3,883 matches
-
pi lângă ea! Nu prea- i conveni lui, știi cum e omu’, țâfnos, că ne urcarăm toate din maaala în căruță, da’ fu bine! - Chiar așa! Închipuiși ceva de-ale gurii că mă cam roade la lingurică!? - Închipuiesc fuga! Am gătit de-asară, că nu știam când ajung astăzi acasă! Cine s-ar fi gândit să am așa noroc! ? - Că bine zâci! - Bine faci, bine găsăști! Am ajutat-o și eu pe Lina la năvădit, așa că... - Asta cam așa e.! Vezi ce
5. TATA NIŢU (FRAGMENT) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378362_a_379691]
-
locuia fiul Paolei cu familia sa: soția care era însărcinată și o fetiță de vreo 3 ani. La al doilea etaj erau încă neteminate lucrările și era nelocuit. Munca mea consta, în principal, de a asigura asistența necesară bătrânului, îi găteam ,îi făceam curat, îl însoțeam în curte în casă,peste tot unde trebuia să meargă.Când mi se cerea, mă ocupam de curățenie în apartamentele celelalte. Mai târziu, când am învățat să gătesc, bine paste și să prepar sosul ragu
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
de a asigura asistența necesară bătrânului, îi găteam ,îi făceam curat, îl însoțeam în curte în casă,peste tot unde trebuia să meargă.Când mi se cerea, mă ocupam de curățenie în apartamentele celelalte. Mai târziu, când am învățat să gătesc, bine paste și să prepar sosul ragu și alte feluri ce ei obișnuiau să mănânce,se vede că le-a plăcut cum găteam, că eram solicitată să gătesc deseori și pentru Paola, în special când avea oaspeți. Le-am gătit
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
Când mi se cerea, mă ocupam de curățenie în apartamentele celelalte. Mai târziu, când am învățat să gătesc, bine paste și să prepar sosul ragu și alte feluri ce ei obișnuiau să mănânce,se vede că le-a plăcut cum găteam, că eram solicitată să gătesc deseori și pentru Paola, în special când avea oaspeți. Le-am gătit și feluri ca pe la noi: le-a plăcut mult iahnia de fasole și tocănița de cartofi . Îmi cereau foarte des să le-o
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
ocupam de curățenie în apartamentele celelalte. Mai târziu, când am învățat să gătesc, bine paste și să prepar sosul ragu și alte feluri ce ei obișnuiau să mănânce,se vede că le-a plăcut cum găteam, că eram solicitată să gătesc deseori și pentru Paola, în special când avea oaspeți. Le-am gătit și feluri ca pe la noi: le-a plăcut mult iahnia de fasole și tocănița de cartofi . Îmi cereau foarte des să le-o gătesc și cum îmi place
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
gătesc, bine paste și să prepar sosul ragu și alte feluri ce ei obișnuiau să mănânce,se vede că le-a plăcut cum găteam, că eram solicitată să gătesc deseori și pentru Paola, în special când avea oaspeți. Le-am gătit și feluri ca pe la noi: le-a plăcut mult iahnia de fasole și tocănița de cartofi . Îmi cereau foarte des să le-o gătesc și cum îmi place să gătesc, le făceam pe plac. Mă amuzam când ridicau în slăvi
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
că eram solicitată să gătesc deseori și pentru Paola, în special când avea oaspeți. Le-am gătit și feluri ca pe la noi: le-a plăcut mult iahnia de fasole și tocănița de cartofi . Îmi cereau foarte des să le-o gătesc și cum îmi place să gătesc, le făceam pe plac. Mă amuzam când ridicau în slăvi iahnia mea de făsole, în fața prietenilor care veneau în vizită. Ajunsese fasolea la loc de cinste când erau invitați la masă. În prima zi
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
și pentru Paola, în special când avea oaspeți. Le-am gătit și feluri ca pe la noi: le-a plăcut mult iahnia de fasole și tocănița de cartofi . Îmi cereau foarte des să le-o gătesc și cum îmi place să gătesc, le făceam pe plac. Mă amuzam când ridicau în slăvi iahnia mea de făsole, în fața prietenilor care veneau în vizită. Ajunsese fasolea la loc de cinste când erau invitați la masă. În prima zi de lucru, am fost surprinsă, de
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
Era uimitor bătrânul, în ciuda vârstei și problemelor sale, cum își dezvoltase simțul orientării. Orbise de vreo câțiva ani, nu fusese mereu orb.Avea și un ceas ce îi spunea ora cănd dorea șă știe. În zilele următoare cu ajutorul lui am gătit pastele exact cum îmi dicta el, că știa bine și cum se gătește. M-a impresionat cu adevărat. Era și foarte tipicar și neîncrezător, însă acest lucru îl găseam normal. Eram o străină și îmi părea firesc să aibă reserve
