24,647 matches
-
Geffcken, Das Christentum im Kampf und Ausglach mit der griechisch - römischen Welt, 3-e Aufl., Leipzig-Berlin, 1920, pp. 26-28. 17 efort de cunoaștere deoarece pun la capătul drumului cunoașterea lui Dumnezeu 69. Părinții Sfinți au luptat pentru certitudine, forță morală și frumusețe spirituală și n-au repudiat propriu-zis idealul grecesc precreștin al kalokagathiei 70, ci numai au corectat-o în perspectiva cea nouă, înlocuind-o treptat cu ceea ce s-a numit filocalia, în înțelesul de iubire de frumusețe netrecătoare, neveștejită și veșnică
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
certitudine, forță morală și frumusețe spirituală și n-au repudiat propriu-zis idealul grecesc precreștin al kalokagathiei 70, ci numai au corectat-o în perspectiva cea nouă, înlocuind-o treptat cu ceea ce s-a numit filocalia, în înțelesul de iubire de frumusețe netrecătoare, neveștejită și veșnică, deci făcând trecerea de la kalokagathia, în etapa următoare, de fiu al lui Dumnezeu, iar de aici în stadiul îndumnezeirii (theosis), aceasta din urmă constituind încununarea unui sinergism divino-uman sau continua colaborare dintre har și voința omului
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
din texte culese din operele lui Origen. Literatura patristică apreciază însă și frumosul estetic, ori de câte ori acesta contribuie la intensificarea și amplificarea frumosului moral sau la mărirea lui Dumnezeu. Părinții descriu adesea în pagini clare de proză sau în versuri luminoase frumusețile naturii, armonia și farmecul înfățișării trupului omenesc, splendorile construcțiilor și ale grădinilor, ordinea legilor și fenomenelor naturii. Distincția ținutei conducătorilor, starea de mizerie cumplită a săracilor și bolnavilor vremii, bucuriile afecțiunii văzute pe chipul prietenilor, al copiilor și al părinților
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
și ale grădinilor, ordinea legilor și fenomenelor naturii. Distincția ținutei conducătorilor, starea de mizerie cumplită a săracilor și bolnavilor vremii, bucuriile afecțiunii văzute pe chipul prietenilor, al copiilor și al părinților, desfătările unei întâlniri neașteptate, deliciile raiului înainte de cădere etc. Frumusețea literară deși uneori criticată ca venind de la idololatri e în general apreciată și cultivată de scriitori ca Sfântul Ciprian, Lactanțiu, Fericiții Ieronim și Augustin, Scrisoarea către Diognet, Sfinții Vasile cel Mare, Grigorie Teologul, Ioan Gură de Aur etc71. Lăsând la
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
aproapele, prietenia, curajul, cumpătarea, cinstea, dragostea etc. pe care ni le îmbie orice scriere patristică, nu sunt prezentate ca niște simple noțiuni abstracte, ci ca forțe vii ce își au izvorul în Logosul divin și care împodobesc pe creștini cu frumusețe netrecătoare. În acest fel, creștinii dobândesc prin strălucirea faptelor lor slava neveștejită la 97 Ibidem, scrisoarea a LXIII-a, p. 270. 98 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere (II), omilia XXXVI, VI..., p. 38. 99 Sf. Ambrozie, op. cit
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
17..., p. 471. 102 Casiodor, Istoria bisericească tripartită, cap. XXI, traducere de Liana și Anca Manolache, introducere și note de Pr.Prof.Dr. Ștefan Alexe, în Col. PSB., vol. 75, Editura IBMBOR, București, 1998, p. 185. 23 Dumnezeu, iar în viața aceasta, frumusețea lor iradiază prin toată înfățișarea virtuților, umplându-i de lumină. În epoca primară a creștinismului, cartea fost întotdeauna auxiliarul sau suplinitorul cuvântului. Părinții Sfinți au scris când au fost împiedicați să vorbească sau când predicile lor orale nu puteau să
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Bisericii, traducător Preot Ștefan Lupu, Edit. Sapienția, Iași, 2005, p. 7. 107 W.H. Carslaw, The Early Christian Apologists, London, 1911, pp. 106-107. 108 Radu Preda, art. cit., p. 87. 109 G. Bardy, op. cit., pp. 11-12. 25 protestul lor împotriva frumuseților literare 110. Prin urmare, literatura patristică are și o valoare artistică de netăgăduit. Părinții Bisericii - modele de viețuire creștină Dar teologia patristică nu cuprinde numai cunoștințe, ci și credință caldă, trăire evanghelică și dorul Împărăției lui Dumnezeu 111. Starea spre
