3,503 matches
-
Mă tot gândeam la cuvântul acela: „bine“. Ce voia să spună tata? Ce aveau de gând să-mi facă? Sunetele străzii ajungeau până sus În cameră, ciudat de clare, reverberând din clădirea de piatră de vizavi. Ascultam sirenele poliției, claxoanele furioase. Perna mea era subțire. Mirosea a fumător. Dincolo de fâșia de mochetă, mama mea deja dormea. Înainte de conceperea mea, se Învoise să ia parte la planul bizar al tatălui meu, acela de a-mi determina sexul. Făcuse asta ca să nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Doar o intervenție de ordin estetic. E ca și cum ți-ai Îndepărta o aluniță. Întinse mâna și, cu un gest jucăuș, Îi prinse lui Callie nasul Între degete. ― Sau ca și cum ți-ai face operație estetică la nas. Callie Își trase capul furioasă. ― Nu-mi face așa! ― Scuze, spuse Milton. Își drese glasul, clipind din ochi ― Ce am? Întrebă Calliope și, brusc, vocea i se stinse. Lacrimile Începură să-i curgă pe obraji. ― Ce am, tati? Chipul lui Milton se Întunecă. Înghiți În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
servietă a lui Milton fusese găsită În rămășițele Gremlinului, plină de bani. Părintele Mike mărturisise totul la poliție: stratagema cu răpirea, răscumpărarea. După ce aceste informații s-au așezat, am Întrebat: ― Ce face mama? ― E În regulă. Se ține bine. E furioasă pe Milt. ― Furioasă? ― Că s-a dus. Că nu i-a spus. Se bucură că vii acasă. Numai la asta se gândește. Vii Înapoi pentru Înmormântare. Așa că e bine. Trebuia să luăm avionul spre casă chiar În noaptea aceea. Înmormântarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Milton fusese găsită În rămășițele Gremlinului, plină de bani. Părintele Mike mărturisise totul la poliție: stratagema cu răpirea, răscumpărarea. După ce aceste informații s-au așezat, am Întrebat: ― Ce face mama? ― E În regulă. Se ține bine. E furioasă pe Milt. ― Furioasă? ― Că s-a dus. Că nu i-a spus. Se bucură că vii acasă. Numai la asta se gândește. Vii Înapoi pentru Înmormântare. Așa că e bine. Trebuia să luăm avionul spre casă chiar În noaptea aceea. Înmormântarea era a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
vor reuși până la urmă să ne liniștească și să ne reducă la tăcere, îi împărtășii eu temerile mele. Cum adică? De unde știi că va reacționa așa? E normal, George. Atunci când ești sechestrat într-o școală de o mulțime de elevi furioși care mai mult ca sigur va linșa pe oricine din acea clădire, chemi orice ajutor pe care-l ai, căci e clar că poteca negocierilor a eșuat. Tu ai avut grijă de asta, adăugai eu cu complicitate pe un ton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
subsolul. Subsolul? întrebă el nedumerit. Da, Vladimir, subsolul. Avem ceva de făcut sub laboratorul de biologie... Aaa! Păi, vezi că te căutau câțiva băieți acum câteva ore, când te chinuiai să controlezi Sfetnicii. Și unde sunt acum? Eram un pic furios că nu mi-a menționat acest lucru mai devreme. Nu știu. Poate lucrează la montarea tablelor pe ferestre, zise el defensiv. Într-adevăr, lucrau la montarea tablelor antiglonț. Pe unul din ei l-am găsit la etajul doi după ce l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ca să fie auzită. Figura ofensată a soțului îi dă ghes să continue: — Distribuția puterii corespunde distribuției accesului la șe ful statului. De aceea se îngrămădesc cu toții la ușa ta dis-de dimineață. Nu din dragoste. Augustus se aprinde la față. Replică furios: — Eu nu am introdus ritualuri care să-i despartă pe apro piații mei de ceilalți. Mai mult chiar, încerc din răsputeri să nu creez o prăpastie între persoana mea și restul societății. Înalță glasul. — Din oricare colț al imperiului, un
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pasiune, s-ar putea să nu-i deslușească de la bun început stratagema. Poate se mai dumi rește puțin, până-și dă seama. Se ridică anevoie și, cu ajutorul ei, își sprijină spatele de perna făcută sul. — Șarlatani or fi, replică ea furioasă, dar ceea ce fac nu sunt simple prostii. Împunge vehementă cu bărbia înainte. — Le-am aflat chiar din gura lui Flaccus Vascularius. — ăla pe care l-am mustrat pentru că a dansat pe scenă? se minunează împăratul. Livia nu catadicsește să-i
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
