272,843 matches
-
ale dumbrăvilor, prin vocea lor monotonă, dar ritmică, păreau că servă de regulator al cadențelor acestui concert divin..." (Ocna părăsită, capitolul 21). Corupția vremii are și ea definiția ei: "Erau niște lingușeli pline de basețe" " ultimul cuvânt părând a fi folosit abia azi... Și despre mișcările sociale avem fraza perfectă: "Revoluțiunea este plină de severitate și de o lugubră majestate", fiind vorba, bineînțeles, de 1789, celelalte neputând fi nici măcar lugubre, ci direct comice... Pedepsirea lui Păturică, agentul protos al răului social
Crochiuri de epocă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12491_a_13816]
-
tratează intriga erotică într-un mod "deconstrucționist" (termenul îi aparține lui Meg Ryan): e reversul unui ritual de curtare, personajele încep cu sex oral și sfârșesc sărutându-se pe capota unei mașini, iar el o acuză pe ea că-l folosește ca obiect sexual. În pofida acestor ecouri feministe, filmul face vizibilă o prăpastie între cele două sexe: femeile trăiesc într-o lume cvasi-patologică a fanteziilor romantice, dar se mulțumesc cu orice plăceri temporare (Frannie se culcă cu vulgarul Malloy, deși îl
Filmul polițist la interogatoriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12499_a_13824]
-
un atac cerebral ușor, bine suportat - , O. Paler, în noua sa carte, Autoportret într-o oglindă spartă (Albatros, 2004), reia întrebarea mai veche, "Ce am în urma mea? O biografie? Sau un destin?"(p.7), și încearcă să dea un răspuns folosindu-se de întâmplări împrăștiate, în parte, prin alte cărți ale mele. Pentru cititorii fideli, capabili la fiecare lansare să aștepte la coadă mai bine de două ore pentru un autograf al maestrului, este lesne că cea mai mare parte a
Drum prin memorie by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12490_a_13815]
-
simțămîntului de sine. E o "confesiune prin corp", cum ar spune O. V. de Lubnicz Milesz. Pîndit de primejdie, corpul își extinde cîmpul semantic asupra materiei anorganice, încearcă a și-o anexa în deznădejdea ce l-a cuprins, a o folosi precum un complice, bunăoară jupuind oglinda: "Mărturisesc că nu mi-a fost prea ușor -/ oglinda asta e un adevărat palimpsest./ Totul a mers bine pentru primele straturi,/ pînă ce, astăzi, luciul/ tot mai puțin argintiu/ s-a umplut de sînge
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
Cămașa de forță, 1992) cele două cărți ale rezistenței anticomuniste au trecut aproape neobservate. Era vremea acțiunii, a marilor schimbări, timpul în care istoria se scria în stradă, revoltele se strigau în gura mare, presa scrisă și cea audio-vizuală puteau folosi exprimarea directă, lipsită de inhibiții, pentru a rosti cele mai incomode judecăți și prea puțini mai rămăseseră cei dispuși să-și piardă timpul cu citirea unor opere fictive în care adevărurile politice și sociale erau învăluite în complicatele înțelesuri ale
Hans Castrop în România comunistă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12484_a_13809]
-
multe - pe care numai eu și Dumnezeu le știm. Din ele, o fărâmitură aruncată pe hârtie aci." (p. 104). Scriitorul se instalează involuntar într-un paradox: detestă jurnalul ca scriitură de utilitate strict personală sau ca terapie eficientă, dar îl folosește ca mijloc de comunicare cu posteritatea, într-un sens reparator; își construiește o imagine de sine, polemizând cu contemporanii, ceea ce conduce spre o instrumentalizare publicistică a jurnalului. Camil Petrescu scrie jurnal fără să aibă încredere în acest gen de scriere
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
