1,316 matches
-
și editarea împreună cu Nicolae Lungu a manualelor școlare de muzică; Pandora (n. 1983, Perlepe - d. 1970, București, măritată cu Nushi Tulliu, doctor în filologie, colecționar de picturi și cărți valoroase); Marica (n. 1896, Perlepe - d. 1982, București, soția academicianului, filolog, folclorist și numismat Pericle Papahagi); Mihail Magiari (n. 1901, Salonic - d. 1983, București) și Constantin (Cociu) Magiari (n. 1907, Salonic - d. 1927, București). În anul 1913, ca urmare a celui de al doilea război balcanic și a anexiunii de către România a
Mihail Magiari () [Corola-website/Science/332830_a_334159]
-
literare, recenzii, poezii și folclor la: Clopotul (1968), Albina, Ateneu, Caiete botoșănene, Iașul literar, Itinerar, Îndrumătorul Cultural, Luminatorul, Manuscriptum, Ramuri, Raza, Viața Basarabiei. A cules și alcătuit antologia de folclor - Antologia Crăciunului; a întreținut legături de prietenie și colaborare cu folcloriștii Artur Gorovei și Dumitru Furtună. Preotul și scriitorul Alexandru Bardieru a depănat amintiri dragi despre poeta Magda Isanos, în revista Clopotul din Botoșani: „"Cunoștința mea cu Magda Isanos, își are geneza într-un fapt literar. Amândoi învățam în același oraș
Alexandru Bardieru () [Corola-website/Science/334604_a_335933]
-
natal, unde predă la conservatorul din Chișinău. Între 1932 și 1936 este profesor de canto la București, la Conservatorul privat Egizio Massini. Revine la Chișinău unde predă canto în 1936-1941 la Conservatorul Municipal din Chișinău condus de compozitorul, dirijorul și folcloristul Mihai Bârcă și în 1944-1946 la Conservatorul de Stat din RSS Moldovenească. A avut printre elevi pe Tamara Ciobanu (artistă a poporului din URSS), Maria Cebotari (cântăreață de operă română, primadonă pe teatrele de operă din Drezda, Berlin și Viena
Gavril Afanasiu () [Corola-website/Science/334811_a_336140]
-
teatrului de revistă Cărăbuș, condus de Constantin Tănase, în 1934. Aici a cântat, mai întâi într-un grup vocal, piese scrise de Nicolae Kirițescu, pe muzica compusă de Gherase Dendrino, Petre Andreescu și Elly Roman. A fost remarcată apoi de folcloristul Harry Brauner. Acesta a prezentat-o marelui muzicolog Constantin Brăiloiu, întemeietorul Arhivei Internaționale de Folclor de la Geneva. El este cel care a sfătuit-o să-și formeze repertoriul muzical pornind direct de la izvoare. Dramaturgul Tudor Mușatescu a îndrumat-o să
Maria Tănase, marea dragoste a lui Constantin Brâncuși-102 ani de la naștere by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101805_a_103097]
-
1941 a organizat la București prima expozitie a cărții, artelor plastice și grafice din Banat. Bustul său, donație a familiei Birou, a fost realizat de Romul Ladea și dezvelit la 3 august 2010. A fost un compozitor, pianist, muzicolog și folclorist de origine maghiară. În colaborare cu compozitorul Kodály Zoltán a realizat o culegere de muzică folclorică maghiară, românească, sârbească, croată, turcească și nord-africană, în 12 volume. A compus 153 piese pentru pian și șase cvartete de coarde. Bustul său a
Aleea Personalităților din Timișoara () [Corola-website/Science/336572_a_337901]
-
BLAJINU, Dumitru (n. 11 noiembrie 1934, Pererîta, Briceni, Republica Moldova - d. 6 iulie 2015, Chișinău) a fost un violonist, dirijor, aranjor, compozitor, folclorist român. s-a născut în familia cunoscutului trompetist Nicolae Blajinu. Tatăl Nicolae cânta la trompetă, țambal și contrabas, fratele mai mare, Ion, la țambal, acordeon și trombon, iar Dumitru la țambal, vioară, acordeon, clarinet și nai. Membrii familiei Blajinu împreună cu
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
(n. 15 mai 1931, Hărpășești, com. Popești, jud. Iași - d. 7 august 2013, Iași) a fost un folclorist, estetician și etnolog român. S-a născut în satul ieșean Hărpășești în familia agricultorilor Gheorghe și Maria Ursache. A urmat școala primară în satul Hărpășești (1938-1943), Liceul Național din Iași (1945-1951) și Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
Constantin Zamfir (n. 16 februarie 1908, Brașov - d. 1987, București) a fost un etnomuzicolog, folclorist și profesor român. S-a născut la data de 16 februarie 1908 în orașul Brașov. Studiază la Conservatorul din București în perioada 1930-1934, avându-i profesori pe Ioan D. Chirescu (teorie-solfegiu), Alfonso Castaldi (armonie), Dimitrie Cuclin (forme muzicale, estetică muzicală
Constantin Zamfir (folclorist) () [Corola-website/Science/337354_a_338683]
-
