34,387 matches
-
chipuri, când el însuși, fosilizat, este salvat de la naufragiu de brațul coclit al victoriei, aceste sărbători oarbe, avortate din calendar, alcătuind timpul adevărat, timpul adevărat și spinos, al sălbăticirii spirituale. Apoi când întors pe o parte cu spatele la animal, acoperit cu frunze uscate, își numără inelele de pe tulpină, răbdare, răbdare, vițelul cel gras are să vină, un tată falnic o să te ia acasă și-o să mănânci, lipsitule de digestie, bucata cea mai grasă pârâiașe galbene de untură stelară or să curgă pe la colțuri
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8298_a_9623]
-
cele ce mâine vor râde la soare,/ E-n holda întreagă și bobul mărunt/ și-n viața ce veșnic nu moare". Scriu productiv și cinic în stilul proletcultist: Mihai Beniuc, Maria Banuș, Eugen Jebeleanu, Miron Radu Paraschivescu, Mihu Dragomir, Eugen Frunză, Veronica Porumbacu, Nina Cassian, A. E. Baconsky, Alexandru Andrițoiu și mulți, mulți alții, victime postume ale unui oportunism deșănțat. Nimic sau aproape nimic nu rezistă din poezia publicată până prin 1960, nici un volum întreg, numai poeme izolate, cum ar fi Moartea
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
redescoperit Melania BRUDAȘCU Ce și cât mai știu tinerii de azi despre Constantin Drăghici, artist cu o popularitate uriașă înainte de a pleca din țară cu mai bine de patru decenii în urmă? Poate unii cunosc superbul cântec “A căzut o frunză-n calea ta”, dar câți știu că este compus și lansat de el? Televiziunile și posturile de radio ignoră total valorile consacrate, iar Drăghici s-a repatriat de peste două decenii... Ce părere o avea cel care la un moment dat
Dr?ghici redescoperit by Melania Bruda?cu () [Corola-journal/Journalistic/83139_a_84464]
-
Constantin Drăghici este indisolubil legat de șlagăre cum ar fi “Luna la Mamaia”, “Tu”, “Scară de mătase”, “Am strâns toamnă după toamnă”, “O fată mai găsești”, “Nici o dragoste”, dar și al unor minunate compoziții proprii, între care “A căzut o frunză-n calea ta” (care figurează și azi în repertoriul multor cântăreți, între care Aurel Pădureanu), “M-am regăsit”, “Culori”, “N-ar trebui”. Această paranteză era necesară pentru a înțelege locul important ocupat de Constantin Drăghici (stabilit multe decenii peste hotare
La jumătatea carierei by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83423_a_84748]
-
nu-l înțeleg, oricum e inutil: "E iarăși toamnă, iasomia / cea albă și pătrunzătoare - / îndată ce-o atingi, în adorare / îți intră în piele, în suflet ca-ntr-un tron, / împărătesc / și-alege iar domnia. // Sînt apele în tremurare / de frunze atinse / stinse astre / din ceruri cad iar pe pămînt / ca petecele dintr-un sfînt vestmînt). E mîna mea moale aripă / ca ploaia care-n abur se ridică / încet din albii în văzduh; ca puiul paserii din stuf / divinizat: în Veșnicie
O retrospectivă by Romulus Bucur () [Corola-journal/Journalistic/8478_a_9803]
-
România Cultural și care, la un moment dat, ca niște proverbe, pot înmuguri și înfrunzi spectaculos: pe de o parte lumea le înțelege și uneori pot înlocui foarte bine multe predici; pe de altă parte ne dau speranța că măcar frunzele de dud, cu stăruință, se vor transforma cândva în mătase.