curiozitate. Diferența constă în faptul că bîrfa dă răspunsuri banale, triviale, pe cînd literatura ne deschide ochii ca să vedem pentru prima oară lucruri pe care le-am văzut de mii de ori pînă atunci. Și eu, cînd scriu despre familii, folosesc exact aceleași materiale ca bîrfa. Fac o muncă diferită, dar cu același material. Și, din acest punct de vedere, nu mă deosebesc de Cehov, Shakespeare sau Sofocle. Toți au tratat în operele lor familia, toți au tratat tragedia, comedia, drama
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
ziariștii băștinași, spre deosebire de bravii patroni autohtoni. Mai mult, proprietarul are, cred, dreptatea lui dacă își tratează de sus echipa redacțională. Dacă el știe că imediat găsește înlocuitori pentru ziariștii pe care îi are în ogradă, prost ar fi să nu folosească acest avantaj. La rîndul său însă ce poate face ziaristul român, al cărui singur capital este libertatea cuvîntului? Cum se poate el apăra de eventualele imixtiuni ale proprietarului în activitatea lui redacțională? Simplu, s-ar zice, sindicalizîndu-se. După cum știm, nu
Zile negre pentru presă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12505_a_13830]
-
mai degrabă pentru cei care au timp și motive pentru un studiu serios. Capitolele dedicate influenței futurismului asupra unor scriitori români atenuează eventuala impresie de studiu rigid. Deși nu mai puțin științifică, ,disecarea" lucrărilor celor patru scriitori este captivantă. Se folosește, este clar, o ,aparatură" de ultimă generație, care permite ,investigări" noi, iar rezultatele sunt deosebite. Și, cel mai important, această parte a lucrării te poate face să te întorci la lectura textelor avangardei românești cu impresia că le vei revedea
Avangarda și futurismul pentru specialiști by Irina Groza () [Corola-journal/Journalistic/12510_a_13835]
-
Probabil că în străfundul său dl Severin nici măcar nu e un rasist. Dl Severin e mai rău decît atât: e un manipulator rece al posibilelor (re)sentimente ale unor grupuri sau orientări asociale. Dl Severin știe cu precizie de ce a folosit referitor la Traian Băsescu termenul ,alogen" și mai știe care este definiția acestui cuvânt. Alogen nu înseamnă doar ,o persoană care este diferită ca origine sau natură de comunitatea în care trăiește" (remarc folosirea isteață a cuvântului ,diferit", care sună
Alogenia salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11424_a_12749]
-
note sau glosare. Aici cuvintele argotice apar rar (majoritatea sînt cele percepute de vorbitori ca termeni standard sau tehnici), dar tocmai acest lucru le garantează autenticitatea. Pentru cercetătorul argoului, sînt foarte utile explicațiile prezente în text. Termenul de bază mesevist - folosit curent în limbajul închisorii, deopotrivă de deținuți și de oficialități, în situații informale dar și formale (o cerere începe cu cuvintele: ,Subsemnatul mesevist, născut la...", p. 53) este explicat ca derivat de la o siglă: ,le spunem meseviști, de la Ťmuncă silnică
Limbajul de pe Rahova by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11435_a_12760]
-
în scrisul lui Adrian Marino este o anumită intoleranță față de cei care nu îi împărtășesc ideile. În anii din urmă scriitorul a fost în centrul mai multor polemici, unele dintre ele nu foarte elegante. Și în această carte Adrian Marino folosește uneori un ton aproape zeflemist la adresa unor autori care nu se încadrează între limitele modelului intelectual pe care îl propune: Nae Ionescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, Constantin Noica. Mai grav, el pare sincer contrariat de faptul că texte ale acestora
Pledoaria unui extremist de centru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11425_a_12750]
-
