2,189 matches
-
saorelui prietenii veneau să-l caute, se aștepta mereu să afle ce trăznăi aveau de gând să mai pună la cale. Cei bătrâni nu vorbeau din răutate, comentau ce zvonuri și întâmplări mai circulau prin sat, fiind un fel de gazetari ai acelei mici comunități; era rândul lor acum, de vreme ce nu mai puteau munci și nu mai aveau grija datoriilor de zi cu zi, să ducă veștile dintr-un sat în altul. Geronimo asculta fără să ridice capul de pe căputa de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de a pune problema romanului, nu încape indoială că o părere ca aceasta, artificial limitată, este greu de admis. Partizan al unui realism de concepție clasică, autorul Enigmei Otiliei deplânge faptul că romancierul român revelă prea adesea un spirit de gazetar având "despre realitate o noțiune sinonimă cu contingența". Ca remediu pentru o asemenea stare de lucruri, într-o literatură în care găsea că "se face prea multă sociologie și istorie", el propune soluția orientării romanului nostru "spre o psihologie caracterologică
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
maschează un enorm vid de sens (citându-l pe A. Pleșu). "Etiologia" zvonurilor nu este străină de aceste defecte. Ziaristica pare la îndemâna oricui; de fapt, este vorba de o puzderie de impostori zeloși, agresivi și inși ce maculează profesia de gazetar mizând de multe ori pe zvon. Atâtea zvonuri s-au trezit pe la ferești, Că nu mai știi de unde vin, anume. Și undeva, într-un pridvor de mânăstire, Un glas nesigur și subțire Uitat de mult prin cărți bisericești, Îngână-un
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
lui C. Negruzzi ar trebui s-o facă fiecare în interesul său propriu. Astăzi când ziare, profesori, ba până și o academie și-au pus în cap să stâlcească graiul românesc, singurul liman și adăpost împrotiva limbei păsărești practicate de gazetari ș. a. sunt fără îndoială scrierile celui mai bun prozaist român (C. Negruzzi) și a celui mai mare poet al nostru, V. Alexandri. A treia parte a operelor complete ale acestui din urmă (Proza) vine în prezilele Anului Nou, încît fiecine
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
este foarte mic a fost imposibil a îndeplini unul din punctele statutelor: acela de a ajuta pe membrii lipsiți de mijloace. Membrii ordinari au fost în număr de 56, onorifici 15, estraordinari 1, binefăcători d. Lungu și, în fine, câți gazetari toți. După cum stau lucrurile pân - acuma, clubul nu ne îndreptățește la speranțe tocmai mari. A cheltui aproape tot venitul, strâns din cotizațiuni relativ desigur prea mari, pentru chiria localului, în care stau spre citire aproape numai ziare politice, ni se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dizbateri asupra limbei ș. a., destul numai că partea de căpetenie o formează studii de-o netăgăduită utilitate. Ortografia e fonetică, cu concesiile etimologice pe care le-am făcut și noi. Câțiva tineri, sătui se vede de păsereasca filologilor și a gazetarilor de dincoace și de dincolo de munți, au prins a se pune pe muncă temeinică și, înzestrați cu știință bună, o tipăresc pe aceasta în banii mărunți ai cunoștinții utilitare, și mare ne-ar fi părerea de bine dac-am auzi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de postul național); ă la nivelul percepției publicului larg există o evidentă confuzie între conceptul de „jurnalist” și cel de „analist politic”, confuzie dovedită mai ales de faptul că pe primele patru poziții în ambele topuri se află aceiași patru gazetari/comentatori politici (C.T. Popescu, Ion Cristoiu, Robert Turcescu, Marius Tucă). Astfel, pentru a intra în atenția publicului ca jurnalist, dar și ca analist/comentator politic, cea mai sigură cale este să moderezi un talk-show de acest fel sau, cel puțin
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
condamnării. O scenă memorabilă e confruntarea Sinești-Ruscanu care „judecă” între ei, cu pledoarii foarte strânse, cazul unei presupuse crime a lui Sinești. Ruscanu nu deține probe directe, ci doar o scrisoare a soției bănuitului, Maria Sinești, care îi era amantă. Gazetar fiind, el vrea să publice scrisoarea, ceea ce e aproape o ticăloșie față de o femeie măritată și care-l iubea. El urma s-o facă victimă colaterală de dragul lichidării politice a lui Sinești. Ministrul, n-are chef să se compromită și
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
au un caracter ridicol. Singurele sfaturi utile sunt cele date de medici la întrebări punctuale ale cititoarelor, dar acestea sunt extrem de puține. Problema articolelor este că miezul lor de sens provenit de la experți este diluat de autori care sunt niște gazetari cu lexic și gramatică precare. Exprimarea e confuză, ambiguă, asezonată cu diminutive și fraze de umplutură. Ceea ce e jalnic și concomitent hazliu este că bietele cititoare care se adresează revistelor împrumută aceste șolticării stilistice. Ele nu doar strică limba, ci
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
