1,627 matches
-
Cioran, La tentation d’exister și De l’inconvénient d’être né”. (Cioran nu apăruse Încă, iar sub comunism era interzis, spre deosebire de Unguri sau Polonezi, care Îl publicaseră și sub regim comunist.Ă „- Apoi, văd că ai publicat, În stil foileton, două cărți de Kierkegaard! Bine, dragă Nicolae, dar Kierkegaard și filosofie... a, văd că ai publicat și Le rire-ul lui Bergson!... bine, dar asta se citește În bibliotecă, și nu Într-o revistă! Nu crezi?!” Am tăcut, dar În gând
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Shakespeare, literatura engleză strălucește mai curând prin absență. Unii români Îl citeau pe Dickens În franceză sau germană (mai rar În original), dar În românește până la Primul Război Mondial i se traduc doar câteva povestiri (și un singur roman În foileton); romanele lui aveau să apară În volum abia după Primul Război Mondial. De Thackeray să nu mai vorbim, românii nu prea auziseră de el (spre comparație, Între 1895 și 1918 se traduc 16 titluri din Balzac și cinci din Hugo
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Alexandru și Teodor Naum, ambii ieșeni, unul conferențiar la Universitatea din Iași, celălalt filolog clasicist, profesor la Cluj, sunt probabil, și prin obârșie, și prin vârstă, și prin ocupație, cei căutați. Celelalte detalii pe care le precizați, legat de personajele foiletonului Broscuța sunt pitorești, dar, În măsura În care agenda ca atare nu le menționează, nu e necesar să le fac note; cel mult, pot spune, În treacăt, că toate figurile evocate În „Bucolice” au atestare reală. Eu vă trimisesem notele pur și simplu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
înviorat, a rostit următoarele vorbe: — Măi băieți, știți că nu e rău? Înscrieți-mă și pe mine în Asociație. Așadar, unde nu reușiserăm cu Ionescu Morel, am reușit cu Acidofilul. În tot anul 1958, Zaharia Stancu și-a publicat în foileton, în Gazeta literară, romanul-fluviu Rădăcinile sunt amare, ocupând cu textul său, în fiecare număr, două din cele opt pagini ale revistei. Stancu era atunci și directorul Gazetei literare, fără să fi venit însă vreodată la redacție și fără altă preocupare
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
irezistibil, în toată această epocă, atenția tuturor. A celor mulțumiți și a celor nemulțumiți de judecățile criticului, a celor care aderau și a celor care nu aderau la poziția lui. Dintr-un lot sau din celălalt, toți urmăreau cu fervoare foiletonul manolescian, o prezență care atrăgea magnetic. Nu-mi pare impropriu a numi acțiunea criticului asupra publicului său un act de seducere, deși efectele unui astfel de act durează îndeobște puțin. „Victima“ curând se dezmeticește, se scutură de vrajă. Nu aceasta
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Eminescu, elevația unui discurs liric inovator prin excelență. MEȘTEȘUGUL POTRIVIRII CUVINTELOR (G. I. Tohăneanu) Unul dintre cei mai statornici cercetători ai lexicului eminescian, profesorul timișorean Gheorghe I. Tohăneanu a întreținut în România literară, o lungă perioadă de timp, un atrăgător foileton de analiză aplicată privind "isprăvile stilistice vrednice să fie amintite", după cum el însuși nota, mici eseuri pe probleme de cultură a limbii pe care și le-a adunat în volumul Măiastra (Editura Timpul, Reșița, 2000, Colecția Eminesciana, nr. 8), atrăgând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
analitic de acest fel trădează plăcerea unei cozerii culturale implicate pe care Gh. I. Tohăneanu o întreține cu finețe și provocatoare trimitere la un enciclopedism de care făcea caz, desigur pe alte aliniamente ale exegezei filologice, și Șerban Cioculescu în foiletoanele sale. Aceste însemnări se adresează, în primul rând profesorilor de română, face recomandarea, cu țintă, stilisticianul, profesori "care ar trebui să reflecteze mereu la posibilitățile de îmbogățire și, mai ales, de nuanțare a interpretării textului poetic, totdeauna generos, fie el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
spirat al Muzei. [...] Eu Însă - mulțumită unor rămășiți din junețea mea spiri tuală Întârziată până la pragul celei de a doua copilării - păs trez mai departe ecoul Îndepărtat al poeziilor lui F. Aderca, cele mai multe de factură cerebrală. [...] Dar romanele, nuvelele, eseurile, foiletoanele, traducerile sau contrafacerile și polemicele lui F. Aderca (tip arțăgos și ritos, gata să-i sară capsa din senin, din iarbă verde, dar numai pe pricini transcendente) l-au mânat mai departe, risipit și excesiv, pe cărările blestematei de Îndeletniciri