sa necurmată ca profesor, dar mai ales ca „Vulpan” al Societății Academice Junimea, Arcadie Dugan - „om a cărui viață este un cult de românism” (Ilie Dugan-Opaiț - Glasul Bucovinei, 1936, p. 3) - și frații săi, Ilie și Valerian (alt mare român, folclorist de frunte și întemeietor din speze proprii al Arcășiilor din majoritatea satelor bucovinene - societăți culturale („pui” ai Junimii) de promovare în rândul populației sătești a spiritului românesc și a rezistenței în fața slavizării și a deznaționalizării) luptă activ și cu izbânzi
Arcadie Dugan-Opaiț () [Corola-website/Science/335865_a_337194]
-
teatrului de revista Cărăbuș, condus de Constantin Tănase, în 1934. Aici a cântat, mai întâi într-un grup vocal, piese scrise de Nicolae Kirițescu, pe muzica compusă de Gherase Dendrino, Petre Andreescu și Elly Român. A fost remarcată apoi de folcloristul Harry Brauner. Acesta a prezentat-o marelui muzicolog Constantin Brăiloiu, întemeietorul Arhivei Internaționale de Folclor de la Geneva. El este cel care a sfătuit-o să-și formeze repertoriul muzical pornind direct de la izvoare. Dramaturgul Tudor Mușatescu a îndrumat-o să
Maria Tănase și Ileana Sărăroiu, destine tragice ale culturii românești-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104668_a_105960]
-
era datina ca la sărbătoarea primăverii să se ofere în dar ouă roșii. La romani, tinerii vopseau ouăle în roșu și le trimiteau de sărbătoarea lui Ianus. La vechii germani, oul avea, de asemenea, o însemnătate simbolică. Bucuria încondeierii ouălor Folcloristul A.I. Candrea își punea întrebarea, în 1933, ce rost avea oul la toate aceste popoare în ceremoniile religioase? Chinezii aveau credința că cerul împreună cu pământul sunt ca un ou de pasăre, cerul e învelișul pământului, precum coaja oului e învelișul
Oul, simbolul fecundității și al formei desăvârșite by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105619_a_106911]
-
regăsi, simbolic, în șnurul cu care se leagă mărțișorul. Broșă mărțișor Documentar, mărțișorul a fost atestat pentru prima oară într-o lucrare a boierului, cărturarului și omului de stat român Iordache Golescu, intitulată Pilde, povățuri și cuvinte adevărate și povești. Folcloristul Simion Florea Marian presupune că în Moldova și Bucovina mărțișorul era compus dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu ață alb-roșie, și era purtat de copii în jurul gâtului. Tinerele purtau și ele mărțișor la gât în primele
Simbolul primăverii: Mărțișorul, credințe vechi, obceiuri vechi, nostalgii romantice by Magalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105755_a_107047]
-
deși veți spune că o prințesă care nu suferă nu e prințesă, ale Iaromirei Popovici își merită numele. În poveștile lor (Poveste simplă, De-ale prințeselor, Perfecta, }ara Negurei și n-aveți decît să răsfoiți mai departe...), nu doar un folclorist, ci și un cititor îndeajuns de atent al basmelor ,clasice" va recunoaște ușor o sumedenie de motive fără de care aproape că nu se poate închipui fabulosul, ca gen literar, mai mult decît categorie estetică. Așadar, sînt acolo, doar că lucruri
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
manuscrisele lui Emil Cioran, mort la Paris, cel mai mare eseist francez, dar român curat din Rășinari, filosoful care, în preajma morții, a uitat limba franceză și vorbea doar în româna de-acasă. A trebuit să vină un urmaș al marelui folclorist oltean Brăiloiu, trăitor în Occident, să cumpere manuscrisele și să le trimită Academiei Române. Guvernul României, Ministerul Culturii și Cultelor, nici n-au participat la licitație. Recent, urmașii unui politician și poet, adulat de unii, contestat de alții, au scos la
Este Iancul supărat … by Nicolae Dan Fruntelată () [Corola-website/Journalistic/296297_a_297626]
-
vreodată să fiu nemulțumit de învățăturile ce le-am dat”. La rândul său, acad. D. Panaitescu - Perpessicius a predat timp de 25 de ani la „Matei Basarab”, aducând instituției renumele său și valoarea operei sale de istoric și critic literar, folclorist, eseist și poet român, cercetător și editor al operei eminesciene. Din galeria profesorilor de marcă ai prestigiosului liceu bucureștean fac parte, de asemeni, o serie de alți membri ai Academiei Române, cum ar fi Sava C. Atanasiu, director al Institutului de
Tradiţie de înaltă ţinută by Viorica Popa () [Corola-website/Journalistic/296329_a_297658]
-
cărei muzică a fost scrisă de dirijorul și compozitorul Teodor Teodorescu - Iași, mort în anul 1920, reluată pe alte coordonate compoziționale de neuitatul compozitor și dirijor Ioan D. Chirescu. Să nu uităm, „Iarna pe uliță” scrisă de marele poet și folclorist George Coșbuc, despre care binecunoscutul poet ardelean Octavian Goga scria următoarele cu prilejul primirii sale la Academia română: „Dacă ar fi rămas în căciulă și ițari, s-ar fi ales din el un meșter colăcar la nunți, un mare meșter
Să nu uităm ... by Marin VELEA [Corola-website/Journalistic/83458_a_84783]