eforturile intelectuale ale profesorilor și cele materiale ale părinților
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
autor, texte din Parabola focului (1967), din Clopotul nins (1970) și din Secțiunea de aur (1973), din Lumea diafană (1977), precum și din Întâlnire în oglindă (1978) ori din Salonul olandez (1979); douăzeci și șapte de inedite (sub genericul Tăcerea și foșnetul) se adaugă retrospectivei de aproape trei sute de pagini punctând ultimii paisprezece ani de creație. Doar o singură excepție: o Inscripție pe o scoică un fel de prefață a antologiei, inclusiv o "artă poetică" datează din 1963: "Aduceți coloana fără sfârșit
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
contemplației lumii". Accesul la limpezirile năzuite, rareori înfăptuite, presupune mâhniri, crucificări, disperări. "Toată poezia e o dramă. / Ca roua pe scutul de-aramă. / Dar mai presus decât toate / Poezia-i veșnică rană" (Poem). Într-un Exorcism din ciclul Tăcerea și foșnetul, sintagme ca "mătasea broaștei", însemnele "Apocalisei și râiei" și altele de acest gen, cărora Arghezi le dăduse întrebuințări memorabile, sunt conjurate să se ascundă. Autorul Unicornului, o capodoperă în stil folcloric, aspiră spre purități luminiscente. Poemele sale definitorii sunt niște
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
sub care zac bogății de neprețuit 15. În acești codri, străpunși de luminișuri, sălășluiesc zimbri și cerbi. Vegheați de corbi înțelepți, se adapă în tăcere din izvoare, privind cu grijă în jur. Se furișează pe sub coroana arborilor, fără a trezi foșnetul frunzelor și trosnetul crengilor. Sunt adulmecați de urși și lupi, care pândesc, răbdători. Mârtani sălbatici și râși perfizi dau târcoale cocoșilor de munte cocoțați în arbori. Jderi râvnesc la pârși care țopăie pe crengi. Din scorburi, bufnițe ochesc cu agerimea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
bună zi. Ca un ecou peste veacuri la întrebarea inaugurală din Hamlet: „Cine-i acolo?”, întrebarea finală din Orbii: „Cine ești?” înscrie în spațiul teatrului realitatea efectivă a unei prezențe a cărei natură e indecisă: orbii aud zgomotul unor pași, foșnetul frunzelor uscate purtate de vânt sau vuietul mării? Ce vede copilul care și-a întors capul către locul de unde vin zgomotele? Ceva invizibil se află acolo, în mijlocul lor, dar acest ceva (sau cineva) nu le spune cine este, cum arată
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
primăvară (2); regină (2); sănătate (2); țep (2); vietate (2); ace; admirație; ajutor; albine; alergic; alergii; aripă; aripi; fără aripi; aripioară; ascuțit; au; august; binefacere; bîz; bîzîie; bzz; copac; crocodil; culoare; deduce; dibăcie; doare; drăguț; dungată; dungi; fagure; floarea-soarelui; fluture; foșnet; frumusețe; fum; furnică; furnicuță; galben cu negru; galbenă; gălăgioasă; gingaș; gîndac; greier; grijulie; harnici; importanță; iute; împunge; întrecere; a înțepa; înțepat; înțepături; libertate; lucrătoare; mama; molcom; muncitoare; mușcătură; negru; oameni; organizare; pericol; pișcă; plăcintă; polei; pufos; puritate; rău; repulsie; roi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
capacitate; caritate; casă; ce trebuie; ce?; certuri; chemare; chestii; cîntă; cîntecul; clopoțelul; complimente; comunicare; confuz; conștiință; crezi; cunoaște; cunoașteri; curs; cuvînt; dar; deduce; desluși; a desluși; deslușire; deslușit; discuția; dorință; durere de cap; echilibru; ecou; ecoul; la el; fericire; fericit; foșnet; frații; gîndi; idei; indignare; informa; insecte; a intercepta; intercepție; interes; interpreta; în gură; întîmplare; înțeleg; a înțelege; înțelegere; înțeles; învăț; lecția; la lecție; libertate; a lua cunoștință; lucruri interesante; mașini; mă; melodie; minciuni; miros; mod; de mult; muncă; muzical; nemulțumire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
amurg; Ana; artă; artist; ascultat; auz; bani; bărbat; bătrîn; binedispunere; bună dispoziție; calmare; Carmen; cioban; ciripit; cînta; a cînta; cîntare; colind; compozitor; consecvent; copii; copilărie; cor; cuvînt; dansant; dar; descîntec; dragoste; drăguț; duioșie; eliberare; emoții; fain; de fericire; fericit; folclor; foșnet; fredonare; fredonez; frumusețe; gălăgie; grai; grai frumos; gură; de haiducie; hit; iad; inimă; instrumente; interpret; interpretare; iubire; iubit; e joi; karaoke; lac; linie sonoră; liniștire; lirică; literă; lung; mama; mamă; al mamei; masă; manea; măiestrie; meditație; melodicitate; melodii; mîngîiere; mlădios
