8,564 matches
-
originalului. Un Vicleim castilian, din secolul al XII-lea, dar descoperit prin 1785 de don Felipe Fernandez Vallejo, are 147 de versuri polimetrice - cu predominarea celor de 11 și 7 silabe. Venerabila relicvă literară, precedând literatura dramatică spaniolă, răspunde ritmurilor folclorului nostru, ne este oferită asimilării - acesta este spiritul cărții. În nobil stil imnic este tradus cântecul închinat de Francisc Jammes Sfântei Fecioare: „Fecioară primește-mi iernaticul cânt./ E-un timp de-ncercare pe sterpul pământ,// În lumea aspră de zăpadă
Lirică religioasă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13324_a_14649]
-
Ștefan Cazimir Documente inedite „Bună-i sarea în bucate, Iar sărarul multe poate...” (folclor vîlcean) Povestea a mai fost spusă de vreo două-trei ori, dar superficial, lacunar și fără o bază documentară strictă. Neajunsuri pe care astăzi le putem, parțial, remedia. Restul îl vor face alții. La 5 noiembrie 1993, în capitala României a
Caragiale statuie by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13532_a_14857]
-
strâns, o sorbea încet, o contopea cu carnea lui moale, întunecată, cu animale tăcute, cu plante fosforescente, cu nimfe cu trup de cărbune?” Cel de-al treilea grupaj de poeme, Capricii de altă dată, amestecă în mod deliberat sonorități de folclor infantil între pliurile descântecului erotic, cum se întâmplă în Baba Naia: „Baba Naia Papagaia/ dinți stâlciți adormiți/ trei pisoi la ușă prinși nenăscuți încă nelinși/ soarbe-n oale/ numai scrum numai boli/ e de fum îți dă târcoale/ e de
Fugă într-un ev minor by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Imaginative/13570_a_14895]
-
sugerează o grea senzualitate într-un distih din poemul Starostea - unde madona este înlocuită cu demona : „demona din dud domol / cu măduva de nămol”. Într-un interviu din 1971, Cezar Baltag face o profesiune de credință : „M-am apropiat de folclor și pentru faptul că, în mod paradoxal, aprofundarea lui contrazice părerea comună despre simplitate”. Folclorul magic, bunăoară, nu poate fi înțeles la modul imediat. „Mi s-a spus atâta că sunt un cerebral, încât am vrut să demonstrez că și
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]
-
demona : „demona din dud domol / cu măduva de nămol”. Într-un interviu din 1971, Cezar Baltag face o profesiune de credință : „M-am apropiat de folclor și pentru faptul că, în mod paradoxal, aprofundarea lui contrazice părerea comună despre simplitate”. Folclorul magic, bunăoară, nu poate fi înțeles la modul imediat. „Mi s-a spus atâta că sunt un cerebral, încât am vrut să demonstrez că și poporul e un cerebral, că și el e un abstract”. Piesa Tarot este un cântec
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]
-
excelență un personaj al epocii romantice. Pretindea că originea familiei sale "se trage din legioanele Romane trecute în Moesia de Împăratul Roman Aurelian". Intrat în slujba patriei, ajunge locotenent-colonel, se pensionează la patruzeci și cinci de ani și, pasionat de folclor și de istorie, începe să facă săpături arheologice prin țară și își deschide în București un muzeu de antichități. Povestioarele și amănuntele din de însemnările lui Pappasoglu sunt pitorești, adesea amuzante, limba lor absolut savuroasă naținalistă, de o plasticitate involuntară
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13681_a_15006]
-
de a „vesti Nașterea”, de a răspândi „vestea cea bună” în popor, rol cu un caracter „ritualic”, puternic înrădăcinat în viața tuturor, mai ales la sate. Este mai puțin cunoscut însă faptul că „Bătrânul Crăciun” figurează constant în ceea ce numim folclor, având de altfel un statut surprinzător de important. Astfel, dacă vom cerceta culegerile de folclor, vom observa că Bătrânul Crăciun este considerat „regele românilor”, „regele păstorilor”, regele rohmanilor”; tot așa, se spune că a domnit peste „uriași”. Sintetizând, să conchidem
POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361251_a_362580]
-
caracter „ritualic”, puternic înrădăcinat în viața tuturor, mai ales la sate. Este mai puțin cunoscut însă faptul că „Bătrânul Crăciun” figurează constant în ceea ce numim folclor, având de altfel un statut surprinzător de important. Astfel, dacă vom cerceta culegerile de folclor, vom observa că Bătrânul Crăciun este considerat „regele românilor”, „regele păstorilor”, regele rohmanilor”; tot așa, se spune că a domnit peste „uriași”. Sintetizând, să conchidem că, pe de o parte, în colinde, Bătrânul Crăciun este descris stând alături de Maica Domnului
POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361251_a_362580]
-
rămâne Zal-mox, adică Zeul Moș, Zeul Bătrân, echivalent cu Saturnus Senex sau Bătrânul Crăciun. Mai mult decât atât, Platon (în Charmides, 5) spune că dacii îl numeau pe Zalmoxis „Zeul nostru și Regele nostru”. Să ne amintim acum datele din folclor potrivit cărora în popor Crăciun este numit „regele românilor” (sau al „rohmanilor” și „blajinilor”) și astfel tabloul devine complet: Crăciun, „rege al românilor”, nu este altul decât Zalmoxe, pe care dacii îl numeau tot „regele nostru”. Dar ce legătură există
POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361251_a_362580]
-
aceea, Rodica Anghelescu știe multă muzică și mai are de știut, fără îndoială, pentru că nimeni nu poate cuprinde totul. Și-a închinat până acum și-și va închina în continuare cea mai mare parte a vieții sale cântecului popular și folclorului, afară de a-l cerceta, interpretându-l cu un glas de la suflet, pentru suflet. S-ar relativiza toată expunerea de până aici despre Rodica Anghelescu, dacă nu ar fi un argument care să se împotrivească: Rodica Anghelescu interpretează numai folclor autentic
RODICA ANGHELESCU. O SUPERIOARĂ CALITATE SUFLETEASCĂ ŞI INTELECTUALĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360247_a_361576]
-
și folclorului, afară de a-l cerceta, interpretându-l cu un glas de la suflet, pentru suflet. S-ar relativiza toată expunerea de până aici despre Rodica Anghelescu, dacă nu ar fi un argument care să se împotrivească: Rodica Anghelescu interpretează numai folclor autentic și ales. N-a lăsat niciodată să fie favorizată întru ieftina popularitate, de cântecul care flanchează o companilă iubitoare de șuete muzicale. Oriunde ar cânta și la orice ocazie, Rodica Anghelescu nu interpretează decât muzică adevărată. Dar, nu cântă
RODICA ANGHELESCU. O SUPERIOARĂ CALITATE SUFLETEASCĂ ŞI INTELECTUALĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360247_a_361576]
-
Nu aș putea spune care e efectul, dar mirosul rădăcinii de iarbă mare e inconfundabil, deși planta nu are nimic spectaculos în înfățișare. În tot cazul, m-am conformat unei legi, n-am spălat rufe de bărbat sâmbătă, așa zice folclorul. Popa n-are treabă cu de astea, în calendar a fost cruce neagră, deci liber la activități gospodărești. Pe 9 martie sunt Mucenicii, dar n-o sa pot să afum prin grădină, așa cum se întâmpla când eram copil. Viața la oraș
Port ceva pe dos, cum m-a învățat bunica, să nu se prindă farmecele de mine. Primăvara la perfectul simplu într-un oraș mic de provincie () [Corola-blog/BlogPost/338197_a_339526]
-