baza tratatelor de pace. Nu i se răspunde, așa că se îndârjește. Își răsfrânge amenințător buza de jos. — Și, când sunt plătiți, primesc cel mult jumătate, mai de grabă cinci șesimi - chiar și mai puțin - din solda unui legionar. Abandonează aerul furios și ridică brațele către cer, ca pentru a cere divinităților din Olimp să fie martore la nedreptățile pe care le are de îndurat: — Nefericiții ăștia slujesc sub arme peste treizeci de ani, iar cei care supraviețuiesc se mulțumesc cel mai
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
atâtea ori, o admonestează cu severitate, că există lucruri intime despre care nu vorbim cu toată lumea... — Da’ nu i-am spus decât lui! se disculpă fata. — Regele Sacrificiilor nu este o profesoară sau o colegă de-a ta, o repede furioasă. Este un preot, față de care se cuvine să te porți cu decență. Măcar în public, suspină pentru sine. Asinia se pornește zgomotos pe plâns. Nou-venita îi urmează exemplul. Occia se silește să rămână calmă, deși o mănâncă palmele. Măcar să le
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
sau poate e doar unul singur și mintea ei a luat-o razna? - stau înăuntru. Cel de la fereastră rân jește sfidător către ea, în timp ce celălalt, cu ochii bulbucați, își masează penisul umflat. — Zoe...! țipă isterizată fetișcana din spatele ei. O apucă furioasă de mână și o trage după ea. Toată frus trarea stăpânită până acum se revarsă asupra bietei nefericite. Toanta asta nu știe decât limba în care s-a născut. Pe grecește se sperie, pe grecește tăinuiește când are ceva de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
primul rând, lângă locurile rămase libere pentru ea și familia ei. Nu sunt decât mama lui Piso și fratele mai mic. Îl îndeamnă pe Herius din ochi să vină și el. Băiatul își încrucișează bosumflat brațele și nu se mișcă. Furioasă pe încăpățânarea lui prostească, îl abandonează și se duce să se alăture Calpurniilor. — O, Vipsania! o îmbrățișează bătrâna Calpurnia Cezarina. E descendentă în linie directă a socrului lui Iulius Caesar. Nu te-am văzut când am intrat, că veneam noi
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
camerei de dormit? Dă drumul unui geamăt înăbușit. Să nu mai ai încredere în nimeni, pentru că în spatele creaturilor care te înconjoară se află Gallus, care nu e în stare să-și respecte nici măcar soția, pe mama copiilor săi. Agrippina bate furioasă din picior: — Nu mai vorbi prostii! A ridicat tonul. Greutatea privirilor indiscrete o face să con tinue încet: — Nu a fost dintotdeauna așa. Amintește ți de Tullius și Tullia. Surprinsă, Vipsania nu reacționează pentru moment. De ce-i vorbește de câinii
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să o ameninți că vei găsi un acuzator care s-o învinuiască cum că umblă cu vrăjitorii? — Atunci de ce a pus întrebări statuii din Claros despre succesiunea principelui? Vipsania pălește. — Nu e treaba noastră, murmură stingherită. — Ba este! bate Agrippina furioasă din picior. Își flutură pletele smulse și șuieră cu ură: — Poate ar trebui să te intereseze că astea două s-au luat de mână cu iubita noastră surioară... Claudia Pulchra? se înfioară Vipsania. Unealta lui Gallus. — ...Și s au dus
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
străini. Germanicus îl roagă să aștepte și se întoarce la invitații săi. Se străduie să le răspundă cu cât mai multă bună-cuviință. El nu e dintre aceia care, când cineva întinde mâinile pentru o îmbrățișare cordială, întorc capul precum taurii furioși, ca să nu fie sărutați, și le oferă adulatorilor genunchii, socotind că le-au dat destul pentru a-i face fericiți. Din când în când, se întâmplă să nu-și amintească numele cuiva. Se întoarce atunci către nomenclator și acesta, după ce
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
nu i este îngăduit slujitorului lui Jupiter să se atingă cumva de vreun mort ori să vadă trupe ostășești, cătușe sau lanțuri, în timp ce la ea rodia înseamnă fertilitate... — Cât de grațios îi flutură panglicile în jurul feței! îi scapă lui Paterculus. Furioasă și gesticulând violent, flaminica dă întruna din cap. Parcă mai degrabă aduc cu niște ciucuri, răspunde celălalt, sarcastic. Și el este subjugat nu atât de frumusețea, cât de vitalitatea Marciei Medullina. Femeia asta îți trezește pofta de viață, doar uitându
