23,954 matches
-
obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.727A/2022. ... 3. În motivarea obiecției de neconstituționalitate sunt formulate critici de neconstituționalitate extrinsecă, precum și critici de neconstituționalitate intrinsecă. ... 4. Cu privire la motivele de neconstituționalitate extrinsecă invocate, autorii sesizării au în vedere lipsa de fundamentare temeinică a actului normativ prin instrumentul de prezentare și motivare. În acest sens, se arată că prin Decizia nr. 139 din 13 martie 2019, Curtea Constituțională a statuat, în esență, că în lipsa motivării legii adoptate, nu se poate cunoaște
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
47/1992, să soluționeze obiecția de neconstituționalitate. ... 27. Analizând obiecția de neconstituționalitate, Curtea reține că în motivarea sesizării autorii acesteia formulează atât critici de neconstituționalitate extrinsecă, prin prisma caracterului sumar al instrumentului de prezentare și motivare, precum și a lipsei de fundamentare a expunerii de motive a legii care constituie obiectul controlului de constituționalitate, cât și, punctual, critici de neconstituționalitate intrinsecă a legii. ... 28. Astfel, referitor la critica de neconstituționalitate extrinsecă formulată, autorii sesizării susțin că expunerea de motive a legii supuse
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
lege adoptată de Camera Deputaților este cu totul altă lege decât cea dezbătută și votată de Senat în sensul respingerii. ... 6. Cu privire la motivele de neconstituționalitate intrinsecă se arată că propunerea legislativă este nejustificată și nefundamentată, iar documentul de fundamentare (expunerea de motive) este, atât formal, cât și substanțial, neconform din perspectiva normelor de tehnică legislativă prevăzute în Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, aspect incompatibil cu principiul legalității prevăzut de art. 1 alin.
DECIZIA nr. 7 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267209]
-
în unități fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/ persoană) 56 8 Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale ( Rd. 57= (Rd.6/Rd.1)x1000) 57 949 9 Plăți restante 58 0 10 Creanțe restante 59 0 *) Rd.52 = Rd.151 din Anexa de fundamentare nr.2 **) Rd.53 = Rd.152 din Anexa de fundamentare nr.2 -----
HOTĂRÂRE nr. 370 din 26 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267422]
-
cantitate produse finite/ persoană) 56 8 Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale ( Rd. 57= (Rd.6/Rd.1)x1000) 57 949 9 Plăți restante 58 0 10 Creanțe restante 59 0 *) Rd.52 = Rd.151 din Anexa de fundamentare nr.2 **) Rd.53 = Rd.152 din Anexa de fundamentare nr.2 -----
HOTĂRÂRE nr. 370 din 26 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267422]
-
achitare, Curtea a observat, la paragraful 19 din decizia mai sus menționată, că această soluție legislativă a fost introdusă prin prevederile art. II pct. 107 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016, fără a se preciza în nota de fundamentare motivul modificării legislative. În acest context, Curtea a reținut că instanța de la Strasbourg, analizând respectarea dreptului la un proces echitabil în cauzele în care instanțele au pronunțat o soluție de condamnare după desființarea unei hotărâri de achitare a inculpatului
DECIZIA nr. 590 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267375]
-
muncii în unități fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/ persoană) 56 8 Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale ( Rd. 57= (Rd.6/Rd.1)x1000) 57 951 9 Plăți restante 58 10 Creanțe restante 59 42.238 *) Rd.52 = Rd.151 din Anexa de fundamentare nr.2 **) Rd.53 = Rd.152 din Anexa de fundamentare nr.2 ------
HOTĂRÂRE nr. 369 din 26 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267421]
-
mediu (cantitate produse finite/ persoană) 56 8 Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale ( Rd. 57= (Rd.6/Rd.1)x1000) 57 951 9 Plăți restante 58 10 Creanțe restante 59 42.238 *) Rd.52 = Rd.151 din Anexa de fundamentare nr.2 **) Rd.53 = Rd.152 din Anexa de fundamentare nr.2 ------
HOTĂRÂRE nr. 369 din 26 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267421]
-
la Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice «Gheorghe Ionescu-Șișești» și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, cu modificările și completările ulterioare. Proiectul tehnic trebuie să conțină elemente de fundamentare a investiției (identificarea solicitantului, necesitatea și oportunitatea investiției, amplasamentul investiției, parametrii tehnici ai plantațiilor viticole, harta cadastrală), memoriu tehnic și justificativ (organizarea terenului, scurtă descriere a situației plantației, condițiile fizico-geografice), descriere detaliată a măsurilor abordate prin proiect. În cazul programelor
ANEXĂ din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266368]
-
nu sunt clar prezentate cerințele care reclamă intervenția normativă și nici principiile de bază și evidențierea implicațiilor pe care reglementarea propusă le are asupra legislației în vigoare“. ... 6. Caracterul sumar al instrumentului de prezentare și motivare, precum și lipsa de fundamentare temeinică a actelor normative au fost sancționate de Curtea Constituțională în jurisprudența sa, în raport cu aceleași exigențe de claritate, predictibilitate a legii și securitate a raporturilor juridice impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție, cu invocarea deopotrivă a
DECIZIA nr. 120 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267210]
-
precum și al cuprinsului și redactării motivării și ale art. 1 alin. (5) din Constituție]. ... 9. Tot astfel, prin Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 6 din Legea nr. 24/2000 instituie obligația fundamentării actelor normative. Lipsa unei fundamentări temeinice a actului normativ în discuție determină, pentru motivele arătate, încălcarea prevederilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5), potrivit cărora „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, precum
DECIZIA nr. 120 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267210]
-
redactării motivării și ale art. 1 alin. (5) din Constituție]. ... 9. Tot astfel, prin Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 6 din Legea nr. 24/2000 instituie obligația fundamentării actelor normative. Lipsa unei fundamentări temeinice a actului normativ în discuție determină, pentru motivele arătate, încălcarea prevederilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5), potrivit cărora „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, precum și în art. 147 alin.