Pe 9 martie sunt Mucenicii, dar n-o sa pot să afum prin grădină, așa cum se întâmpla când eram copil. Viața la oraș pe repede înainte nu are nimic din ritmul cu care sufletul omului, precum și mintea lui, să poată rezona. Folclorul urban e generat de legi mereu schimbătoare și luna martie e guvernată doar de tarabele cu mărțișoare. Anul ăsta comercianții chiar au prins vreme bună, iar copiii de la oraș au avut prilejul să vadă albinele adunate la zambilele aflate la
Port ceva pe dos, cum m-a învățat bunica, să nu se prindă farmecele de mine. Primăvara la perfectul simplu într-un oraș mic de provincie () [Corola-blog/BlogPost/338197_a_339526]
-
sau Meyerhold. Nu este numai un pedagog extraordinar, ci și o mare inovatoare în domeniul dansului. A gândirii în dans. O superbă și deosebit de inteligentă interpretă și o creatoare fără seamăn. Tehnica specifică dumneaei, cea de tratare prin dans a folclorului, a vocii (cântate sau rostite), a muzicii clasice în general și a jazz-ului o tot șlefuiește pâna în ziua de azi. V-ați continuat studiile de dans și coregrafie la Teatrul Bolshoi din Moscova. De ce ați plecat din România
Libertatea domnului Căciuleanu. „Am început să plâng, m-a luat în brațe și atunci am întrebat-o dacă vrea să fie soția mea. Aveam 4 ani” () [Corola-blog/BlogPost/338191_a_339520]
-
îndepărtata Australie, la cele două Americi, Africa, Asia și bătrâna noastră Europă, care va supranumit “Le Genie de la Flûte de Pan” sau “Reincarnation du Dieu Pan” și ați dus faima în întreaga lume, ca să fie cunoscut și recunoscut minunatul nostru folclor, vă rog să ne spuneți cum a început pasiunea domniei voastre pentru nai, instrumental vrăjit la care a cântat zeul Pan; fiindcă numele Gheorghe Zamfir este o garanție în carate al celui mai pur diamant pe care l-a produs
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342705_a_344034]
-
le-am valorificat la maximum, ca pe adevărate bijuterii. Marin Voican-Ghioroiu: Sunteți un fiu deosebit al neamului românesc, prin atașamentul sufletesc ce-l păstrați meleagurilor natale pe care le-ați străbătut în lung și-n lat, ați cules și creat folclor autentic, l-ați înnobilat printr-o muzică aleasă, i-ați dat armonia codrilor, murmurul izvoarelor din apele cristaline ale munților, trilul păsărilor măiestre, ceea ce va făcut să fiți recunoscut ca un Apollo al Olimpului Modern, al muzicii populare din zilele
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342705_a_344034]
-
Speranței, Doina ca la Vișina și multe altele, compuse fie în perioada tinereții, fie după 1990 când am înregistrat în mai multe rânduri cu faimoasa orchestră « Lăutarii » dirijată de Nicolae Botgros. Perioada 1959-1980 a fost dominată în mare parte de folclorul nostru, fiind atât de preocupat de stilurile regionale, de asimilarea și înțelegerea lor perfectă, încât devenise o adevărată obsesie pentru sufletul meu. Incursiunile făcute în Moldova și Maramureș, împreună cu prietenul meu Gheorghe Palcu, un profund cunoscător al folclorului și mare
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342705_a_344034]
-
parte de folclorul nostru, fiind atât de preocupat de stilurile regionale, de asimilarea și înțelegerea lor perfectă, încât devenise o adevărată obsesie pentru sufletul meu. Incursiunile făcute în Moldova și Maramureș, împreună cu prietenul meu Gheorghe Palcu, un profund cunoscător al folclorului și mare realizator la TVR, în calitate de culegător; la începutul anilor 70 m-au dus la dezlegarea multor taine din marele nostru tezaur. A urmat apoi Banatul și alte regiuni care mi-au adus multă lumină și mi-au mărit considerabil
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342705_a_344034]
-