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
printre care se numără și Daniel D. Marin (născut la Călărași în 26 iulie 1981) le dă cuvintele și puterea de a o evoca, de a se mângâia: "vara asta ne-am adăpostit sub nuc/ n-a plouat săptămâni întregi frunzele/ nucului se subțiaseră noi/stăteam în cerc și vorbeam despre Oona// nu puteam să ne imaginăm tot felul/de întâmplări primejdioase și Oona trebuia/desigur să treacă miraculos prin ele pentru/că așa doream noi să ajungă cât mai repede
Actualitatea by Daniel D. Marian () [Corola-journal/Journalistic/8522_a_9847]
-
volumul Parisul e o carte, în care Nicolae Balotă apare, pentru prima oară, în ipostaza de eseist-memorialist. Puține sunt în literatura română scrierile care să aibă atâta autenticitate a trăirii actului cultural, atâta lirism și atâta farmec. Așa cum miile de frunze ale unui arbore îi măresc acestuia, până la proporții fabuloase, suprafața de contact cu atmosfera, miile de informații culturale de care dispune eruditul amplifică participarea lui la viață. Toată teoria despre falsificarea trăirii prin cultură cade (încă o dată), dezmințită concret de
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
de plăcere. Așa că, pe la 12-13 ani, mă înghesuiam să merg la alimentara după zahăr sau macaroane ca să bălăbănesc coșul pe lângă mine, țanțoșă ca un curcan, cu perlele false ale mamei atârnate la gât și cu o broșă în formă de frunză pe piept, în timp ce lălăiam încet cântă cucii cântă. Băbuța, tanti Arsici sau Oberneni nu s-au dat niciodată în vânt după noutățile astea și au continuat să cărăușească pe ruta Piața Iozefin - str. Ion Vasi cu țecherele și coșurile lor
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
să mă hodorogesc, să mă eunucesc" (p. 57), "lucrurile porcoase le vedeam a fi firești, de fapt ele deveniseră neporcoase" (p. 58), "aceasta e vrerea oricărei pofte" (p. 58), "atingerea lobului urechii cu limba mă făcea să scâncesc ca o frunză mototolită" (p. 60), "nimic din toate acestea nu m-a mocirlit neapărat" (p. 62), "o competiție heterosexuală cu trupelnicia" (p. 65), "doar fantasmele au cizme speciale de motan încălțat" (p. 65), "trupelnicia este o stare de cunoaștere" (p. 67), "ce
Amintiri venerice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8601_a_9926]
-
L.V.R.: Acea "sărbătoare a cocainei", descrisă atât de dramatic în roman, chiar există? N.A.: Da, există, am citit despre ea undeva. Tot din lecturi știu că morții sunt azvârliți în mare, că alimentele nu se cumpără cu bani, ci cu frunză de coca. Romanul l-am scris la câteva decenii după ce-am revenit din Columbia, într-o singurătate absolută, citind documente, folosind mărturii din presă, de pe internet, din alte cărți. Viața în Chocó era exact ca în roman în anii
Nuria Amat Sîntem aleși pentru anumite lucruri by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8614_a_9939]
-
cartea instituie un scenariu care se discreditează pe măsură ce își înalță etajele. Primul paragraf e decisiv pentru întregul joc narativ de peste 350 de pagini: "Pierdut autobiografie... O declar nulă. Și vântul ridica ușor, peste asfalt, ziarul, ca o nălucă. Câte o frunză se mai desprindea cu sunet metalic din vreun plop, așezându-se moartă pe caldarâm. Tocmai își cumpărase o lamă Gillette. Puse cu grijă lama Gillette în mașina de bărbierit în timp ce privea afară pe fereastră. Pe străzi oamenii erau fericiți că
Ceaușescu, biograf by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8646_a_9971]
-
