6,463 matches
-
doi atomi de carbon (radicali acetici), fragmente care se combină cu CoA dând naștere la acetil CoA. Acetilul intră în ciclul acidului citric și este oxidat până la CO și H2 2O. Ficatul nu poate folosi toată cantitatea de acetil CoA formată, în schimb prin condensarea a două molecule de acetil CoA se ajunge la acidul acetilacetic, fenomen numit cetogeneză. Acidul acetilacetic, extrem de solubil în apă, trece în lichidul extracelular și în țesuturi. Tesuturile extrahepatice transformă acidul acetilacetic în acetil-CoA, prin oxidarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
un altul mai bun. Pentru mine era clar că ar fi trebuit să iasă cîștigător, dar rămînea să primească și girul votanților. Faptul că a cîștigat este totuși o supriză, nu cît privește valoarea lui indiscutabilă, ci În privința gustului deja format al votanților care i-au acordat un număr de puncte aproape dublu față de cele ce-l urmează. Ce m-a uimit și m-a Încîntat din capul locului a fost simplitatea și echilibrul expresiei. Nimic forțat, formulări firești, făcute parcă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
instrument pentru manevre strategice și de putere politică în distribuția și ierarhia puterii. Postmodernismul însă demască rolul constitutiv al violenței în viața politică modernă. Violența este fundamentală stucturii ontologice a statelor, și nu este doar ceva la care statele complet formate recurg din motive de putere politică. Violența este, potrivit postmodernismului, atât inaugurală cât și augmentativă. Acest argument privind strânsa și paradoxala relație dintre violență și ordine politică este dus și mai departe de Jenny Edkins care plasează nazismul, lagărele de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pe conceptul de "artă". În mod tradițional, "arta guvernării" se referă la diferitele politici și practici adoptate de state pentru a-și urmări obiectivele pe scena internațională. Presupunerea ce stă la baza acestui fapt este că statele sunt entități complet formate, sau definite, înainte de a începe negocierea pentru intrarea pe această scenă. Noțiunea revizuită de artă a guvernării avansată de postmodernism accentuează faptul că practicile politice ce fundamentează și mențin statul au efectul de a-l menține într-o continuă mișcare
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
interesele în cadrul constrângerilor mediului în care se află. În al doilea rând, și continuând ideea de mai sus, se presupune că interesele actorilor sunt exogene interacțiunii sociale. Se consideră că indivizii și statele intră în relații sociale cu interese deja formate. Interacțiunea socială nu este considerată a fi un determinant important al intereselor. În al treilea rând, continuând ideea de mai sus, societatea este înțeleasă ca un tărâm strategic, un tărâm în care statele și indivizii se adună pentru a-și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
un set de preferințe pre-existente. Neorealiștii și neoliberalii nu sunt interesați de unde provin aceste preferințe, ci doar de modul în care actorii le urmăresc strategic. Societatea internă și internațională este astfel considerată un domeniu strategic, un loc în care actori formați anterior își urmăresc scopurile, un loc ce nu modifică natura sau interesele acelor actori în vreun mod profund. Constructiviștii, dimpotrivă, argumentează că înțelegerea modului în care actorii își dezvoltă interesele este crucială pentru explicarea unei palete largi de fenomene politice
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
multe exerciții, supunându și scrisul mai mult timp controlului direct al conștiinței, elevul ajunge prin deverbalizare treptată să scrie v-a dat, trimitene fără conștientizarea noțiunilor și regulilor însăși, fără să recurgă în mod explicit la ele. Având deprinderi ortografice formate, elevul va scrie supraveghindu-și doar parțial grafica. În momentul în care, dintr-o cauză exterioară săvârșește o greșeală, deprinderea trece din nou sub controlul conștiinței, elevul își întrerupe scrisul, își controlează greșeala analizând cele două cuvinte rostite împreună într-
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
români și istroromâni Contribuția slavilor În etnogeneză: vocabular: 20% instituții politice: voievodate, cnezate, jupanate, boieri religie: organizarea a Bisericii, adoptarea cultului ortodox cultură: limba religioasă, de cultură și cea oficială este În perioada medievală limba slavonă (slava veche) elita: este formată inițial din urmașii familiilor slave Bulgarii, neam de origine turcică În 680 se așează În sudul Dunării Popoare migratoare târzii: pecenegii, uzii, cumanii Cumanii În 1227 sunt creștinați În rit catolic și apare Episcopia Civitas Milcoviae (Focșani) 20 În 1240-1241
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
