15,944 matches
-
manipula îmi produce o satisfacție și o excitație greu de egalat. Cobor din tren la Sibiu, primul pe peron, scot tabachera și dau foc tutunului. Fata în hanorac trece pe lângă mine și o simt că miroase frumos. Undeva, pe la jumătatea gării, îl văd pe șoferul filialei locale. Pare nerăbdător să mă întâlnească, zâmbește larg să-l observ de la distanță și se mișcă de pe un picior pe altul. Întotdeauna s-a bucurat când am venit să-i vizitez pentru că i am lăudat
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Eu și pisica, singuri, călătorind. Viețile de pisică și sufletele mele dialogând. Solitudine. O poveste de crescut copii pe genunchi, la căldura focului. Am ajuns în Sibiu într-o seară de iarnă. Ploua ușor. Am luat-o pe jos de la gară, cu pisica în rucsac. Am intrat într-un bar din Piața Mică, am comandat o vodcă. Am rămas în jur de o oră și am hotărât să mă mai plimb un pic, deși afară era frig și cenușiu. Nu mai
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
tot răul spre bine. Ați reușit iarna asta să-i treziți singuri aproape pe toți. Spun „aproape” pentru că mai aveți ceva „fripturiști” În jur, dar cu ei veți rămâne atâta timp cât veți mai avea ceva de dat, apoi: „adio! și la gară”, vorba golanilor. Și din această categorie aveți, nu vă puteți plânge. Dar curățenia a Început și nu mai durează mult. „Vin extratereștrii!” spun pragmaticii, dar noi spunem că ei sunt dintotdeauna cu noi, dar acum fac curățenie generală, curățenie pe
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
locuri dosnice, fugi până în apropierea pieței din fața depoului, unde se uneau toate drumurile ce duceau și ieșeau din oraș. Piața și depoul, cu intrările și ieșirile, erau păzite de jandarmi. Văzu doi agenți aprinzându-și țigările și intrând în bufetul gării. Sări câteva pârleazuri din fugă, nici nu simți parii sub el, parcă zbura -, apoi se tupilă pe lângă garduri, prin grădini, ocolind strada circulată, cu huruitul motoarelor mașinilor militare. Sări zidul prin spatele casei și se prăbuși aproape leșinat. Ușa de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și nemâncați, iar ei pândindu-i până și când se duc la umblătoare, să vadă ce au de gând. Ghiță Todireanu știa bine nemțește. Avea un prieten. Bea cu el când ieșea din tură "o holercă", în colț, la bufetul gării. Un plutonier austriac: Ritter. Ăștia vor să vă ridice, i-a spus Ritter. De unde știi? Mi-a spus Zainer, zicea mai târziu mecanicul că i-a spus Ritter. Ăsta era mare mahăr. Hitlerist înfocat. Miluță, după plecarea de-acasă, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de foame. Mâncarea este în felul următor: un sfert de pâine la două zile și un castron de ciorbă de cartofi stricați, fără verdeață și fără pic de grăsime. Ce facem, mamă? Dacă-i urmărit? Dacă-l caută? E de la gară. Ce facem? Trebuie să facem ceva. Nu știu. Unde-l ducem? Cum îl ducem de-aici? Cu ce? Da. Cu ce? E ud tot. A mers prin pădure. Uite la picioarele lui. Ce facem? ...dacă nu voi fi în lagărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
clipită, când am trecut dincolo de linii, din partea cealaltă a țâșnit fulger un tren rapid. Locomotiva cu ochiurile aprinse te-a luat pe sus, ca pe-o sfârlează. Văileu, te-a luat în bot, și uite așa te-a dus din gară, că m-am repezit pe linie după tine, până dincolo de pod, unde-a intrat dihania-n curbă și te-a zvârlit într-un pom. M-am trezit de spaimă și auzeam locomotiva glăsuind în graiul ei de fier, trecând prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
șapcă, croite din spinarea negrie a lupului bătrân și bolnav, hărtănit și sfâșiat în luptă dreaptă de Tudora, în ajunul Crăciunului din anul când Miluță venise s-o vadă.. Miluță, cumnatu-său, tocmai isprăvise școala și fusese proaspăt numit șef de gară la vreo patruzeci de kilometri în apropiere. Irina își făcea serviciul la aceeași gară de doi ani: era casieră, se-mpăca bine cu soacră-sa, motiv pentru care Miluță, acum un tânăr serios, împlinit, cu-o mustață stufoasă, neagră, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
luptă dreaptă de Tudora, în ajunul Crăciunului din anul când Miluță venise s-o vadă.. Miluță, cumnatu-său, tocmai isprăvise școala și fusese proaspăt numit șef de gară la vreo patruzeci de kilometri în apropiere. Irina își făcea serviciul la aceeași gară de doi ani: era casieră, se-mpăca bine cu soacră-sa, motiv pentru care Miluță, acum un tânăr serios, împlinit, cu-o mustață stufoasă, neagră, cu aer de șef cu autoritate, plutea în al nouălea cer. În cui, deasupra cuierului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