sovietica, precum și în limba celui de-al III-lea Reich" (Françoise Thom), sacră. O vor exprima, exhortativ, și poeții noștri "de vremuri noi", comuniste: "Urîți, Urîți! Căci nu-i nimic mai sfînt / Ca ura - strajă vieții pe pămînt", îndemna Eugen Frunză. Iubirea și ura sînt sudate, ca fețe ale aceleiași medalii. Vom găsi expresia acestei îngemănări în Imnul tinereții legionare, semnat de Radu Gyr: Pentru cei viteji zidim altare / Și-avem doar gloanțe pentru trădători!". Ura față de dușman întețește iubirea față de
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
în tot omul muncitor / pentru crunții bogătani" etc.; "Ura crește de cucută / pentru cei ce stau s-asmută (...) Crește tare, crește zid / dragostea pentru partid" (s.n.) (Dan Deșliu). Iubirea și ura intră într-un paralelism sintactic sinonimic și la Eugen Frunză: "De știi iubi cum se cuvine / Tu sfarmă monștrilor complotul / De știi urî cum se cuvine / Tu sfarmă" ș.a.md., ilustrînd, încă o dată, relația de directă proporționalitate dintre cele două simțăminte: "Să iubești de zece ori cît mine / Tot ce-a
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
ce-a fost clădit în luptă grea! Să urăști de zece ori cît mine / Tot ce vieții-n drum ar fi să stea!" Totul pentru izbînda păcii). E demn de menționat că aceste din urmă versuri sînt dedicate de Eugen Frunză fiului său nou-născut. El răspundea, în acest fel, directivei care cerea ca și copiii să fie educați în același cult al urii. Iar solicitarea e urmată, ca de obicei, în epocă, de un val de "producții ilustrative": "Copiii îi creștem
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
omul se uită în urma sa, și din căutătură în căutătură se oprește cu plăcere la cele mai departate aduceri-aminte, aducerile-aminte a tinereții și a copilăriei? Nu-i soarele frumos și astăzi? păsăruicile nu cîntă tot aceleași cîntice voioase sau jalnice? frunzele nu au același freamăt? pădurile nu înverzesc ca odinioară? florile nu au același miros? cîmpiile, dulcele priveliști duioase ce aveau? Nu: dar nici un soare nu lucește frumos, nici o floricică nu are dulce miros, nici un fluier pe coasta dealurilor nu răzbate
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
Jan Garbarek. Filmul se încarcă încetul cu încetul cu energie, devine fluid și capătă ritm devenind un road movie din care regizorul alege cîteva zile precizînd distanța față de epicentrul reprezentat de barul lui Jeremy (Jude Law), unde poposește, asemeni unei frunze aduse de vînt, Elisabeth (Norah Jones). Locul are farmecul lui nocturn-opiaceu, totul pare să se desfășoare au ralenti, o mică altercație pare asemeni unei derulări rapide ale unei benzi video, după care acțiunea curge cu aceeași lentoare obosită de balet
Chagrin d'amour cu gust de afine by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8387_a_9712]
-
peste 121 de lucrări pentru cor de copii, cor de voci egale, cor mixt. Volumul intitulat Miniaturi corale, recent apărut la Editura Mecatrin din Brașov, reprezintă așa cum însuși compozitorul le denumește atât de sugestiv - „un buchet” de 10 piese corale. Frunze de toamnă este o sensibilă miniatură pentru cor mixt pe versuri de Ioan Alexandru, concepută într-un elegant dialog contrapunctic al vocilor, având o scriitură muzicală aerată. Folosirea isoanelor și a recitativului melodic ușor melismatic, imprimă lucrării un iz psaltic
10 MINIATURI CORALE de Constantin Catrina by Mariana POPESCU4 () [Corola-journal/Journalistic/84019_a_85344]
-
Pandele din epigramele lui Păstorel, apărută în 1997 la Editura Humanitas, pentru că le consideră apocrife, neputând fi dovedite cu manuscrise. Sunt însă adunate și creditate ca aparținând lui Păstorel în volumul Politice și apolitice, antologie de George Zarafu, Editura Victor Frunză, 1996. Amintesc câteva, unele poate cunoscute. De pildă, apropo de convertirea unor legionari la comunism: "Căpitane,/ Nu fi trist!/ Garda merge înainte/ Prin partidul comunist!" Alta este dedicată Diviziei "Tudor Vladimirescu", decimată la Debrețin, după ce a fost improvizată din inițiativa
