3,085 matches
-
rezultatelor, răspunsul final și definitiv, după reanalizarea activității/lucrării cursantului, comunicându-i-se acestuia în termen de 5 zile de la data depunerii contestației. 5.4. Obligațiile CURSANTULUI achitarea taxelor aferente participării la fiecare modul; respectarea REGULAMENTULUI DE ORGANIZARE A PROGRAMELOR FORMATIVE ALE APCCR (vezi HYPERLINK "http://www.psychotherapy.ro/" http://www.psychotherapy.ro) și a indicațiilor/informațiilor oferite în cadrul programului de formare (de exemplu, la curs, lucrări, supervizare etc.); respectarea Codului Etic și al Deontologiei Profesionale specifice profesiei (de pildă, psiholog
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
relațiilor interpersonale pe care le promovează: • Sistemul de comunicare utilizat prin solicitare verbală sau non-verbală, în sensul folosirii mobilizărilor pasive, cu explicarea acțiunilor ce se efectuează, a eficienței acestora; implicarea pacientului în acțiune pe plan intuitiv și afectiv. • Reliefarea laturii formative manifestată prin opiniile critice sau laudative, ceea ce evidențiază autocontrolul din partea pacientului (Epuran, 1976). • Climatul psiho-afectiv în care acționează, în sensul modului în care KT a reușit să influențeze favorabil personalitatea pacientului, cunoscând că boala afectează în mare măsură această trăsătură
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
a rolurilor și funcțiilor specifice managementului între instituțiile și organismele participante la procesul descentralizării; • extinderea procesului de reorganizare a rețelei școlare, de constituire a consiliilor de administrație, de numire și salarizare a directorilor și directorilor adjuncți din școli; • asigurarea cadrului formativ unitar pentru toți factorii implicați și etapizarea procesului de descentralizare; • formarea personalului managerial în raport cu prerogativele și competențele stabilite; • respectarea etapelor reformei privind descentralizarea învățământului preuniversitar, transparența rezultatelor privind monitorizarea și evaluarea; • alocarea de resurse suficiente în cadrul activităților de audit, control
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
formare a adulților, existente înainte de a intra în comunism, se lăsa încă așteptată. Iată de ce am crezut că, pentru animatorii culturali, pentru studenții în pedagogie și asistență socială, pentru teologi și alți viitori educatori sociali, pentru învățători, informațiile despre mișcările formative interbelice ar putea fi utile. Cel puțin o concluzie s-ar putea desprinde din cunoașterea acestor fapte remarcabile: efortul de a construi o personalitate democratică, atașată valorilor europene, nu apare pe un loc gol. Au existat oameni, situații, momente și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
atitudini, mentalități, comportamente, printr-o interacțiune continuă cu subiecții actului educativ, aceștia devenind astfel coautori ai propriei schimbări. Proiectarea unor situații educative și a schimbării actorilor sociali, apelându-se la condițiile concrete ale câmpului cultural, a devenit astăzi o strategie formativă curentă. Individul uman nu reprezintă un „aluat” amorf care este supus „modelării” (dezideratul de până mai ieri al educatorilor), ci o personalitate autonomă, acceptând să se schimbe doar prin interacțiune. Strategiile educative ne apar de aceea ca niște procese interactive
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
să devină o dezvoltare „totală” (psihosocioculturală) a personalității. Soluția trebuie căutată la alt nivel, nu se mai poate reduce la o „cursă disperată de urmărire” care, în final, l-ar „obosi”, „umili” și „dezumaniza” pe om, ci reprezintă organizarea proceselor formative școlare și postșcolare într-o strategie capabilă „să-l învețe pe om cum să stăpânească, să evalueze și să utilizeze informația, punând-o în serviciul idealurilor sociale și personale”. În aceste condiții, în vârful „noii triade” a obiectivelor educaționale vor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
valoare inegală, impactul lor de ordin cognitiv, social, moral poate fi însă important. De aceea, pentru interpretarea lor, nivelul cultural, intelectual al copilului nu este suficient. El trebuie asistat cu tact de adulți competenți care pot utiliza cu succes resursele formative ale acestor experiențe umane confirmate. Sunt cele trei forme de educație doar „paralele”, cum au fost adesea taxate? Pot școala, societatea ignora aportul educației nonformale și al celei informale, chiar dacă sunt uneori disfuncționale din perspectiva educației școlare? George Văideanu vede
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
nu se repetă, ci se reconstruiesc continuu prin raportare la teorii ale educației, reguli și legi ale învățământului într-o anumită perioadă de timp. Pedagogia socială explică diferențele culturale (dar și politice, economice, sociale, istorice) și importanța lor în actul formativ, în trecut sau în prezent. Domeniul este influențat hotărâtor de orientările valorice ale timpului, de discuțiile pe teme sociale ale fiecărei epoci. Întregul demers educativ este evaluat și orientat prin prisma acestor orientări socioculturale. Desigur, discursul pedagogiei sociale ar trebui
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