bigoți, incapabili să trăiască pe cont propriu și cu toate funcțiile vitale active, incapabili de schimburi senzoriale și simbolice cu lumea din jur, își creează cu orice preț condiții optime pentru o masturbare amplă și incontinentă, virtuală și ea, însă folosind un material concret, din viață, ficționalizat prin nenumăratele procedee tehnologice, din simplă lașitate și pentru atenuarea oricărei suspiciuni de culpă, adică folosind copiii, suferința, războiul, moartea și iubirea ca spectacole pure, ca pe niște filme derizorii de Sergiu Nicolaescu. Concursul
Pre-Apocalipse now by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11439_a_12764]
-
jur, își creează cu orice preț condiții optime pentru o masturbare amplă și incontinentă, virtuală și ea, însă folosind un material concret, din viață, ficționalizat prin nenumăratele procedee tehnologice, din simplă lașitate și pentru atenuarea oricărei suspiciuni de culpă, adică folosind copiii, suferința, războiul, moartea și iubirea ca spectacole pure, ca pe niște filme derizorii de Sergiu Nicolaescu. Concursul de felație pentru fetițele de doisprezece ani, pe care Florian Liber îl descrie și îl analizează succint, nu este decît un biet
Pre-Apocalipse now by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11439_a_12764]
-
care proiectase decorurile, Proust (considerat ulterior un fel de ,Einstein al literaturii") și Joyce. ,Canonizarea" lui Einstein începuse încă din timpul vieții, popularitatea lui depășindu-i cu mult reputația științifică; chiar și astăzi, portrete și postere cu chipul său sunt folosite în scopuri ambientale alături de cele cu Groucho Marx sau Marilyn Monroe, precum în cunoscuta serie a lui Andy Warhol. Încă din anii '20, Einstein devenise subiect de parodii și glume, erou de teatru burlesc, apărea pe coperțile unor reviste ,fashion
2005 - Anul Mondial al Fizicii - "St. Francis Einstein of the Daffodils" by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11441_a_12766]
-
Țărănism, în Românism, precum și în scrierea ce pregătesc acum despre Psihologia etnicului românesc își au baza de documentare în experiențele făcute dimpreună cu tatăl meu." Autorul monografiei observă chiar că în altă privință filosoful și-a urmat tatăl, adică a folosit unele convingeri ale lui, și anume în critica politicianismului epocii, arendașul de la Butoiești fiind un acerb critic al lui. Prin studiile sale în străinătate, prin opera sa, prin convingerile sale politice, Motru a fost un european, un occidental. Europenismul operei
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
necruțătoarele ironii ale istoriei: "coloniile" își iau revanșa colonizînd literar regatul ce le-a stăpînit odinioară. Un joc de oglinzi literare complexe reușește și Julian Barnes în Tristeți de lămîie, un mic inventar de subiecte și teme, de strategii narative folosite de "clasicii modernității" din secolul abia încheiat. De la nord spre sud Tristeți de lămîie are ca supratemă bătrînețea, cele 11 povestiri care compun volumul glisează mereu dinspre vîrsta senectuții spre tinerețe, de la nordul rece al prezentului spre un sud al
Puncte cardinale by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11467_a_12792]
-
extremă violență, reificarea literală a evreilor (și acum îmi sună în minte enumerarea: "o scrumieră dintr-un pelvis uman", "un abajur din piele de om" etc.), nu-mi era foarte clar cine e vinovatul. Mai ales că germanii se scuzau folosindu-se de patriotism, în ochii mei - pe atunci, și din cauza contextului politic - încărcat de conotații pozitive. Cum putea el să ducă la Holocaust? Acum realizez că această incertitudine era o țintă a regizorului. Ei, cuvintele lui Abby Mann, scenarista acestui
Nürnberg revizitat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11462_a_12787]
-