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
alungăm orice vedere rușinoasă de la ochii noștri și de la urechile noastre orice cuvânt al ispitirilor, pentru ca inima noastră să rămână curată 136. Și se purtau așa, răspândind prin toate mișcările sufletești și trupești strălucirea razelor dumnezeiești. Au fost răniți de frumusețea divină și au purtat în ei dorința vieții veșnice 137. Și ca să spunem simplu, s-au făcut încăpători ai lui Dumnezeu întreg și cu totul întregi dumnezei după har așa de mult, încât au fost socotiți că sunt prin toate
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
vremurilor noi, chiar dacă nu citește romanțuri sau "povești a lui Hoffmann ce te umple de fiori la lumina searbădă a lampei", nu cântă Beethoven la pian și nici nu scrie versuri în stilul lui Victor Hugo. în schimb, Agăpița "iubește frumusețile naturei", și, "privindu-și florile, citește pe Émile a lui Rousseau". în primul paragraf din Émile, Rousseau numea copacul ciuntit după gustul proprietarului său o jignire adusă de om operei lui Dumnezeu, susținând dezvoltarea firească a plantei, cu lipsa-i
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
seamă golurile discursului său, capacitatea de-a povesti prin aluzie, "în absență". * Mentalitatea "antimetodologică" a lui Flaubert: "Pe mine nu mă preocupă detaliul tehnic, informația locală, în fine, aspectul istoric și precis al lucrurilor. Eu caut mai presus de toate frumusețea, pe care colegii mei n-o prea caută. Văd că sînt insensibili, în vreme ce eu sînt sfîșiat de admirație și oroare". * Să fie socotită epilepsia un prototip al bolii, de vreme ce a primit supranumele de boală divină? * De cele mai multe ori, boala - mesager
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
balustradă decupate, bănci circulare și o masă mare în mijloc unde se luau după-amiaza, pe fețe de masă albe ca laptele, cafele și dulcețuri la umbră, iar seara eventual cina, cu acompaniament de greieri și brotăcei." Scurtă istorie a dezastrului Frumusețea literară a textului este inepuizabilă. S-ar putea alcătui o antologie a pasajelor de neuitat din carte. Unele au o factură poematică, altele cuprind analize psihologice, descrieri ale unor scene de masă sau jocuri ale imaginației. L-aș frustra pe
Annie Bentoiu își amintește... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16481_a_17806]
-
critic muzical arădean stabilit în Germania, după ce a fost deținut politic în România comunistă, și se intitulează Bach, custodele muzeului meu imaginar. La 250 de ani de la moartea lui Johann Sebastian, criticul muzical îi aduce un omagiu subiectiv de toată frumusețea acestui "muzician al lui Dumnezeu și Dumnezeu al muzicienilor" (parcă auzim vocea de neuitat a lui Iosif Sava), încercînd să arate cum s-a cristalizat imaginea lui Bach în conștiința lui, cum s-a aprofundat și a crescut în semnificații
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16477_a_17802]
-
deodată, prinde viață, aprins de bucuria de a vedea pe cineva cunoscut. Vorbea în șoaptă rotind ochii în toate părțile. "Închipuiește-ți, îmi spune, nu mă lasă să vorbesc cu nimeni. Am încercat să intru în vorbă cu unii vizitatori despre frumusețea tapiseriilor de aici. Mi s-a spus că trebuie să mă limitez la serviciul pentru care am fost angajat aici, altfel zbor. Simt că înnebunesc!"", precum și relatarea suspiciunilor lui Cojan cu privire la posibilitatea de a călători a colegului său. Iar finalul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16477_a_17802]
-
fizic, cînd o broboană de sudoare imperceptibilă deranja un strat de cremă și de fard, pus atît de abil, o trăda asemeni unei mărturisiri. încă o dată, putea să observe în voie nenumăratele și inevitabilele defecte care se amestecă inextricabil cu frumusețile rare. Putea să-și repete, precum o făcuse de cînd rătăcea printre cei vii: Niciodată nu voi iubi sufletul unei ființe cu un asemenea nas."... Pierre Drieu La Rochelle, Bărbatul copleșit de femei, Univers, 2000, 192p., f.p.