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mele, cam după băiatul meu, „Tătoi“ sau „Tololoi“, afară de una singură, cea mai veche, ofensată de a fi aflat, după peste patruzeci de ani, de berbantlâcurile mele notorii și care stăruia, pân-oi muri, să-mi spună, ca prin romanele foileton cu contese fudule și ca și când s-ar adresa unei armate de valeți cu peruci pudrate și cu pulpe false, de mucava: „Domnul Beldie“. (Cine-o fi Învățat-o, Dumne zeule mare?) ... Cunoașteți cumva teoria bunului „tătic“? Nici eu, dar o să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Roman. Activitatea ziarului „Bucovina” nu se mărginea la partea politică. Încă din articolul-program se prevede publicarea de „nouă producții a literaturii românești” pentru ca ziarul să devină „oglinda activității intelectuale a românilor”, dar în cursul anului 1848 se publică un singur foileton nesemnat împotriva voievodului Mihail Sturdza. Începând cu anul 1849, ziarul are un foileton literar foarte bine îngrijit. Dintre scriitorii bucovineni care colaborează la partea literară îl amintim pe Iraclie Porumbescu cu poezii patriotice și fabule; dintre munteni nu colaborează nimeni
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
se prevede publicarea de „nouă producții a literaturii românești” pentru ca ziarul să devină „oglinda activității intelectuale a românilor”, dar în cursul anului 1848 se publică un singur foileton nesemnat împotriva voievodului Mihail Sturdza. Începând cu anul 1849, ziarul are un foileton literar foarte bine îngrijit. Dintre scriitorii bucovineni care colaborează la partea literară îl amintim pe Iraclie Porumbescu cu poezii patriotice și fabule; dintre munteni nu colaborează nimeni. Un colaborator constant al „Bucovinei” a fost Vasile Alecsandri, care dorea ca „foaia
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
a dedicat și activității editoriale, îngrijind publicarea românului autobiografic Gaudeamus și a volumului de nuvele Cărarea mutului, ambele ale prozatorului profesor Vasile Tiganescu, a memoriilor Oltei Nistor-Apostolescu, fiica lui Ion I. Nistor, întitulate Din comoara mea de amintiri, a volumului Foiletoane de Mihai Teliman. S-a ocupat, de asemenea, de reeditarea mai multor lucrări ale profesorului Ion I. Nistor. A dedicat studii operelor lui Vasile Tiganescu, Constantin Morariu, Ion Grămadă, Ion Nandris, Orest Horia Pascanu ș.a. A desfășurat o notabilă activitate
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93285]
-
a născoci situații tragice, nu putem diminua cu nimic calitățile scriitoricești propriu-zise. Destinul își face lucrarea cu impecabilă rigoare, dar nu oferă și cărți gata scrise. Autorul are intuiția selecției și alternării episoadelor, terminate fiecare în suspans, ca într-un foileton din care aștepți cu nerăbdare continuarea, știe să releve drama fără a cădea în patetism excesiv și, mai presus de toate, știe să plăsmuiască personaje. Imaginea bunicului foarte bătrân care fură un cartof de sămânță pentru a împărți feliile fripte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
la ușa ei, tot la aspectele vechi și dispărute se gândea, căci nu-i spunea, doamne ferește: "du-mă în strada cutare la numărul cutare", ci "du-mă la Societatea de economie din Poarta Curții". * În timp ce aceste descripțiuni apăreau ca foileton săptămânal în ziarul Adevĕrul, am avut, la un moment dat, oare care îndoială cu privire la efectul produs asupra cetitorilor mei. Îndoiala aceasta, în care se amestecau și alte sentimente și stări sufletești, am exprimat-o în următoarele rânduri: "M-aș simți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
acțiuni diferite din care am păstrat două în valoare de câte cinci sute lei emise „Pentru Înzestrarea Armatei”. Atunci când le-am găsit, habar n-aveam ce reprezintă. Au fost și multe cărți, mai ales foarte multe din colecția din romanul foileton „ Aventurile submarinului Doxa ”, care erau interzise pe vremea aceea. Eu am luat câteva, dintre care îmi amintesc de cartea lui Jules Verne „Copii căpitanului Grant” în trei volume și făceau parte din colecția „ Zece Lei ” Acasă aveam un album de
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
acolo unde este înregistrată canonic capodopera. Exagerarea encomiastică nu este lip- sită de o potrivire interesantă și anume rolul jucat în literatura vremii de speciile scurte, nuvela, schița, fabula etc. mai agere decât romanul și el feliat în fascicule și foiletoane. Întreprinderi romanești precum cele ale lui Duiliu Zamfirescu vor fi apărut tolstoiene prin dimensiuni într-o epocă a miniaturii, a medalionului și a poeziei. În același timp, viziunea monumentală asupra unor miniaturi implica fără ca autorul apoftegmei să realizeze un proces
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
