25,627 matches
-
a deveni obiectul amuzamentului audienței • Frica de a avea un discurs plictisitor • Frica că o să devină ținta unui interogatoriu de către cineva din audiență • Frica că oamenii vor pleca • Frica ca oamenii să facă haz de modul în care este îmbrăcat • Frica că îi va tremura vocea sau se va bâlbâi • Frica că nu o să știe ce să facă cu mâinile • Frica că oamenii vor considera că este incompetent • Frica rezultată din faptul că este în centrul atenției („toată lumea se va holba
Părinți de succes: Curajul de a vorbi în public by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/25797_a_27122]
-
discurs plictisitor • Frica că o să devină ținta unui interogatoriu de către cineva din audiență • Frica că oamenii vor pleca • Frica ca oamenii să facă haz de modul în care este îmbrăcat • Frica că îi va tremura vocea sau se va bâlbâi • Frica că nu o să știe ce să facă cu mâinile • Frica că oamenii vor considera că este incompetent • Frica rezultată din faptul că este în centrul atenției („toată lumea se va holba la mine!") Ce generează toate aceste temeri? Fie frica de
Părinți de succes: Curajul de a vorbi în public by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/25797_a_27122]
-
cineva din audiență • Frica că oamenii vor pleca • Frica ca oamenii să facă haz de modul în care este îmbrăcat • Frica că îi va tremura vocea sau se va bâlbâi • Frica că nu o să știe ce să facă cu mâinile • Frica că oamenii vor considera că este incompetent • Frica rezultată din faptul că este în centrul atenției („toată lumea se va holba la mine!") Ce generează toate aceste temeri? Fie frica de ceva necunoscut pe care nu-l poate controla, stresul permanent
Părinți de succes: Curajul de a vorbi în public by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/25797_a_27122]
-
Frica ca oamenii să facă haz de modul în care este îmbrăcat • Frica că îi va tremura vocea sau se va bâlbâi • Frica că nu o să știe ce să facă cu mâinile • Frica că oamenii vor considera că este incompetent • Frica rezultată din faptul că este în centrul atenției („toată lumea se va holba la mine!") Ce generează toate aceste temeri? Fie frica de ceva necunoscut pe care nu-l poate controla, stresul permanent că ar putea fi perceput ca inadaptat unei
Părinți de succes: Curajul de a vorbi în public by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/25797_a_27122]
-
bâlbâi • Frica că nu o să știe ce să facă cu mâinile • Frica că oamenii vor considera că este incompetent • Frica rezultată din faptul că este în centrul atenției („toată lumea se va holba la mine!") Ce generează toate aceste temeri? Fie frica de ceva necunoscut pe care nu-l poate controla, stresul permanent că ar putea fi perceput ca inadaptat unei situații, frica de eșec, greutatea de a accepta sp fie judecat de alții sau frică construită pe dorința disperată de a
Părinți de succes: Curajul de a vorbi în public by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/25797_a_27122]
-
din faptul că este în centrul atenției („toată lumea se va holba la mine!") Ce generează toate aceste temeri? Fie frica de ceva necunoscut pe care nu-l poate controla, stresul permanent că ar putea fi perceput ca inadaptat unei situații, frica de eșec, greutatea de a accepta sp fie judecat de alții sau frică construită pe dorința disperată de a păstra o stimă de sine la un nivel confortabil. Există suficiente motive care ar trebui să-i stimuleze pe părinți să
Părinți de succes: Curajul de a vorbi în public by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/25797_a_27122]
-