trebuiască scrisoare!! Doamne! Ține-mă, Ghiță! Adevărat? Nu mă minți? Păi te-aș minți eu, doamnă, da să te mintă și cerbul? Las că m-a mai păcălit o dată. Aceea-i altceva! Știu când. Când a venit tovarășu șef de la gară și i-am dat vin de coacăze negru, de nu mi-o adus nici-acu sticla-napoi. Atunci, Ghiță, atunci! Și lasă povestea cu sticla. N-o tot ține întruna până la învierea morților. Ți-am spus să vii să-ți dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-ți dau câte glaje, șipuri și damigene vrei. Păi nu, doamnă, nu-ți cadă cu supărare. Asta nu, că nu matali ți-am dat. El să-mi înapoieze clondirul, că-n pădure-i de trebuință. Aicea nu-i ca la gară la dumnealui, să bei din șip și să-l zvârli la gunoi. Doamne, Ghiță! Și cum e? E bine? E sănătos? Păi dar cum să fie, dacă vine la o doamnă ca matali? Ca bradu, doamnă! Ca bradu-n geru bobotezei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cu o suprafață de 3.421 km² , se compunea din 2 comune urbaneăFălticeni și Pașcani) și 46 comune rurale cu 194 sate și 13 cotune, având 154.569 suflete. În anul 1923, funcționau în județ oficii PTT la Fălticeni, Pașcani Gară, Pașcani Târg, Lespezi, Mălini și Broșteni. La Boroaia, Șarul Dornei și Borca, erau agenții speciale, iar la Dolhasca, Liteni, Basarabi, Ruginoasa, Cuza Vodă și Muncel, serviciile de poștă și telegraf erau asigurate de organele căilor ferate. Organizarea, funcționarea și dezvoltarea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
baza legală a intrării mărcii poștale românești în circuitul poștei internaționale. În anul în care poșta austriacă și-a încetat activitatea pe teritoriul țării noastre, s-a dat în circulație linia ferată Ițcani-Roman, înlocuind diligența pe traseul respectiv. Curând în gări vor funcționa birouri de poștă cu telegraf, iar în locul conductorilor poștali, care însoțeau trenurile, se va crea serviciul de poștă ambulantă. Pentru actualizarea unor acte normative anterioare, s-a pus în aplicare la 15 octombrie 1870, un alt regulament privind
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
dezvoltării serviciului poștal. Au accelerat circulația trimiterilor, au apropiat serviciile poștale și telegrafice de populație și au creat poșta mobilă. Diligența București-Roman-Iași, a fost pusă în legătură cu linia ferată Roman-Pașcani-Ițcani. Poșta din Fălticeni a fost legată, prin cursă cu cariola, la gara Dolhasca. De asemenea, oficiile Tg. Neamț și Botoșani au fost legate, prin curse poștale, la gările Pașcani și respectiv Verești. Diligența Roman-FălticeniSuceava s-a anulat. Linia ferată BucureștiGalațiAdjud-Roman, a fost dată provizoriu în circulație la 27 decembrie 1870. Din cauza inundațiilor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
au creat poșta mobilă. Diligența București-Roman-Iași, a fost pusă în legătură cu linia ferată Roman-Pașcani-Ițcani. Poșta din Fălticeni a fost legată, prin cursă cu cariola, la gara Dolhasca. De asemenea, oficiile Tg. Neamț și Botoșani au fost legate, prin curse poștale, la gările Pașcani și respectiv Verești. Diligența Roman-FălticeniSuceava s-a anulat. Linia ferată BucureștiGalațiAdjud-Roman, a fost dată provizoriu în circulație la 27 decembrie 1870. Din cauza inundațiilor, care au avut loc în primăvara anului 1871 și a distrugerii mai multor poduri, exploatarea liniei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
scrisori și gazete, în anul 1872, s-a hotărât ca șefii stațiilor CFR, desemnați de Direcția Generală a Telegrafelor și Poștelor, să fie autorizați a efectua acest serviciu. Cu 45 de minute înainte de trecerea unui tren, cu serviciu poștal, șeful gării era obligat să deschidă cutia poștală de scrisori, amplasată pe peronul gării, să ridice scrisorile, să le ștampileze și să le expedieze prin conductorii poștali care însoțeau trenul respectiv. Corespondența sosită, după ștampilare,se așeza într-un dulăpior special, fixat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
CFR, desemnați de Direcția Generală a Telegrafelor și Poștelor, să fie autorizați a efectua acest serviciu. Cu 45 de minute înainte de trecerea unui tren, cu serviciu poștal, șeful gării era obligat să deschidă cutia poștală de scrisori, amplasată pe peronul gării, să ridice scrisorile, să le ștampileze și să le expedieze prin conductorii poștali care însoțeau trenul respectiv. Corespondența sosită, după ștampilare,se așeza într-un dulăpior special, fixat lângă cutia de scrisori, pentru a fi văzută și solicitată de destinatari
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