A existat disidență înainte de Paul Goma? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8401_a_9726]
-
exist... nu mai știu. Eu am vândut 4 ani; am primit în schimb 3 kg de cunoștințe, 5 km de amintiri, 1 coulomb de tristețe și 2 ore de fericire. Eu iubesc și trăiesc în gândul geamului albastru pestrițat de frunze. Eu am păscut câte puțin din tot ce mi-a fost dat. Eu pășesc acum mai departe, în viață. Eu mă despart de voi. Eu... 4 ani la Colegiu... nume pompos, indivizi și ciudați și prea sobri... eu unic în
B by ANA-MARIA NECHIFOR () [Corola-journal/Journalistic/84099_a_85424]
-
îl joacă bătrâna măicuță Fevronia, în a cărei proximitate minunile devin posibile. Dacă însă Fevronia este inocența întruchipată, fecioara cu riduri care a întors spatele lumii dedicându-și viața lui Cristos, Feofan e un fel de Pan, multiplicat fantastic, cu frunze și pești care i s-au lipit "pe tâmple, la subsuori, pe mâini și pe pleoape". Un poem excelent, în cheia universală, cristică a miracolului, îmi pare Feofan. Vindecare: "L-am văzut coborând scările,/ cu cârjele subsuoară, tropăind/ când pe
Hyde Park by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8421_a_9746]
-
semnul „De nebun ce eram...”. Un buchet de trandafiri galben-mov, florăreasa parcă mi l-a aranjat și mai frumos aflând că este pentru Constantin Drăghici... Nimeni nu l-a uitat pe acela care a cântat pentru totdeauna „A căzut o frunză-n calea ta”! Mă aștepta emoționat, de mai multe zile l-am asigurat că voi fi negreșit alături de el. Am luat cu mine o fată inimoasă, înarmată cu aparat foto și cu gânduri frumoase - Iulia Radu. Olimpia Drăghici ne-a
Constantin Dr?ghici by Ioana SANDU () [Corola-journal/Journalistic/84320_a_85645]
-
personal și impersonal (tradiția) emană o robustețe discretă pe care vîrtejurile expresioniste prin care trece nu izbutesc a o anihila. Posibilul idilism e tescuit, procesat, redus la pură fantasmagorie poetică: "pruncul cu ochii mari / spre / copacul tînăr / rădăcina privește prin / frunze // și numai ce coroana-l / îmbrățișează / cu crucile // bătrîn cernit / sub secunde / cu firul tăiat". Ori: "apele cerului / înghit / ceafa de calcar / din brădetul secat // grunzul / adormit în marea / de iască / plutește ca o / închipuire de spaimă // și trec printre
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
Lansată în primăvara anului 2004 la prețul de 1000 de dolari, este probabil unica omletă din lume care a ajuns pe prima pagină a presei internaționale. Porția de o persoană este alcătuită din șase ouă, o lingură de ceapă de frunze 3, ceva unt, cinci linguri de smântână grasă, un homar și zece uncii 4 de caviar. De asemenea, pentru cei care caută inspirație, sunt de interes și meniurile generoase recomandate în gospodăriile de țară din Anglia sfârșitului de secol XIX
O antologie a decadenței () [Corola-journal/Journalistic/7771_a_9096]
-
se află dincolo de plăcere, durere și căutare meschină a tuturor muritorilor. în românește de Marius Constantin 1 Fel de omletă italiană cu legume, brânză sau carne (n. tr.) 2 Zillion Dollar Frittata (n. tr.) 3 Specie de ceapă mică, cu frunzele subțiri, care ating o înălțime de doar 10 centimetri, Allium schoenoprasum (n. tr.) 4 Aproximativ 283 de grame (n. tr.) 5 Cârnat făcut din sânge, de culoare neagră, similar cu sângeretele de la noi. Denumirea de budincă i se trage de la
O antologie a decadenței () [Corola-journal/Journalistic/7771_a_9096]