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); rău (4); sărat (4); viteaz (4); vînt (4); condiment (3); iute (3); mîncare (3); picior (3); piperat (3); roșu (3); sprinten (3); aleargă (2); alergat (2); arzător (2); aspru (2); descurcăreț (2); deștept (2); durere (2); ca focul (2); foșnet (2); frige (2); furios (2); ghepard (2); inteligent (2); ketchup (2); lent (2); mașină (2); mînios (2); neplăcere (2); paprika (2); sos (2); abil; abilitate; admirație; alerga; alergare; Andrei; apreciere; ardei iute; ca ardeiul; aripioare; ars; atent; avion; băiat; bătăuș
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
animal; anxietate; apreciere; ascultare; așteptare; bun; bunătate; bunic; burlac; a calma; catifea; cer; a citi; în cîmp; completă; concediu; copil mic; copleșitoare; cristalin; cugetare; curat; cursuri; cutremurătoare; dimineața; disciplină; doarme; dorm; dormit; dragoste; duet; echilibru; eternă; eternitate; examen; Felicia; fericire; foșnet; frumoasă; frumos; galben; gînduri; gol; grea; greier; greu; groapă; imensă; inert; insuportabilă; interesantă; interioară; încetișor; înțelegere; leagăn; licențios; limpezime; limpezire; liniștire; melancolie; melodie; militant; minunat; moartă; moarte; de mormînt; mulțumire; musca; muzica; natură sălbatică; nepăsător; neplăcut; nevoie; nimic; odaie; ora
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
prune (2); ram (2); sănătate (2); soare (2); stejar (2); admirație; afară; baie, curățenie; bananier; bogat; brad de Crăciun; caise; casă; cămașă; cățărat; colorat; conifer; copilărie; corcoduș; corcodușe; crengi; desen; domn; dulce; ecologie; fertilitate; fidel; floare; în floare; cu flori; foșnet; fructe/flori; să fie fructifer; fructifere; frunte; gros; înălțime; încărcat; măreție; mediu; cu mere; de mere; metaforic; meu; mîncare; muguri; nalt; nemaipomenit; odihnă; păr; pere; piersici; portocale; posibilitate; prieten; primăvară; prosperitate; prospețime; puf; ramuri; rădăcină; recoltă; renaștere; ceva care dă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pe cer; spre cer; cioara; ciripit; cocor; cocori; copac; copilărie; covor; cozonac; cunoaște; curcubeu; dansa; decola; depășire; deplasa; a dori; aș dori; dragoste; a droga; eliberare; emoție; entuziasm; evita; extrem; a fi liber; flutura; un fluture; fluturi; Flying the sky; foșnet; frică; furnici; pe geam; gîndul; gîscă; iarbă; ideal; independență; iubi; iute; înalță; înaripat; înălțare; îngerul; levita; libelulă; limită; fără limite; lin; Liverpool; a-și lua avînt; magie; meditativ; mergea; mers; migrare; mîncare; muscă; nas; a naviga; naviga; în nori; în
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4: Da, tocmai eu... O fi joi? O fi noapte? Băiatul cel mare era în ultimul an de liceu... Nu prea se ținea de carte... dăduse peste una tare frumușică... Ce era să-i fac? (pauză în care se aude foșnetul de ziare și plicuri desfăcute) Alex: Interesant! I-auziți ce scrie aici! Se poate spune că premiera "Steaua fără nume" e un autentic eveniment artistic... Un spectacol care se va bucura de un mare succes de public" (absurdul se instalează
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de la o experiență personală; mă dusesem la CNSAS pentru a-mi studia dosarul personal. În sala de lectură erau mai multe persoane bărbați și femei -, așezate la mese pe care se aflau dosarele solicitate. Liniște aproape perfectă, tulburată doar de foșnetul paginilor întoarse. Într-un colț al sălii, la o masă, doi tineri ce-și împărțeau atenția între niște reviste ilustrate și cei care erau concentrați pe citirea propriilor dosare. Totul părea liniștit și normal... Cu toate astea, ceva mușca din
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
aici...? Sursa dublă: Păi... o să mai vii..., poate există și un al treilea dosar... Dosar nr.: (nu înțelege) Da..., poate că asta ar fi soluția... (pauză îndelungată; "lectorii" răsfoiesc extrem de concentrați dosarele; ritmul răsfoirii e din ce în ce mai agitat și pe bandă foșnetul se transformă într-un soi de vînt; numai Trimisul lui Dumnezeu e liniștit și adîncit în Biblie; Plutonierul, și el liniștit, își face pasiența) Plutonierul: (după un timp) Mamă, ce vînt de plictiseală...! Ce vînt de plictiseală... hai că tot
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
dea... pentru că în dosarul meu sînt nume importante, mult mai importante decît rahatul meu de grad... Nici n-o să mai fac cereri... azi e ultima cerere pe care am depus-o... Ultima. (pauză în care se reia răsfoitul dosarelor, cu foșnetul amplificat pe bandă; se aude soneria; Supraveghetorul se duce la ușă și se întoarce cu soția Dosarului) Dosar nr.: (nedumerire, privire intensă către Supraveghetor) De ce ai spus că nu vii să mă iei? Soția: Dar n-am spus că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]