Ce generează toate aceste temeri? Fie frica de ceva necunoscut pe care nu-l poate controla, stresul permanent că ar putea fi perceput ca inadaptat unei situații, frica de eșec, greutatea de a accepta sp fie judecat de alții sau frică construită pe dorința disperată de a păstra o stimă de sine la un nivel confortabil. Există suficiente motive care ar trebui să-i stimuleze pe părinți să-și învețe copiii să vorbească în public, apreciază profesorul universitar Pânișoară, care, de
Părinți de succes: Curajul de a vorbi în public by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/25797_a_27122]
-
ale violenței, de la scene gangsterești de suburbie, la decupaje de violență organizată din cel de-al Doilea Război Mondial, în timp ce i se injectează o substanță menită să-i amplifice anxietatea până la paroxism, astfel încât să asocieze pavlovian violența cu oroarea și frica. Reabilitat prin lecțiile de frică, tânărul castrat de violența primară este livrat ca legumă convalescentă unei societăți unde violența există bine mersi în continuare, unde ea este instituționalizată, foștii prieteni nu mai puțin turbulenți fiind recuperați de către societate în rolul
Decojind portocale mecanice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2584_a_3909]
-
de suburbie, la decupaje de violență organizată din cel de-al Doilea Război Mondial, în timp ce i se injectează o substanță menită să-i amplifice anxietatea până la paroxism, astfel încât să asocieze pavlovian violența cu oroarea și frica. Reabilitat prin lecțiile de frică, tânărul castrat de violența primară este livrat ca legumă convalescentă unei societăți unde violența există bine mersi în continuare, unde ea este instituționalizată, foștii prieteni nu mai puțin turbulenți fiind recuperați de către societate în rolul de apărători ai ordinii publice
Decojind portocale mecanice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2584_a_3909]
-
e dat să văd și să aud de când cei de douăzeci și cinci - treizeci și cinci de ani au alcătuit o masă critică în mai toate secțiunile societății e dincolo de orice imaginație. Cei vechi mai aveau un reziduu de spaimă, dacă nu de bun-simț: frica de dosare, de rapoarte ale Securității, teama de represaliile activiștilor de partid îi împingeau la poziții mai prudente. Inșii care n-au avut cum, biologic, să intre în contact cu instrumentele de represiune ale comunismului, s-au simțit exonerați de
Republica Bicicletelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2593_a_3918]
-
astfel de racile, cu atît mai mult protipendada e atinsă de flagelul lor, ruptă cum e între grija de a cumpăra bunăvoința Porții Otomane și obsesia de a-i ține pe ruși cît mai departe de graniță. Balansul acesta între frica de a nu primi firman de mazilire și teama de a nu se pomeni din nou cu muscalii peste Prut reprezintă esența politicii române sub fanarioți și sub domnii pămînteni. Soluția numită Cuza a fost primul pas spre emancipare, ca
Prevaricatorul Emerit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2598_a_3923]
-
Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat duminică, în replică la poziția Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC) care a acuzat că deschiderea pasajul Basarab este ilegală, că cei din această instituție nu cunosc legea și că vor să inducă frica în bucureșteni. "Inspectoratul de Stat în Construcții să mă mai lase și să pună mâna pe carte și să citească legea. Nu e prima dată când fac asta. Ei vor să mă amărească, dar nu o să le reușească. Eu sunt
Oprescu, în replică la acuzele ISC: "Eu sunt primarul bestial, care fac totul legal" () [Corola-journal/Journalistic/26036_a_27361]
-
și să citească legea. Nu e prima dată când fac asta. Ei vor să mă amărească, dar nu o să le reușească. Eu sunt primarul bestial, care fac totul legal. S-ar putea să mă supere rău de tot, pentru că bagă frica în bucureșteni. Ei doresc să nu se facă absolut nimic", a spus Oprescu, prezent la Centrul Infotrafic din Capitală, pentru a vedea cum se circulă pe pasajul Basarab. De asemenea, edilul Capitalei a reiterat că circulația pe pasajul Basarab se