mi se uscase complet gâtul după ce am recitat ceea ce memorasem și că acela a fost primul și ultimul meu discurs politic. Cu două luni Înainte de moartea tatei, revista emigrației. Teatr i jizn (Teatru și viață) a Început să publice În foileton amintirile lui din copilărie (acum el și cu mine ne suprapunem pentru o perioadă mult prea scurtă). Găsesc acolo descrieri excelente ale teribilelor accese de furie ale pedantului lui profesor de latină de la Al Treilea Gimnaziu, ca și a pasiunii
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
niște tranșee din prima linie a frontului din Flandra, unde ospitalitatea a mers până Într-acolo Încât o grenadă germană a fost lăsată să explodeze la câțiva metri de vizitatori. Înainte de a fi publicat În volum, raportul a apărut În foileton Într-un cotidian rus. Acolo tata relatase cu o anumită naivitate caracteristică vechii lumi, cum Îi dăruise stiloul lui marca Swan amiralului Jellicoe, care i-l luase cu Împrumut la masă pentru a da un autograf pe o listă de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
vă va primi în parc. Vă va aștepta pe o bancă de pe aleea principală de la intrare, îmbrăcat într-o mantie de catifea, cu un felinar la picioare!". Dacă momentul nu ar fi fost atît de grav, acest scenariu de roman foileton sau de film pentru cinematografe de mahala, în stilul Fantomas, mi s-ar fi părut de cel mai înalt comic, punînd o ultimă tușă de culoare la portretul acestei uimitoare figuri care era Ferdinand, țarul bulgarilor. Pentru amintirile carierei mele
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și n-am avut până acum ocazia să i-o spun. Cotidianul, 19-20 ianuarie 2002 Megalomania criticului Poate că are dreptate Daniel Cristea-Enache când afirmă, în Adevărul literar și artistic, că evenimentul literar al anului 2001 a fost selecția de foiletoane scrise de N. Manolescu de a lungul carierii sale încheiate brusc și prematur odată cu schimbarea regimului. Cert este că toată lumea vorbește și scrie despre literatura română postbelică, subintitulată (de editor sau de autor?) „Lista lui Manolescu”. Iar eu, deși departe
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
printre poeți, nu se țin minte. Teodor V. Stefanelli (1847-1920) se salvă prin amintirile despre Eminescu. Un agent de legătură între scriitorii din Bucovina și cei din țară fu George Tofan (1880-1920). Au încîntat pe cititorii de acum câteva decenii foiletoanele satirice, nu prea sprintene, ale lui Mihai Teliman (1863-1902), printre care mai ales Moartea lui Dule. Bucovina dădu și un dramaturg în persoana lui Constantin de Stamati-Ciurea, în ale cărui Opuri dramatice găsim vodeviluri, mai degrabă naive. Basarabean, el e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a produs cronici, caracteristice prin procentul maxim de sentințe juste, printr-o intrare repede și dreaptă în adevăratul fond al lucrurilor și printr-o totală nepăsare la încercările de a se pune problema pe teren ideal estetic. Modelul său este foiletonul literar al lui Sainte-Beuve, a cărui portretistică literară înțelege s-o promoveze, cu renunțarea însă la documentația istorică. ȘERBAN CIOCULESCU Dimportivă, Șerban Cioculescu s-a îndreptat pe încetul spre direcția istorică, creîndu-și totuși și în cronică un stil personal, poate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
bune și aruncând în noianul uitării 1 "Romînia literară", 1885. Cugetări, p. 201, 218, 277, 118. 2 "Steaua Dunării", II, p. 5. 3 "Dacia literară", 1840, p. 205. 4 A. Russo ("Albina romînească", 1846, anul XVIII, nr. 13), într-un foileton intitulat Critica criticii, în care își apără împotriva lui D. Gusti piesa sa Băcălia ambițioasă, șase ani mai târziu decât Kogălniceanu, dar nouă ani mai înainte de "Romînia literară", crede că "critica ăliterarăî nu ar prinde loc în epoca de astăzi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Sturdza; prin cărți didactice etc., etc. G. Asachi a fost un om foarte învățat. Trecuse prin școli serioase, nu era autodidact, ca majoritatea contemporanilor săi, era în curent cu toate lucrurile din Apus, până și cu spiritismul, despre care scrie foiletoane 2 . 1 "Albina romînească", 1848, 27 și 61. 2 "Gazeta de Moldavia", 1853, 13. În 1839, se pune în fruntea unui comitet, pentru a traduce un lexicon din nemțește, arătând câtă nevoie au românii de cultură. Chiar în primul număr
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
face, pe dreptul, vinovat de învinuirea ce i-o aduce Kogălniceanu că traduce numai lucruri ce nu interesează pe români, învinuire pe care i-o face și un cititor (din Roman) al ziarului său, care găsește că Albina n-are foiletoane originale...1 Și mai e de observat că, în "cronicile teatrale" ale Albinei, după învinuirile lui Kogălniceanu, în vremea propagandei școlii critice în favoarea naționalizării literaturii - în acele cronici, zicem, nu se atacă deloc multele piese inferioare străine care se jucau
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]