la dezlegarea multor taine din marele nostru tezaur. A urmat apoi Banatul și alte regiuni care mi-au adus multă lumină și mi-au mărit considerabil puterea de pătrundere în marile mistere ale muzicii noastre. Eram atât de pătruns de folclor, încât mă confundam pur și simplu cu acest filon de aur, care nu poate fi echivalat în nici o monedă de schimb. Ajunsesem la totala topire, la intepătrunderea sufletului meu cu această creație dumnezeiască; la adorarea fiecărui sunet, motiv sau melodie
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342705_a_344034]
-
și simplu cu acest filon de aur, care nu poate fi echivalat în nici o monedă de schimb. Ajunsesem la totala topire, la intepătrunderea sufletului meu cu această creație dumnezeiască; la adorarea fiecărui sunet, motiv sau melodie. Devenisem eu însumi sunet, folclor în adevăratul sens al cuvântului. După 1980 am fost atras de compoziția în stil simfonic și cameral, iar după 1990 și de stilul vocal-instrumental și chiar modern. Așa am realizat lucrări simfonice integrate în cel de-al doilea stil, lucrări
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342705_a_344034]
-
Zamfir: Am început viața de concertist în adevăratul sens al cuvântului cu grupul de 6 muzicanți cu care am apărut în 1970 la Paris. După o serie de 45 de concerte la Teatrul « Le vieux columbier », am fost sigur că folclorul nostru s-a impus pe scenă. Era pentru prima oară în istoria muzicală când un « Taraf » prezenta public concerte de două ore cu pauză. Au urmat turnee în toată Franța, în Elveția, în Belgia și apoi din nou la Paris
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342705_a_344034]
-
avea în mine un apărător, un prieten adevărat, un susținător și-un admirator. Discipolii mei sunt cei peste 120 de milioane de oameni de pe tarra care au cumpărat discurile mele de peste 38 de ani, urmărind firul muzicii prin nai, prin folclorul nostru și prin tot ce Naiul românesc a adus nou în sunet la scară națională și universală. Discipolii mei sunt cei ce au rămas fideli acestei uniuni < >. Sunt cei 11 studenți ai mei de la Universitatea Națională de Muzică din București
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342705_a_344034]
-
referitoare la lucrările de refacere a școlii din localitatea Bencecu de Sus (comuna Pișchia). În anul 2005, școala respectivă a beneficiat de importante fonduri pentru reparații, însă și în prezent se află într-o stare avansată de degradare. ( L. S.) Folclor Duminică, 28 august, de la ora 17, în cadrul manifestărilor desfășurate la Muzeul Satului Bănățean de la Pădurea Verde, sub genericul „Casa Bănățeană“, va avea loc un spectacol folcloric susținut de membrii Ansamblului Profesionist de Cântece și Dansuri „Banatul“ al Centrului de Cultură
Agenda2005-35-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284139_a_285468]
-
Ruga Timișoarei l Manifestare tradițională cu folclor autentic bănățean Potrivit tradiției bănățene, Ruga Timișoarei este prilejuită de cel de-al doilea hram al Catedralei Mitropolitane - Sf. Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș, prăznuit în calendarul ortodox român în 15 septembrie. La această dată, au avut loc o
Agenda2005-38-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284201_a_285530]
-
în primul weekend după praznicul patronului lăcașului de cult mitropolitan. După cum au declarat organizatorii, Primăria și Consiliul Local, împreună cu Casa de Cultură a Municipiului Timișoara, se dorește ca în acest an, Ruga Timișoarei să aibă un caracter profund tradițional, cu folclor autentic bănățean și fără kitsch. Manifestarea va debuta sâmbătă, 17 septembrie, la ora 16,30, pe scena din Parcul Rozelor, cu un program folcloric susținut de artiștii Ana Munteanu, Elena Jurjescu, Felicia Stoian, Maria Coman, Elena Gîțan, Corina Tudor, Lioara
Agenda2005-38-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284201_a_285530]