Oprescu, în replică la acuzele ISC: "Eu sunt primarul bestial, care fac totul legal" () [Corola-journal/Journalistic/26036_a_27361]
-
vedeți ce rămâne în urma lor. Rămân dâre de sânge, cum se scurge din camioane și le mai cad mațe, e nebunie. Se adună la câini aici în curbă, cred că sunt cel puțin 50 de câini. Domnule, îți e și frică să ieși din curte, nu ști niciodată când te atacă, că sunt câini de ăștia vagabonzi, nu sunt ai oamenilor”, susține același Drugea Dumitru. Primarul din orașul Mihăilești, de care aparține comuna Drăgănescu, Stan Dumitru, susține că situația este foarte
Resturile de pui aruncate la marginea unei păduri sunt adunate de rromi şi duse la şaormeriile din Capitală () [Corola-journal/Journalistic/26049_a_27374]
-
președinte ANPC, a declarat pentru De Ce News că nimeni, utilizator de cartelă prepay sau abonat Cosmote, nu a depus plângere ca urmare a căderii rețelei operatorului de telefonie mobilă, în urma lipsei semnaulului în seara zilei de 7 decembrie 2010. De frica reclamațiilor, într-o situație asemănătoare, operatorul Euskaltel din Spania a oferit clienților posibilitatea de a vorbi gratuit în weekend timp de o lună. „Nu a făcut nimeni nicio plângere în legătură cu probleme celor de la Cosmote. Nu trebuie să fim absurzi. Pot
Cazul Cosmote: Românii sunt obișnuiți să sufere în tăcere, iar companiile profită de acest lucru () [Corola-journal/Journalistic/27524_a_28849]
-
și Asociației Bibliotecarilor din România, pentru apelul la liderii de opinie din județ și din țară au fost respinse de o argumentare construită în jurul neîncrederii în capacitățile acestor instanțe de a ajuta. Conștientizată sau nu, adevărata motivație este însă alta: frica. Iar această frică a generat confuzie, amânări, suspiciune și, ca într-un cerc vicios, mai multă frică". Vă mulțumesc! Ionel Alexe, bibliograf, Biblioteca Județeană ”Ioan N. Roman” Constanța
Un bibliograf denunţă catastrofa din biblioteci, pe care şefii săi o ignoră, de frică () [Corola-journal/Journalistic/27543_a_28868]
-
din România, pentru apelul la liderii de opinie din județ și din țară au fost respinse de o argumentare construită în jurul neîncrederii în capacitățile acestor instanțe de a ajuta. Conștientizată sau nu, adevărata motivație este însă alta: frica. Iar această frică a generat confuzie, amânări, suspiciune și, ca într-un cerc vicios, mai multă frică". Vă mulțumesc! Ionel Alexe, bibliograf, Biblioteca Județeană ”Ioan N. Roman” Constanța
Un bibliograf denunţă catastrofa din biblioteci, pe care şefii săi o ignoră, de frică () [Corola-journal/Journalistic/27543_a_28868]
-
fost respinse de o argumentare construită în jurul neîncrederii în capacitățile acestor instanțe de a ajuta. Conștientizată sau nu, adevărata motivație este însă alta: frica. Iar această frică a generat confuzie, amânări, suspiciune și, ca într-un cerc vicios, mai multă frică". Vă mulțumesc! Ionel Alexe, bibliograf, Biblioteca Județeană ”Ioan N. Roman” Constanța
Un bibliograf denunţă catastrofa din biblioteci, pe care şefii săi o ignoră, de frică () [Corola-journal/Journalistic/27543_a_28868]
-
și patru pereți cele patru plante primordiale: vrejul, câinele, mâna și muntele. - Amintiți-vă: toate în una! - Hanna, cu mintea te-am chemat, îți latră câinele în traistă, sau îți latră traista, sau traista se latră pe sine, fiindu-i frică de infinitatea câinelui? Sau traista lătrând, înlocuiește lătratul ce-o latră, la rece? Hanna, uscă-mi tu fruntea, în reci broboane te strig. Te văd, nu te șterg, te ascund în câteva culori, în câteva perdele verzi, în Cenușăreasă (...) Dă-