au început să traducă texte în arabă, iar în secolul al IX-lea, califul al-Mamun a fondat o mare bibliotecă: Casa Înțelepciunii, din Bagdad. Aceasta avea să se transforme în centrul educațional al întregului Orient - iar unul dintre primii cărturari formați acolo a fost matematicianul Mohammed ibn-Musa al Khowarizmi. Al-Khowarizmi a scris mai multe cărți importante, precum Al-jabr wa’l muqabala, un tratat despre rezolvarea ecuațiilor elementare; sintagma Al-jabr din titlu (care are aproximativ sensul de „a duce ceva la bun
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
de implicare în discuții, îi încurajează pe toți să participe, dar nici o persoană să nu monopolizeze discuția; • ascultă cu atenție ce se discută pentru a putea avansa în mod logic discuția de la o temă la alta; e important să evite formatul întrebare-răspuns, să încurajeze discuțiile în grup; • asigură un climat de încredere între participanți; • este flexibil și deschis la sugestii, modificări, întreruperi; • asigură un ritm al ședinței, trece mai rapid peste probleme deja abordate; • observă și comunică (non)verbal; ia seama
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
manifestă substantivitate pentru fibrele celulozice. Ulterior, prin oxidare, se reface structura inițială a colorantului insolubil, care rămâne fixat în materialul textil vopsit. - Coloranții de sulf sunt produse insolubile, comportându-se din punct de vedere tinctorial analog coloranților de cadă. -Coloranți formați direct pe materialul textil Acești coloranți se obțin printr-o reacție de cuplare între două componente (coloranți azoinsolubili), prin reacție de oxidare sau prin reacții de complexare (coloranți ftalocianinici). -Coloranți de dispersie Acești coloranți sunt utilizați la vopsirea fibrelor artificiale
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
formele solubile dau prin disociere anioni coloranți. Din această categorie fac parte coloranții de sulf și coloranții de cadă. - Coloranți insolubili regenerabili din forme temporar solubilizate: coloranți de sulf solubili și coloranți de cadă solubili. Coloranți neionogeni - de dispersie. Coloranți formați direct pe materialul textil Pigmenți 1.2.3. Nomenclatura coloranților Pe piața mondială există un număr foarte mare de coloranți care corespund practic unui număr relativ restrâns de structuri chimice, astfel încât, același produs chimic poate fi întâlnit sub diferite denumiri
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
dispersie monoazoic de tipul: se constată că acesta influențează în primul rând rezistența la lumină, rezistența la termofixare fiind influențată în măsură mai mică. Cea mai indicată din punct de vedere al ambelor rezistențe este gruparea -CN. 1.7. Coloranți formați direct pe fibră (azoinsolubili) Sunt destinați vopsirii și imprimării materialelor celulozice. Se obțin prin sinteza lor directă pe materialul textil, la tratarea succesivă sau simultană a acestuia cu o componentă de cuplare și o diazocomponentă. Primul colorant de acest tip
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
asocia cu diverși ioni metalici și coloranți. Studiile cu privire la coloranți sunt în număr redus. Formarea EPS este legată de existența celulelor microbiene viabile, iar biosorbția poate fi privită, în acest caz, ca un proces indirect datorită unor produși de metabolism formați. 4.2.1.3. Tipuri de biosorbenți conform stării microorganismului În procesul de biosorbție, biosorbenții microbiologici pot fi produși și utilizați sub formă de: -biomasă viabilă; -biomasă neviabilă inactivată (prin tratament chimic, termic, cu microunde, autoclavare) sau marcată magnetic. Reținerea
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
apă distilată până la pH neutru, apoi uscată la 60șC timp de 24 ore și păstrată în exicator ca biosorbent pentru testările ulterioare. Acidul citric se deshidratează conducând la o anhidridă reactivă după încălzire. Introducând biomasa în amestecul de reacție, anhidrida formată poate reacționa cu grupele hidroxil de pe suprafața produsului natural (RB-OH) formând un aduct biomasă-citrat, conform reacției (Mao și al., 2009b): Creșterea temperaturii de la 25 la 130șC conduce la o creștere a cantității de colorant Basic Blue 3 reținute, deoarece crește
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
bază de alginat sunt netoxice și adecvate imobilizării enzimelor și microorganismelor (Gemeiner și al., 1994). Alginații au fost probabil printre primii polimeri utilizați pentru entraparea unor biocatalizatori prin formarea gelului ionotropic sau prin polimerizarea polielectroliților prin ioni polivalenți. Gelurile hidrocoloidale formate sunt frecvent utilizate pentru entrapare prin formarea unei rețele ionice. Imobilizarea în gelurile de alginat este o tehnică rapidă, blândă, ieftină și versatilă. Cele mai bune rezultate s-au obținut cu concentrații relativ reduse de alginat de sodiu cu masă
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