doctrina pedagogiei sociale să se nască în chip spontan”. Se poate reproșa ceva, chiar astăzi, acestei concepții? Deși nu poate fi considerat un reprezentant al pedagogiei sociale, G.G.Antonescu (1882-1953), figură centrală a pedagogiei interbelice, prin concepția sa despre „școala formativă” (opusă școlii informative), punea în centrul preocupărilor educației spiritului elevului, valorizarea calităților sale naturale prin mediul social-educativ. Lucrarea Educație și cultură a cunoscut trei ediții în perioada interbelică (1928, 1933, 1936) și o a patra, cu un studiu introductiv de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
lipsit de acea cultură”), rolul „intuiției metodice” și exercițiul în formarea deprinderilor și principiilor morale. Ideile lui Pestalozzi, credea pedagogul român, sunt deosebit de actuale (pentru societatea și școala românească a timpului său), ele sugerând următorul punct de vedere în demersul formativ: „Cultura e factorul dominant în opera de înălțare a maselor populare”. Ilie Popescu-Teiușan (1895-1984), director al Școlii Normale din Craiova timp de trei decenii și inițiator al unei Școli superioare țărănești în județul Dolj, a desfășurat o bogată activitate social-culturală
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de cercetare. Clasa de elevi (1928), de pildă, face o analiză psihosociologică a colectivelor școlare, identificând caracteristicile care dau personalitate psihologică și etică clasei, ca și cum ar fi o persoană unitară reală. Pe baza acestei cunoașteri, profesorul își organizează apoi strategia formativă. Alte studii dovedesc preocuparea sa de a face cunoscute ideile pedagogiei sociale sau de a demonstra cum pot fi ele aplicate în practică. Unele dintre lucrările profesorului Bârsănescu deschid noi direcții de cercetare în pedagogia românească, domenii ce pot fi
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în perioada interbelică pedagogia socială, a devenit, în deceniul patru, o „teorie a asistenței educative a tineretului din perioada postși extrașcolară oferită de stat și societate prin alte instituții de educație decât școala” (Bârsănescu, 1936). Încrederea pedagogilor timpului în posibilitățile formative ale instituției de „asistență socială” a fost astfel exprimată de profesorul Ștefan Bârsănescu (1936), acum mai bine de jumătate de secol: „Întemeierea pedagogiei sociale ca teorie a asistenței educative, prestată prin instituțiile sociale și de stat, e bine venită, deoarece
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
economică: educația și-a amplificat funcția sa socială, a devenit o forță de inovare și dezvoltare socială. Această funcție se manifestă direct, prin „stilul” global al instituției educative, și indirect, prin cunoștințele, capacitățile, valorile încorporate de indivizii angajați în procese formative, obiectivate în comportamente sociale (Păun, 1983). Adevărul că „totul trece prin educație”, scria George Văideanu (1985), a fost demonstrat adesea de viață. Numai trecând prin mintea și inima oamenilor știința formează sisteme de cunoștințe, priceperi și atitudini și, astfel, devine
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
educația adulților nu poate fi considerată o acțiune izolată, ci trebuie văzută ca un subansamblu integrat într-un proiect global al educației permanente; - expresia „educația permanentă” desemnează un proiect global care vizează restructurarea sistemelor educative existente, de la dezvoltarea tuturor posibilităților formative până la sistemele educative; - într-un asemenea proiect, omul este un agent al propriei educații, demersulsău rezultând din interacțiunea permanentă între acțiunea și reflecția sa; - educația, departe de a se limita la perioada școlarității, trebuie să se deschidă tuturor dimensiunilor existenței
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
este educativă. În alt loc: „misiunea oamenilor ce vor din adâncul lor binele țării e creșterea morală a generațiunilor tinere și a generațiunii ce va veni” (Eminescu, 1977b, p. 86). Nu numai în scris a pledat Eminescu pentru un învățământ formativ, legând școala de viață și muncă, ci și prin activitatea sa de îndrumător al școlii. Am ales doar câteva exemple: inspectând școala din Totoiești, el găsește răspunsurile elevilor mecanice și consideră „de dorit ca învățământul să aibă mai multă viață
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
avea nevoie de o orientare spre viață, spre practică, dar și spre formarea unor personalități armonioase, urmărindu-se deopotrivă dezvoltarea inteligenței, dar și a caracterului și voinței. Diagnosticul pus cu atâta spirit critic de Eminescu avea nevoie de un scenariu formativ pe potrivă. Seminarul Pedagogic - nu întâmplător înființat pentru prima oară pe lângă Universitatea din Iași - avea să transpună în fapte ideile social-pedagogice eminesciene. Ce a reprezentat Seminarul Pedagogic pentru școala superioară românească și cum s-au organizat ideile și acțiunile sale
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a învinge orice greutate”. Accentul acesta pe atitudinea activă, pe „acțiunea continuă” care dezvoltă „prețioase calități sufletești ca inițiativa, stăruința, încrederea” nu înseamnă însă o neglijare a dezvoltării armonioase a personalității viitorului cetățean. Concepția după care se organizează întregul demers formativ era aceea a „îmbinării ideii de umanism, corelație și intuiție în fiecare oră” pentru a dezvolta „sentimentele superioare care stau la baza culturii umane”. Seminarul, credea Fedeleș, a devenit o „școală ideală pentru formarea profesorilor români, un focar de știință