Cel mult o tactică de-a dezamorsa, cît se poate, conflictele printr-un umor șfichiuitor pe care, ca să-l suporți cînd ești, horribile dictu, în chestie, îți trebuie, pe alese, obraz gros sau spirit subțire. Oricum, clenciurile de care se folosește oratorul (fiindcă e vorba, chiar în forma unor pilule febrifuge, tot de oratorie), de la indexul clătinat amenințător la Peccavi (a se vedea tandra autocritică de final...), și dacă nu te conving, tot te fac să zîmbești. Sau te îndeamnă să
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
problema grenadei. Dar, până una-alta, imaginea acesteia văzută în reportajele tv, l-a făcut pe prietenul Haralampy, pregătit să plece la mare, să-și facă rost de o vestă antiglonț și de un detector de mine. Nu-l știe folosi, dar obiectul în cauză a impresionat-o pe nevastă-sa atât de profund, încât l-a bocit preț de o emisiune ,Cel mai tare din parcare" din care, oricum, doar cu penseta și cu dexteritate prestidigitatorică se poate alege câte ceva
Numai presa e de vină... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11487_a_12812]
-
țări pentru a fi apreciați cum merită. Noi rămânem cu zicerea: - Îi vedeți? Sunt românași de-ai noștri! Iar după o vreme, le cumpărăm cu bani grei inteligența, respectând tradiția noastră de a nu ști să apreciem și să ne folosim valorile naționale... l Dintr-o știre tv, aflăm cu bucurie că Ana Blandiana și Mircea Cărtărescu au fost premiați pentru poezie la manifestarea din Italia "Gli occhi della notte", din Veneția. l ATEN}IE, PENSIONARI! Dacă în iarna lui 2004-2005
Numai presa e de vină... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11487_a_12812]
-
supunerea la violuri, suferința dezvirginării și plăcerea intensă a abstinenței, corp la corpul ispitei: iată frânturi biografice explicând, întrucâtva, conformația moral-psihologică a unui voievod ce va rămâne în memoria colectivă ca un monument înalt, ascuțit de cruzime omenească. Legendara țeapă (folosită cu succes și de alți domnitori buni gospodari ai moravurilor epocii) pare să fie, la eroul nostru, o echivalare și generalizare, în spațiul public, a unor vechi și intime trăiri: , Primul act sexual, pentru cei virgini (indiferent de sex), nu
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
deja acest lucru - e parcă o variantă tânără a lui Pius XII, tocmai acel papă care a reușit să își astupe urechile atunci când a fost confruntat cu dovezi. Doar nu vă așteptați la un Costa-Gavras fără o "șopârlă"... Regizorul se folosește de aceste două personaje pentru a pendula între două lumi: elita celui de-al treilea Reich și cea a clericilor, ambele infuzate cu toate micile detalii ale vieții cotidiene. Efectul e previzibil: nu atât o echivalență a culpabilităților, ar fi
Trei, Doamne, și toate trei bune by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11483_a_12808]
-
de un loc luminat și circulat, s-o fi găsit cineva normal la cap să le ia. (A. B.) Pe aripile vîntului Înainte de '89, o familie de prieteni colecționa artă neagră. Obiecte splendide populau casa, le știam simbolurile, cum erau folosite în tot felul de ritualuri în țările de unde veneau, în triburi africane. Făceau parte din viața tuturor, ca și poveștile pe care le închideau în negrul lemnului de abanos, în roșul patinat al celui de cireș. Ne priveau și, de ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11488_a_12813]
-
4145, 2005, 23); ,pentru că mintea acestuia nu este tocmai bogat mobilată" (EZ 1.04, 2005, 18). Celebra formulare din 1992 a lui G. Liiceanu - ,prostia ca încremenire în proiect" - s-a transformat într-un eufemism popular, într-un adevărat clișeu, folosit, e drept, nu numai pentru desemnarea prostiei, ci și a rigidității, inerției etc.: ,adesea am primit reproșuri, iar cei de la care veneau îmi spuneau ca sînt Ťîncremenit în proiectť" (liternet.atelier.ro); ,cu riscul de a părea Ťîncremenit în proiectť
IQ -ul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11481_a_12806]