104 conidii mL-1) și agitare continuă, după care a fost introdusă sub formă de picături cu o pompă peristaltică într-o soluție agitată continuu de clorură de calciu 0,25 M. Perlele de alginat de calciu (de 2-3 mm diametru) formate au fost complet întărite prin agitare în jur de o oră în clorură de calciu. După spălare, 30 g perle au fost introduse în 250 mL mediu și au fost incubate 7 zile la 30șC, sub agitare. Au fost, colectate
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
face lucrul să fie ceea ce este, adică o substanță, dând formă (informo) materiei aflate în potenta. Din acest motiv, daca dispare formă substanțială, atunci dispare și lucrul ca atare, pe când formele accidentale sunt cele care dau formă doar substanțelor deja formate, motiv pentru care integritatea substanțelor, deci a lucrurilor ca atare, nu depinde de existență sau non-existenta acestui tip de forme. Traducând în limbaj metafizic ceea ce am spus mai sus, X este alcătuit, pe de o parte, din materie determinată (materia
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
am înțeles propriu-zis. Așadar, la fel ca intelectul agent, intelectul posibil are două operații, una pasivă (1) și alta activă (2): 1) primește speciile inteligibile și astfel este actualizat (în formo, informare) sau format de către acestea; 2) astfel actualizat sau format, formează el însuși un concept, un cuvant mental care poate fi mai tarziu exprimat printr-un cuvânt rostit a în și prin care intelectul posibil va cunoaște esență obiectului hilemorfic extramental. (ÎI.5.6.) Nam primo quidem consideratur passio intellectus
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
rațio quam significat nomen, est definițio (S. th., I, q. 85, a. 2, ad 3). Într-adevăr, în primul rând, se considera că intelectul posibil realizează [o operație] pasivă în mă sura în care capătă formă de la specia inteligibila. Astfel format, formează mai apoi ori definiția, ori diviziunea, ori compune rea, care sunt semnificate prin cuvinte. De unde rezultă că ceea ce semnifică numele este definiția. (ÎI.5.7.) Ulterius autem considerandum est quod intellectus, per speciem rei formatus, intelligendo format în seipso
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
est cum quadam inquisitione, antequam perveniatur ad perfectionem intellectus per certitudinem visionis. Et secundum hoc Augustinus, XV de Trin., dicit quod Dei filius non cogitatio dicitur, șed verbum Dei dicitur. Cogitatio quippe nostră proveniens ad id quod scimus atque înde formată verbum nostrum verum est. Et ideo verbum Dei sine cogitatione debet intelligi, non aliquid habens formabile, quod possit esse informe. Et secundum hoc cogitatio proprie dicitur motus animi deliberantis nondum perfecți per plenam visionem veritatis. Șed quia talis motus potest
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
să susțină această idee este de găsit în comentariul pe care Toma îl face Evangheliei lui Ioan: (ÎI.8.10.) Verbum interius [...] comparator ad intellectum, non sicut quo intellectus intelligit, șed sicut în quo intelligit; quia în ipso expresso et formato videt naturam rei intellectae (Super Ioan., I, 1, 25). Cuvântul interior [...] comparat cu intelectul [este] nu doar cel prin care intelectul înțelege, ci și cel în care înțelege, pentru că în el, exprimat și format, [intelectul] vede natură obiectului înțeles. Conceptul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelligit; quia în ipso expresso et formato videt naturam rei intellectae (Super Ioan., I, 1, 25). Cuvântul interior [...] comparat cu intelectul [este] nu doar cel prin care intelectul înțelege, ci și cel în care înțelege, pentru că în el, exprimat și format, [intelectul] vede natură obiectului înțeles. Conceptul nu este doar cel prin care (id quo) înțelegem, ci și cel în care (în quo) înțelegem, asadar cel care conferă cadrul conceptual necesar înțelegerii lumii înconjurătoare și obiectelor din care aceasta este alcătuită
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
exisă ca atare în lumea reală, încât nu este necesară formarea unei reprezentări interne pentru a le percepe și pentru a avea acces la ele, pe când, în cazul nivelului intelectiv, deoarece universaliile nu există ca atare în lumea reală, trebuie formată o reprezentare cognitivă a lor pentru a le putea cunoaște, prin și în această reprezentare. Așadar, un ar gument care face posibilă combinarea realismului cu reprezentationalismului are la bază înțelegerea universaliilor ca având un mod de a fi imaterial și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care (id quo) ceva este înțeles, cel pe care (id quod ) îl înțelegem, obiectul cunoașterii. În același timp, rezistența în fața acestei schimbări poate fi sesizată în statutul incert al conceptului a nu este clar dacă derivă din principii, din concepte formate anterior sau din cunoașterea habituala: (III.2.) [...] sciendum est, quod verbum intellectus noștri, secundum cuius similitudinem loqui possumus de verbo divino, est id ad quod operațio intellectus noștri terminatur, quod est ipsum intellectum, quod dicitur concepțio intellectus; sive sit concepțio
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]