DECIZIA nr. 120 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267210]
-
formală, fără o temeinică fundamentare a legii criticate, afectează calitatea și predictibilitatea sa, cu consecința încălcării prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 10. De asemenea, prin Decizia nr. 139 din 13 martie 2019, Curtea Constituțională a statuat și că fundamentarea temeinică a inițiativelor legislative reprezintă o exigență impusă de dispozițiile constituționale menționate, întrucât previne arbitrarul în activitatea de legiferare, asigurând că legile propuse și adoptate răspund unor nevoi sociale reale și dreptății sociale. Accesibilitatea și previzibilitatea legii sunt cerințe ale
DECIZIA nr. 120 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267210]
-
ca obiect plata despăgubirilor pentru daune morale, întemeiate pe dispozițiile art. 253 alin. (4) din Codul civil, competența materială fiind stabilită în funcție de criteriul valoric, conform art. 94 pct. 1 lit. k) din Codul de procedură civilă. ... 15. În fundamentarea acestei orientări s-a argumentat că trebuie luată în considerare Decizia nr. 10 din 23 mai 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii prin care s-a reținut că plasarea în
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
faptei, întemeiate pe dispozițiile art. 253 alin. (1) lit. c) din Codul civil, au natura unor capete de cerere principale, cu caracter autonom, care intră în competența tribunalului, conform art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă. ... 21. În fundamentarea acestei orientări s-a argumentat că solicitarea de constatare a caracterului ilicit al faptei constituie chiar unul dintre mecanismele alternative, independente, de apărare a drepturilor nepatrimoniale. Aceste mijloace de protecție trebuie valorificate ca mecanisme speciale de apărare a drepturilor nepatrimoniale
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
Durabilă “URBAN-INCERC”, pentru implementarea proiectului “Consolidarea capacității de planificare strategică a Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației în renovarea fondului construit național din perspectiva eficienței energetice și a riscului seismic”, cod SIPOCA 606, finanțat prin POCA 2014-2020. În etapa de fundamentare a SNRRS și în cea de elaborare a proiectului propriu-zis de strategie au fost realizate mai multe runde de consultări ale factorilor interesați, respectiv autorități publice centrale și locale, organizații profesionale și patronale, mediul academic și de cercetare, organizații ale
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
SNRRS introduce o abordare mai complexă privind evaluarea riscului seismic al clădirilor existente, prin tranziția de la un singur nivel de evaluare, realizat prin investigații detaliate, la o abordare a evaluării pe trei niveluri, care să ofere informațiile necesare pentru fundamentarea și prioritizarea investițiilor și intervențiilor la nivel național și local. • Politici și programe care să abordeze integrat asigurarea diferitelor cerințe de calitate aplicabile construcțiilor, pentru a contribui la obiective conexe de sustenabilitate și dezvoltare. Politicile de reducere a riscului seismic
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
Sandi 1986. Notă: BA = beton armat. Figura 3.7 Gradul mediu de avariere după cutremurul din Vrancea din 1977: Iași Sandi 1986. Notă: BA = beton armat. ... 3.4.3. Nivelul de expunere seismică pe sectoare Conform datelor statistice care au stat la baza fundamentării Strategiei naționale de renovare pe termen lung (SNRTL), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1034/2020, fondul construit al României cuprinde peste 5,5 milioane de clădiri distribuite în mai multe sectoare. Clădirile rezidențiale reprezintă peste 90% din suprafața totală construită, urmate de
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
funcție de aspectele educaționale și sociale, rata de sărăcie și condițiile igienico-sanitare. Figura 3.8 Expunerea la cutremure a clădirilor din sectorul de educație Sursă: SIIIR, https://www.siiir.edu.ro ... 3.4.3.2. Sectorul de sănătate Informațiile referitoare la unitățile medicale care au stat la baza fundamentării SNRRS au fost obținute din diferite surse de date, constatându-se o lipsă a informațiilor disponibile privind vulnerabilitatea seismică a unităților de sănătate. Aceste surse conțin doar date despre spitale, nu includ date despre alte tipuri de unități sanitare, cum