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
Orbise de vreo câțiva ani, nu fusese mereu orb.Avea și un ceas ce îi spunea ora cănd dorea șă știe. În zilele următoare cu ajutorul lui am gătit pastele exact cum îmi dicta el, că știa bine și cum se gătește. M-a impresionat cu adevărat. Era și foarte tipicar și neîncrezător, însă acest lucru îl găseam normal. Eram o străină și îmi părea firesc să aibă reserve. Deși aceasta îmi îngreuna întrucâtva munca, nu comentam. Când spre exemplu, vroia să
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
a impresionat cu adevărat. Era și foarte tipicar și neîncrezător, însă acest lucru îl găseam normal. Eram o străină și îmi părea firesc să aibă reserve. Deși aceasta îmi îngreuna întrucâtva munca, nu comentam. Când spre exemplu, vroia să-i gătesc paste cu usturoi și ardei iute, îmi zicea: -Pune atât ulei! Pune ardeiul iute uscat rupt în 2-3 bucăți! -Am pus! -Pune 3 grăunți de usturoi tăiați în două pe lungime! -Am pus! Nu-i adevărat! I-ai tăiat pe
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
silitor, avea purtări bune și aplecare la învățătură, socotea mulțumitor și scria așijdelea, nu era slab la religie, dar mai ales era strașnic la limba română. Cand după al doilea an de carte, în iulie 1860, venind vară, Mihai se găti să plece la Ipotești să se bată cu broaștele sau să se suie pe sura, cănd onorată direcțiune i-a dat certificat cu Vorzug, adică bine, clasificandu-l al 5-lea printre 82 de școlari. Încă de acum școală nu
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
Grupul rămase în biserică, pentru a se închina și a spune rugăciuni. Când toți au terminat, au mers la locul de cazare, amenajat special pentru vizitatori și care consta ìn niște chilii, alături de cele ale călugărilor mănăstirii. Iar masa era gătită de aceștia, din fructele și legumele pe care le creșteau, în grădina, vecină așezământului bisericesc. Femeile au fost încântate, de meniul naturist pus la dispoziție de gazde, mai ales că, pentru ele era ceva inedit. Dar venise seara și toți
“HĂRŢUIT SEXUAL” SAU „PATIMILE PROFESORULUI BENEDICT PREDICĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378379_a_379708]
-
mini-grădină zoologică și o fermă de vaci, pentru ca micuții să aibă lapte proaspăt. Cu binecuvântarea Părintelui episcop-vicar, călugării de la Bânceni ne-au oferit o masă caldă și după cum spunea cineva “... nici cel mai luxos restaurant din Cluj-Napoca nu ar fi gătit ceva mai gustos ca supa aceasta”. Aici, la Bânceni, toate lucrurile sunt bune pentru că sunt cu binecuvântare de la Dumnezeu. Așadar, aici, la Bânceni se derulează scenariul unei legende cu îngeri, cu zâne, cu prinți și prințese, cu oameni frumoși care
BÂNCENI, O ALTFEL DE POVESTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378419_a_379748]
-
și de Gheorghe, în ciuda protestelor sale și de cei doi nepoței, iar ieri l-a fiert și la turnat în străchini de lut smălțuite, așa cum făcea mama sa. Mai are de făcut doar sosul care trebuie turnat deasupra bobului. Bob gătește rar, doar cu această ocazie și e foarte apreciat de toți din familie. Va pune la fiert și sarmalele de post, împachetate de aseară, mâncărica de praz cu măsline și prunele cu orez. Pentru împărțit, a frământat și a copt
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
orez. Pentru împărțit, a frământat și a copt cozonac de post cu nucă și cacao și Gheorghe i-a cumpărat de la Vedea, covrigi împletiți presărați cu mac. Azi se trezi cu noaptea în cap, pentru a avea suficient timp, să gătească pentru pomană. Ieși o clipă în ușa bucătăriei și în treacăt observă că orizontul s-a înroșit, semn că ziua și-a întredeschis genele și se freacă la ochi somnoroasă. Gheorghe e deja treaz și moșmondește încă prin baie. Îl
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
Articolele Autorului ZI DE IARNĂ Câmpia, ca un gherghef Cu o pânză argintie, Prinde fulgii de sidef Să îi coasă ca pe-o ie. Stratul rece-i tot mai gros, Streașina-i înlăcrimată; Ia te uită ce frumos S-a gătit natura toată! Tufele sunt de brocard, Îmbrăcate-n stalactite; Strigă vesele pe gard Gaițele răgușite. Doar gâscanu-i supărat: „Ce-o mai fi, nimeni nu știe! Balta iată, a-nghețat, Albă, stranie, pustie!” Referință Bibliografică: ZI DE IARNĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare
ZI DE IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378558_a_379887]
-
trag cât am de tras știu să-mi cresc bine copiii, să-i fac mari, să-mi-i iubesc, să-mi-i cert când zurbagii mă supără și greșesc știu să-mi fericesc bărbatul, să mi-l spăl, să îi gătesc, nici că-mi mai trebuie altul, doar pe el mi-l îndrăgesc știu să-nșir cuvinte bine sau, mă rog, le potrivesc despre mine, despre tine și despre orice gândesc știu și cum să sap grădină cam târziu, dar nu
MAMA M-A ȘCOLIT de DORA PASCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378973_a_380302]
-
DEX] în gură. Zău că pot lua anafură, uite, asta mi-e sfânta cruce, mai zise ea închinându-se. Imediat așez masa și vă ostoiesc foamea una, două [ A (se) potoli, a (se) domoli, a (se) calma. DEX] - Ce-ai gătit femeie așa special pentru noi? Hai să zicem că de domnișoară nu aveai habar, cum nici eu nu auzisem, că tot astăzi am aflat de ea la spital, dar de noi doi știai că ajungem acasă până în prânz. - Cum bine
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
anevoie de la masă, îndreptându-se spre dormitorul lor. - Mulțumescu-Ți Ție Doamne că ne-ai săturat și astăzi, spuse el închinându-se de zor, părăsind încăperea. - Da, dar să n-o uiți pe mama în rugăciunea ta, că ea ne-a gătit ce v-a dat Dumnezeu, îl tachină Radu. - Așa o fi. Mulțumesc femeie pentru gustoasa mâncare. Chiar că-mi era dor de un prânz adevărat, nu ca cel din spital. - Atunci ai grijă de sănătatea ta și mănânci numai ce-
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
v-a dat Dumnezeu, îl tachină Radu. - Așa o fi. Mulțumesc femeie pentru gustoasa mâncare. Chiar că-mi era dor de un prânz adevărat, nu ca cel din spital. - Atunci ai grijă de sănătatea ta și mănânci numai ce-ți gătește mama. Adi, ce zici de o plimbare de recunoaștere a zonei? Să vezi curtea, să vezi Dunărea de pe malul ei? O întrebă Radu pe iubita lui. - Chiar simt nevoia de mișcare după atâta mâncare. - Ha, ha, ha, că mult ai
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
vă voi mai face când veți mai veni acasă. Sper ca tu să-l aduci mai des aici. Mi-ai zis că-ți place la noi. După el, cred că n-ar mai veni așa curând. Mâine am să vă gătesc pește, că doar suntem pe malul Dunării. - Mulțumesc. Sărut mâna. Da, este adevărat, îmi place cum stați și mai ales curtea și poziția casei față de Dunăre. Radu își mai turnase în pahar din vinul roșu părintesc, în care săreau bășicuțe
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
care fâlfâiau prin preajmă, de la o vreme mă însoțeau, aproape domesticite. Începusem să-l suport cu mai multă răbdare și pe moș Bursuc. Uneori chiar îl compătimeam atunci când se plângea de suferințele lui din cauza reumatismului. Stăteam mult la palavre, ne găteam împreună masa, de multe ori, căram și tăiam lemne tot împreună. Îl inițiasem un pic în taina mânuirii lunetelor din podul Observatorului, căci începuse să-l pasioneze cerul. Din toate aceste motive începusem să suport un pic mai bine singurătatea
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379948_a_381277]
-
timp acasă. În curând se însera, întunericul se lăsa repede afară, așa că, ce au reușit să mai facă în seara aceea a fost ca bunica să încropească ceva de mâncare, să-i spele micuțului Ionuț piciorușele obosite și să-l gătească de culcare. Așa dormi el neîntors, până dimineață, prima sa noapte la munte. Referință Bibliografică: Prima zi la munte / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2179, Anul VI, 18 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viorel Darie
PRIMA ZI LA MUNTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379959_a_381288]
-
las toate lucrurile în cameră și iau cu mine doar instrumentele, caietele, cursurile mele de mecanică și de astronomie, le îndes bine într-o sacoșă, și zic: - Plec, moșule, la Observator. Poate mai trec pe aici pe la prânz, să-mi gătesc ceva de mâncare... - Vino, băiete, când vrei!... Eu îs pe aci, prin preajmă, mai tot timpul! Poate mai plec până-n sat, la Breaza, pe la magazin. Da' tu ai cheia ta... intri și ieși când vrei... Și iată-mă ajuns la
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]