Forma edulcorată a confesiunii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16520_a_17845]
-
pînă atunci redusă la informația rece, începe să palpite cu inima ficțiunii: umbrele trecutului mort intra în cadru, cu fetele lor, cu mersul lor, cu hainele lor, cu bagajele lor, ca niște personaje în căutarea unui Sens... Aici descoperi și frumusețea filmului - căruia, în altă ordine de idei, de pildă în ordinea construcției, i se pot reproșa destule (formulă în două episoade nu e dintre cele mai eficiente, multe lucruri se repetă, declarațiile martorilor colaterali și ale istoricilor invitați lasă, uneori
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
marile actrițe ce s-au lăsat modelate de pigmalionul suedez, care o compară pe aceasta din urmă cu un perfect Stradivarius ce l-a inspirat în mod desăvîrșit. Păstrînd proporțiile, și Andrzej Zulawski continuă să-și ilustreze fanteziile uzînd de frumusețea Sophiei Marceau. Dovadă Fidelitate (produs de prolificul Paulo Branco, omagiat în festival). O talentată și excentrică fotografă nu-și respectă decît pasiunea pentru meserie, acordînd infinit mai puțină atenție celor care o iubesc sau pe care ea îi iubește. Sclav
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
femeia e pe atât de frumoasă, pe cât de frumos se știe încinge! [(Criptogramă)] [...] Așa, asta-i treaba poeților. Vorba e numai s-o știi țintui bine într-o rimă, nu în mijlocul versului și las' de nu prinde". Țintuită la rimă, frumusețea întrulpă nu s-a prins, acolo a rămas, stîrnind nedumerirea generațiilor de școlari. * Tot Coșbuc, vizitat acasă la 16 februarie 1918, e găsit: "...în halatul de lucru, o flanelă descheiată (peste cămașă) și ruptă în coate, cu șoșoni drept ghete
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
suferă la cele mai mici perturbări ale programului zilnic. Într-o parte avem ficțiunea, în cealaltă realitatea, percepută ca îngrozitor de complexă, încurcată, aleatorie. Toate aceste date ale bolii lui Matthew nu fac decât să sublinieze și mai bine, prin contrast, frumusețea lui morală, candoarea serafică, angelismul de care tatăl, treptat, devine conștient. Și tot treptat, printr-o fină, uimitoare translare, copilul chinuit și totuși senin se transformă într-un învățător al părintelui său. Numele unei școli la care Matthew a învățat
La școala Harmony by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11838_a_13163]
-
îl stimulase să se apropie de lumină și să devină mai frumos transformându-se în porumbel al luminii. Dar îndată ce avu părtășie (μετασχοῦσα) la bunătăți, după ce le putu primi (ἐχώρησε), din nou Cuvântul îl atrage (ἐφέλχεται) la participarea (μετουσία) la Frumusețea supranaturală, ca și cum ar fi fost la început și n-ar fi avut nici o părtășie 23„. Ar putea părea că dorința sufletului este împlinită, câtă vreme a aspirat să fie unit cu cel Preaiubit, iar de acum se bucură de această
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
nou din el31. Bucuria din unire, departe de a produce o săturare, este un punct de plecare spre o dorință și mai mare, și mai arzătoare, căci „sufletul care vede pe Dumnezeu și primește în sine dorul cel bun după frumusețea nestricăcioasă are necontenit o poftă nouă spre ceea ce e deasupra, neslăbindu-și niciodată dorul prin săturare. De aceea nu încetează de a se întinde spre cele dinainte și de a ieși din aceea în ce este și de a pătrunde
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
20. 39 N. V. Stănescu, Progresul în cunoașterea lui Dumnezeu cu referire specială la Sfântul Grigorie de Nyssa, în „Studii Teologice”, Anul X (1958), Nr. 1-2, p. 27-28. Norme de redactare (ἐνδεδῦσθαι τόν χριστόν)40. Acum i-a apărut propria-i frumusețe (τό ἴδιον αὐτῆσ ἀνεφάνη χάλλος)41 și de aceea este numită frumoasă (χαλή)42. Primul ei urcuș a dus-o la asemănarea cu călărimea care a nimicit puterea egipteană 43, adică patimile, iar, după celelalte urcușuri este comparată cu un
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
vigoare, a atins deja țelul pentru care a urmat calea, și merită comorile din vistierie. Pentru că, spune ea, „Regele m-a adus în camera sa” (1.4). Ea a dorit să atingă binele cu vârful buzelor sale și a atins frumusețea atât cât i-a permis puterea rugăciunii sale. (Ea s-a rugat [1.2] să binemerite un sărut prin iluminarea Cuvântului)52. Atunci spuse mireasa, „Adu-mă în casa vinului; așterne dragostea înaintea mea. Întărește-mă cu parfumuri; hrănește-mă
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
iată că Cuvântul îl atrage din nou, îi revelează noi splendori, la capătul cărora ceea ce cunoscuse până atunci îi pare fără prea mare valoare, așa încât are sentimentul că nu a făcut decât să înceapă (ἐξ ὑπαρχῆς). Sfântul Grigorie continuă: „Astfel, frumusețea se manifestă mai mult, divinul crește în aceeași proporție ca și progresul (τῇς προχοπῆς) și din cauza supraabundenței (ὑπερβολήν) bunurilor pe care sufletul le descoperă mereu în ordinea supranaturală (χατά τὴν ἀναλογιάν), i se pare că nu este decât la începutul
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
Gregory of Nyssa and the Song of Songs ..., p. 529-530. Norme de redactare țâșnește, ar fi pururea la începutul vederii apei75. Căci nu încetează apa de a curge pururea și de a începe să țâșnească. La fel, cel ce privește frumusețea cea dumnezeiască și fără hotar, fiindcă ceea ce află mereu se arată mai nou și mai minunat, decât ceea ce a cuprins înainte, se minunează de ceea ce apare necontenit, dar niciodată nu se oprește din dorința de a vedea, pentru faptul că
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
cu Dumnezeu. Acestei etape îi corespunde „cea mai puternică dintre plăcerile ce se mișcă în om (adică pasiunea dragostei) pentru descrierea în chip de ghicitură a dogmelor: ca prin aceasta să învățăm că sufletul care privește spre strălucirea negrăită a frumuseții dumnezeiești trebuie să aibă atâta dragoste față de aceea, câtă dragoste are trupul față de ceea ce-i este înrudit și de aceeași fire, dar mutând pasiunea spre nepătimire; căci stingându-se toată simțirea omenească, mintea arde numai cu duhul din puterea dragostei
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]