În vizorul modernității permanente by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/2753_a_4078]
-
nu le convin. Pe Etiennette o treceau toate apele de furie când i-am spus să se uite în jurnalul intim al lui Claudie. A preferat să nu o facă asemenea acelor femei care nu se duc la doctor de frică să nu aibă vreun cancer și așa rămâi mama drăgălașă a unei fetițe drăgălașe. Sylvie nu era drăgălașă m-am amuzat când i-am citit jurnalul; însă eu privesc lucrurile în față. Nu am fost prea rănită știam că era
Simone de Beauvoir - Femeia sfâșiată by Anca Milu-Vai () [Corola-journal/Journalistic/2754_a_4079]
-
prea mult spus, protagonistul întregului roman. Lui i se va îngădui să nu-și piardă pe front decât un braț. Lucrurile încep bine. Viitorii combatanți călătoresc cu trenul, mâncarea și băutura, buni stimulenți ai stării de spirit belicoase (beția „îmbrobodește frica”), nu lipsesc. Din păcate, euforia nu durează mult. Încep marșurile istovitoare, mâncarea și băutura („poșircă”) trebuie procurate de la localnici, aceștia „profitând cu aviditate de afacerea în aur pe care o oferea o trupă însetată”. Nu trece multă vreme până când soldații
La război ca la război by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/2755_a_4080]
-
adversitate./ Și toate și tot lasă-n urmă pe veci/ Precum părăsite-n brazde de urme,/ Fără să poată nici să se-ntoarcă/ Nici funia timpului vreodată s-o curme./... Vom pierde gustul casei strămoșești/ Dar și cumplita junglă a fricii de ieri./ Vom trece pe deasupra eternelor chemări/ In abandonul altor uitate primăveri. Noi, cei ce-ajungem să rupem zăgazul/ Și vântul șansei să ne ducă pe mal/ Uitând furtuna care-nghite restul,/ Nesățioasa gură a zeului Baal”... Când în vara
Puterea de a fi fiind. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Traian Bădulescu-Şuţanu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_108]
-
singurătate și detașare, Irina Petraș o trăiește plenar, ca un aici și acum dizolvat în scris și citit. De aceea literatura ei este una a prezentului lipsit cu totul de patetism ori bovarisme. E limpede că ea și-a depășit frica de moarte. Iar literatura îi oferă un spectru larg al morții. Oglinda și drumul nu este propriuzis un volum nou. Mai degrabă un Best of din studiile despre proză și memorialistică scrise în ultimii 6 ani. Citim, după câteva studii
Critica empatică by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2767_a_4092]
-
fost lumea noastră de tranziție, lucrurile nu au cum să rezoneze întrutotul. Sunt de acord că vorbim tot despre o lume închisă, însă și aici lucrurile sunt diferite, de vreme ce discutăm, în subtext, despre factorul dominant al scrisului în atari epoci: frica. Una e frica și prelungirile ei evazioniste ori subversive din comunism, alta lumea înșurubată în teama unui timp derutant. Irina Petraș convinge în clasificările morții, la fel în stratificările ceptive. Nu le enumăr aici, a făcut-o deja foarte bine
Critica empatică by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2767_a_4092]
-
de tranziție, lucrurile nu au cum să rezoneze întrutotul. Sunt de acord că vorbim tot despre o lume închisă, însă și aici lucrurile sunt diferite, de vreme ce discutăm, în subtext, despre factorul dominant al scrisului în atari epoci: frica. Una e frica și prelungirile ei evazioniste ori subversive din comunism, alta lumea înșurubată în teama unui timp derutant. Irina Petraș convinge în clasificările morții, la fel în stratificările ceptive. Nu le enumăr aici, a făcut-o deja foarte bine Andreea Răsuceanu în
Critica empatică by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2767_a_4092]