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
expresia colectivă” a acestui „dinamism liberator”. Dincolo de sensul restrâns al „cultivării spiritului”, știința și cultura au devenit resursă și catalizatori ai schimbării atitudinilor, mentalităților, comportamentelor. Identificăm aici o interacțiune activă între dezvoltare, orientări valorice și modele culturale. Concepția despre dimensiunea formativă a culturii, promovată de Virgil Bărbat, ni se pare azi deosebit de actuală. Încrederea sa în „puterea” științei și culturii de a schimba „nevoile de viață ale unei societăți”, însoțită de credința că „popoarele, ca și indivizii, nu trebuie să caute
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
felul acesta, gelozia, invidia, ranchiuna vor fi înlocuite cu „bucuria izbânzii izvorâtă din muncă”. Clasa de elevi va fi compusă atunci din elevi amabili, serviabili, „cu interes și încurajare pentru cei slabi”. O astfel de școală, crede autorul acestui program formativ, „va scoate oameni... cari vor iubi pe semenii lor și-i vor ajuta”. Iar pentru ca fiecare copil să învețe solidaritatea în practică, el trebuie să devină membru al unei „cooperative școlare”. Astfel, școala va deveni un laborator în care copilul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
focus grupurile sunt folosite pentru a acumula informații înaintea începerii unui program, procedeul se numește evaluarea nevoilor, analiza bunurilor, testarea climatului, planificare, testare-pilot și așa mai departe. Atunci când focus grupurile sunt folosite în timpul desfășurării unui program, putem vorbi despre evaluare formativă, evaluarea proceselor, feedback, monitorizare, raportare și așa mai departe. Atunci când sunt folosite pentru luarea deciziilor după finalizarea unui eveniment, ar putea să fie vorba despre evaluare sumativă, evaluarea rezultatelor sau pur și simplu feedback. Crearea produselor sau a programelortc "Crearea
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
cum putea fi îmbunătățită comunitatea de care se ocupau. Mai erau studiile prin care se dorea să se afle cum putea fi planificată o strategie sau un program ce să poată fi folosit. Studiile se numeau uneori evaluarea nevoilor, evaluări formative, evaluări ale proceselor, studii de climat sau evaluări ale satisfacției clienților. Scopul nu era acela de a elabora o teorie, ci de a lua decizii, de a îmbunătăți anumite servicii sau programe și de a reacționa la nevoile clienților. Aceste
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
face cu entuziasmul acela dezmărginit, dionisiac, din poemele de tinerețe ale lui Lucian Blaga, nici cu gingășia miniaturală a panteismului arghezian. Tentativa ridicării la cer e intuită de Ioan Alexandru ca și de T. Arghezi ("Cărticica de seară"), în principiul formativ al individuațiilor din toate regnurile; el se declară mai explicit în cel vegetal. Verticalitatea florilor și a plantelor învederează năzuința spre cele de sus. Sub impulsul aceste năzuințe, buruiana și firul de grâu absorb deopotrivă cerul, realizând nunta între cele
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
să suplinească această carență, deschizând ferestre spre creații artistice remarcabile. (Dezvoltarea argumentului poate viza modul în care studiul sistematic al marilor creații literare poate declanșa dorința de a citi integral cartea.) ARGUMENT 2: Un al doilea argument rezidă în rolul formativ pe care îl are contactul cu experiențe umane, cu personaje și aventuri ale cunoașterii ori ale trăirilor interioare închise în paginile marii literaturi. (Dezvoltarea argumentului, ilustrarea lui cu experiențe/cu revelații personale) CONCLUZIE: În concluzie, generalizarea studiului literaturii universale la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
fi lumea noastră fără tărâmul magic al cărților, fără AlbăcaZăpada ori Romeo și Julieta, fără poezie, fără cărțile de istorie sau de alte științe? Cum am evolua fără să citim? În opinia mea, lectura este o activitate cu puternic rol formativ, având o importanță majoră în dobândirea diverselor informații, în dezvoltarea gândirii și a imaginației, a limbajului și creativității. În primul rând, actul lecturii asigură transmiterea unor informații din cele mai diverse domenii, fiindcă atât creațiile artistice, cât și textele nonliterare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
îndeplinindu-l părinții prin exemplul personal, apoi ștafeta este preluată de școală, care finalizează ceea ce a început familia. Educația părinților se concretizează într-o varietate de activități grupate după mai multe criterii. Astfel, în funcție de tipul de acțiuni, identificăm: 6 Acțiuni formative - care cuprind: Educația părinților: Dezvoltarea abilităților si competențelor parentale, Învățarea rezolvării în mod creativ a conflictelor, Comunicare eficientă Asumarea responsabilităților parentale. 5 Șoitu, L., Hăvârneanu, op.cit., p. 39 6 Vrăjmaș, E., op.cit., p. 56 Consiliere psihopedagogică - care vizează acordarea de
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]