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
care este un instrument de colectare și centralizare, dezvoltat în relație cu activitățile de realizare a Strategiei naționale privind protejarea monumentelor istorice. Acesta va permite interogări complexe și generarea de statistici, ce vor servi pe termen mediu și lung la fundamentarea pe bază de dovezi a strategiilor și politicilor publice din domeniu, la nivel central, regional sau local. Sistemul este destinat gestionării obiectivelor de patrimoniu incluse în Lista Monumentelor Istorice (LMI), a siturilor arheologice cuprinse în Repertoriul Arheologic Național (RAN), a
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
milioane de clădiri, pentru mare parte dintre acestea fiind necesară evaluarea seismică. Prin urmare, este necesară o nouă abordare pentru evaluarea riscului seismic a acestora la scară largă, într-o perioadă rezonabilă, cu scopul de a colecta informațiile necesare pentru fundamentarea politicilor în domeniu și elaborarea planurilor de acțiuni și investiții. În contextul lipsei unor date și informații actualizate, structurate și complete, legate de fondul construit, pentru ca autoritățile centrale și locale să cunoască mai rapid dimensiunea problemei și pentru a
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
funcționalitatea, accesibilitatea, siguranța la incendiu, pentru a conduce la următoarele beneficii: – creșterea rezilienței fondului construit, prin obținerea performanțelor structurale preconizate ale clădirilor; ... – asigurarea unor beneficii asociate în ceea ce privește sustenabilitatea, calitatea arhitecturală, caracterul incluziv, funcționalitate sporită. ... Evaluarea integrată în fundamentarea deciziilor de investiții trebuie realizată astfel încât, decizia de intervenție structurală, să fie stabilită exclusiv pe baza considerentelor de reducere a riscului seismic, urmând ca ulterior acesteia, să se analizeze oportunitatea realizării celorlalte tipuri de lucrări de intervenție, pentru generarea
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
atingerea indicatorilor prezentați în capitolul 9. Tabelul 8.1 Rezultatele acțiunilor pentru Obiectivul 1. Reducerea riscului seismic și Obiectivul 2. Promovarea bunăstării Obiectiv specific Acțiune Rezultate așteptate Formarea culturii riscului și creșterea capacității de utilizare a datele privind riscul seismic pentru fundamentarea și planificarea intervențiilor Asigurarea unui sistem funcțional de generare a datelor privind riscul seismic pentru a fundamenta planificarea intervențiilor · Metodologie de evaluare tipologico-vizuală rapidă a clădirilor, adoptată · Ingineri și specialiști în construcții, instruiți cu privire la noua abordare a evaluării
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
și implementate Mobilizarea fondurilor din surse private Dezvoltarea de instrumente pentru mobilizarea fondurilor din surse private, pentru clădirile rezidențiale · Fond de clădiri rezidențiale inventariat și anchete sociologice periodice în rândul proprietarilor, administratorilor și chiriașilor clădirilor vulnerabile, realizate si disponibile pentru fundamentarea politicilor publice · Facilități privind accesul cetățenilor la împrumuturi comerciale pentru consolidarea seismică a proprietăților private, identificate și promovate · Spații de cazare temporare a persoanelor pe perioada execuției intervențiilor de consolidare seismică, care nu se pot efectua în clădiri ocupate, identificate
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
a riscului seismic intră astfel în sarcina autorităților publice locale sau a altor instituții publice care dețin clădirile vulnerabile prioritare. În Faza 1, în cadrul Subprogramului 1 - Clădiri publice (Figura 10.4), se are în vedere colectarea datelor de risc pentru fundamentarea planificării investițiilor, definirea costurilor și a beneficiilor investițiilor (identificarea sistemului structural, anul construcției, regimul de înălțime, funcțiune și de gradul de ocupare a clădirii, numărul de personal și vizitatori, suprafața construită). Prioritizarea clădirilor din orașe, comune sau sectoare prioritare, se
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]