prin conductorii poștali care însoțeau trenul respectiv. Corespondența sosită, după ștampilare,se așeza într-un dulăpior special, fixat lângă cutia de scrisori, pentru a fi văzută și solicitată de destinatari. În aceste condiții au fost autorizate, să îndeplinească serviciul poștal gările Liteni, Ruginoasa și Burdujeni, începând din 1 martie și Dolhasca, din 15 noiembrie 1873, iar gara Verești, din 27 ianuarie 1875. O convenție încheiată cu căile ferate, prin anul 1875, obliga gările să execute serviciul de telegraf și pentru particulari
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
special, fixat lângă cutia de scrisori, pentru a fi văzută și solicitată de destinatari. În aceste condiții au fost autorizate, să îndeplinească serviciul poștal gările Liteni, Ruginoasa și Burdujeni, începând din 1 martie și Dolhasca, din 15 noiembrie 1873, iar gara Verești, din 27 ianuarie 1875. O convenție încheiată cu căile ferate, prin anul 1875, obliga gările să execute serviciul de telegraf și pentru particulari. În scopul simplificării operațiunilor de expediere și transport, a trimiterilor poștale, începând cu data de 1
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
condiții au fost autorizate, să îndeplinească serviciul poștal gările Liteni, Ruginoasa și Burdujeni, începând din 1 martie și Dolhasca, din 15 noiembrie 1873, iar gara Verești, din 27 ianuarie 1875. O convenție încheiată cu căile ferate, prin anul 1875, obliga gările să execute serviciul de telegraf și pentru particulari. În scopul simplificării operațiunilor de expediere și transport, a trimiterilor poștale, începând cu data de 1 mai 1875, s-a înființat primul serviciu de poștă ambulantă, pe linia ferată București-Ițcani(nr.1
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
continuat să se facă zilnic cu cariola până în anul 1878, când s-a înființat o cursă poștală cu diligența, iar pe calea ferată, numai după 10 octombrie 1887, când a fost dată în circulație linia respectivă. Pe noua linie, în gara Basarabi, aflată la 12 km de Fălticeni, a început să funcționeze și serviciul poștal. Tot în anul 1875, serviciul de poștă ambulantă de pe linia București-Ițcani, a fost pus în cartare directă cu birourile poștale ambulante străine: Lemberg-Cracovia, Viena-Cracovia, VienaInnsbruch, Viena-Paris
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
km de Fălticeni, a început să funcționeze și serviciul poștal. Tot în anul 1875, serviciul de poștă ambulantă de pe linia București-Ițcani, a fost pus în cartare directă cu birourile poștale ambulante străine: Lemberg-Cracovia, Viena-Cracovia, VienaInnsbruch, Viena-Paris și altele. Acum, în gările Pașcani, Dolhasca, Liteni, Verești și Burdujeni, se efectuau regulat schimburi de expediții cu birourile poștale ambulante București-Ițcani și Ițcani-București. În gara HeciLespezi, din județul Suceava, exista un birou poștal rural, din anul 1872, al cărui expeditor „manipula poșta rurală de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a fost pus în cartare directă cu birourile poștale ambulante străine: Lemberg-Cracovia, Viena-Cracovia, VienaInnsbruch, Viena-Paris și altele. Acum, în gările Pașcani, Dolhasca, Liteni, Verești și Burdujeni, se efectuau regulat schimburi de expediții cu birourile poștale ambulante București-Ițcani și Ițcani-București. În gara HeciLespezi, din județul Suceava, exista un birou poștal rural, din anul 1872, al cărui expeditor „manipula poșta rurală de 2-3 ori pe săptămână ..., iar în celelalte zile îndeplinea serviciul de posterestante ...” Din decembrie 1878, avea obligația să efectueze schimburi de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din anul 1889, când s-au înființat birourile poștale București-Ițcani(nr.5) și IțcaniBucurești(nr.6). Au urmat altele printre care, în anul 1899, BucureștiBurdujeni(nr.17) și BurdujeniBucurești(nr.18). Deoarece la 10 februarie 1891, Oficiul Poștal Român din gara Ițcani s-a mutat în gara Burdujeni, birourile poștale ambulante nr.1,2 și 5,6 și-au schimbat denumirea, din Ițcani în Burdujeni. O dată cu trecerea căilor ferate în exploatarea statului, în anul 1880, toate obligațiile foștilor concesionari, referitoare la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
înființat birourile poștale București-Ițcani(nr.5) și IțcaniBucurești(nr.6). Au urmat altele printre care, în anul 1899, BucureștiBurdujeni(nr.17) și BurdujeniBucurești(nr.18). Deoarece la 10 februarie 1891, Oficiul Poștal Român din gara Ițcani s-a mutat în gara Burdujeni, birourile poștale ambulante nr.1,2 și 5,6 și-au schimbat denumirea, din Ițcani în Burdujeni. O dată cu trecerea căilor ferate în exploatarea statului, în anul 1880, toate obligațiile foștilor concesionari, referitoare la transportul poștei, au fost preluate de către
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]