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de conștientă de faptul că șase perechi de ochi îmi urmăreau fiecare mișcare. ― Tu nu tragi în piept! a spus atunci unul dintre băieți, suficient de tare, încât o femeie din rândul din față s-a întors cu o privire furioasă spre noi și ne-a ordonat: ―Sssst! ― Sssst! Sssst! Sssst! au îngânat atunci prietenii mei, izbucnind în râs. Mie mi-a părut puțin rău pentru femeie, care nu vroia, până la urmă, decât să vadă filmul. ― Dar n-o faci cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
canapeaua din hol. Nu le-a venit să creadă femeilor de serviciu când au intrat azi-dimineață. ― De ce n-ai sunat, să-mi spui măcar pe unde ești? Vorbele mele sună ca un scâncet, trebuie să țin minte să par mai furioasă și mai puțin rugătoare. ― Știam că ieși în oraș, iar atunci când s-a terminat întâlnirea, era prea târziu și nu vroiam să-ți faci griji. ― Așa că m-ai lăsat pur și simplu să cred că ai avut un accident de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
M-am gândit c-o să adormi repede, iar când aveai să te trezești, eu aș fi fost deja acasă. ― Nu-mi vine să cred că ai fost așa de egoist. Ai grijă, Jemima, ai grijă. Nu vreau să fiu chiar furioasă, pentru că e prima oară când am și eu un iubit la modul serios, și uite cât de minunat e, și dacă într-adevăr mi-aș pierde cumpătul, poate că l-aș speria. Ce s-ar întâmpla atunci cu mine? ― JJ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Era conștient că e respectat de toți pentru chestia asta. Da’ Macomber ăsta era totuși mai ciudat. Cât despre nevastă-sa, ei, da, nevastă-sa... Oricum, el lăsase baltă toată povestea. Se-ntoarse și Îi privi. Macomber era Încruntat și furios. Margot Îi zâmbi. Părea mai tânără azi, avea un aer mai inocent și mai proaspăt, nu era atât de artificial de frumoasă. „Cine știe ce-o mai fi și-n sufletul ei“, se gândi. Nu vorbise mult noaptea trecută. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
pentru un om, zise Paco. Du-te la Întrunire. — Pues, me voy, răspunse cel Înalt. Și mulțumesc. Între timp, la etaj, sora lui Paco se desprinsese din Îmbrățișarea matadorului cu tehnica unui luptător care scapă dintr-o priză, și zise furioasă: — Și ăștia-s tipii care se dau la fete. Un toreador ratat. Ești foarte curajos. De ce nu-ți folosești asta și-n arenă? — Doar curvele vorbesc așa. — O curvă-i și ea o femeie, da’ eu nu-s curvă. — O s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
el s-a agățat cu o mână de corn, pe cealaltă ținând-o apăsată pe rană; atunci taurul l-a Împins În parapet și apoi și-a scos cornul. Matadorul zăcea În nisip, dar s-a ridicat ca un bețiv furios, a Încercat să-l Îmbrâncească pe omul care-l scotea afară din arenă și a urlat să i se aducă sabia, dar a leșinat. Atunci a ieșit puștiul și el trebuia să omoare cinci tauri, pentru că nu ai voie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
să pierzi totul, n-ai voie să te afli În acea situație. Un bărbat nu trebuie să se pună În poziția de a pierde. Trebuie să găsească lucruri pe care să nu le poată pierde. Vorbea pe un ton foarte furios și amar, privind țintă-n față. — Dar de ce credeți că trebuie neapărat să piardă? — O să piardă, spuse maiorul. Se uita Înspre perete. Apoi Își Îndreptă privirile spre aparat, Își smulse mâna dintre curele și și-o plesni tare de coapsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
său, dădu drumul unui șuvoi de invective. Și Îi informă cu promptitudine pe ceilalți În legătură cu ceea ce văzuse. „Nenorociți aroganți!“ Însoțit de sunetist și de cântăreț, alergară În direcția celui mai sfânt și acum celui mai profanat loc de Închinăciune, strigând furioși. Marlena și Esmé Îi urmară, nedumerite și speriate. Harry fu surprins văzând grupul gălăgios și agitat care venea spre el. Se uită În jur să vadă dacă nu cumva templul luase foc. Urmau să se Înece În vreun potop neașteptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ani. Oftă fericit. Dar apoi Își aminti cum l-a certat pentru bietele lui Încercări de a stinge flăcările cu rochia ei. De unde să știe el că bucata aceea de material era un furou scump de firmă? Dumnezeule, se năpustise furioasă asupra lui din cauza unei cârpe portocalii. Nu țipase; fusese mai rău. Îl privise fix cu o expresie asiatică implacabilă, impenetrabilă, ininteligibilă, inadaptabilă, ca a unei pisici. De-aia Îi plăceau lui câinii. Când ceva mergea prost, erau cea mai bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]