adevăr, după o jumătate de secol de îndepărtare frauduloasă de la rădăcinile neamului nostru lăsat în bătaia tuturor vânturi lor ce au încercat să‐ l smulgă din țărâna mumă. Scriind Istoria presei bârlădene, Ion N. Oprea face un mare serviciu tinerilor gazetari de astăzi, cărora li se pune la dispoziție de‐a gata o amplă documentare asupra unui timp ținut în con de umbră. Trage un semnal de alarmă asupra importanței constituirii cu orice sacrificiu fi nanciar al colecțiilor de presă, adevărate
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
luptă antifascistă, în jurul căreia s‐au atașat colaboratori precum Stelian Dumbravă, Ion Palodă (dr. I. Weinfeld), Barbu Zaharescu, Gh. Ivașcu, Atanase Joja, Hari Goldstein, A. Ismail, Herman Schvartz, Perahim, Ion Andronache, Gh. Nedelea, Lazăr Beneș, Nicolae P andelea, sub direcția gazetarului M. Negreanu. Gh. Ivașcu scotea la Iași revista „Manifest”; Perahim era pictor și procura desene antifasciste pentru Pă reri, Atanase Joja desfășura activitate de gazetar la Galați. Revista începuse cu un tiraj de 500 exemplare ș i ajunsese la 2000
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ismail, Herman Schvartz, Perahim, Ion Andronache, Gh. Nedelea, Lazăr Beneș, Nicolae P andelea, sub direcția gazetarului M. Negreanu. Gh. Ivașcu scotea la Iași revista „Manifest”; Perahim era pictor și procura desene antifasciste pentru Pă reri, Atanase Joja desfășura activitate de gazetar la Galați. Revista începuse cu un tiraj de 500 exemplare ș i ajunsese la 2000, dar în luna iunie a anului 1936, democrația guvernării liberale i‐a suspendat activitatea pentru că: „consecvent liniei luptei de apărare a drepturilor omului și a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Postolache și Marta Solom on, iar la secția culturală și sport - Ion N. Oprea (I. Priponescu, I. Țăranu, I. Oprișan, I. Păpădie), Împreună cu Georgeta Tamaș (G. Clujanu), Margareta Brehoi, Aurel Stanciu (S. Vrânceanu, A.S.Grigoraș), Natalia Dănăilă. Continuă activitatea de gazetar: O. Gâlea, Teodor Volf, 184 Valeriu Galeru, C. Stoicescu, C. Tănase, Marcel Albescu, Margareta Dănăilă, Maria Enescu. Sunt nelipsiți corespondenții: Carol Bora, Ion Bolea, Constantin Clisu, V. Tămășanu, C. Zontea, Marin Romel. Calitatea grafică este sup erioară. Paginile literar‐ artistice
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lansarea volumului „Bucovina pământ românesc - presa din Cernăuți (1893‐ 2004). În dreapta lui Ion N. Oprea, scriitorul Const.Ostap, iar în stânga scriitorul Gh.Giurcă, cu cărțile lor. * La 31 decembrie 2007, în „Revista mea” de la Te l Aviv, Rubin Schulimshon (fost gazetar în Bârlad și Iași) acordă un interviu ziaristului I. Știru intitulat „Mai multă unitate și mai mult spirit patriotic!” Redăm textul: Un pensionar cu inima tânără și cu lăudabile preocupări în domeniul cunoașterii, locuiește la Petah Tikva. Este fostul ziarist
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a elevilor - preocupare fundamentală și permanentă la școala normală” interviul realizat de profesorul Gh. Gohoreanu cu profesorul Petru Todicescu, fost director al Școlii Normale din Bârlad, este interesant de menționat: ‐ Dar despre revista Îndrumări pedagogice ce ne puteți spune? - întreabă gazetarul de la Făclia. ‐ Revista a apărut în 1931 și viața ei s‐ a prelungit până în 1939. La început s‐ a numit „Tribuna pedagogică” apoi a devenit „Îndrumări pedagogice”. Aveam aproximativ 1200 de abonați din rândul învățătorilor din toată Moldova... Și profesorul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care apăruse un an la Tecuci, întemeiată fiind de prietenii mei: D. Doboș și D. Zbârnea. La această revistă literară, tipărită cu o deosebită îngrijire în tipografia cea nouă a lui T. Slobozeanu, și‐ a început ucenicia de scriitor strălucitul gazetar de astăzi Pamfil Șeicaru, directorul ziarului „Curentul...”. Revista pornește la drum spunându‐ și „Să muncim!” și își propune ca ideal speranța că dacă nu va putea mări comoara lăsată de înaintași, cel puțin să n‐ o risipească. În numărul 12
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
V. Lotneanu, „Cenotaful din cer” de dr. Lucian Merișca, „Francofoni și circofili” de dr.Viorel Pătrașcu, Pitești, „Badea Gheorghe” de dr.Virgil Răzescu, explică faptul că medicii sunt nu numai buni specialiști în profesia lor, literați pricepuți, dar și buni gazetari. Că am sau nu dreptate, citească oricine „NATO, pe înțelesul babelor” de dr. Viorel Pătrașcu - Pitești din nr.106 107, pag.26 și o să înțeleagă totul. Dar, iată tableta în cauză: „Era în ziua următoare summitului de la Praga. A intrat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
catedră, un amvon, un post de obse rvație, de unde se scot strigătele de alarmă și se dau semnalel e.” Într‐adevăr, revista a fost cu ochii la ce făceau bârlădenii și la alte publicații - decât cele din localitate - dar și gazetarii cu ochii la cei de la Țara de Jos. Recenzia la Revista Moldovei, una din cele mai bune reviste de la Botoșani consemna: „Printre colaboratori notăm și bârlădeni: pe dnii G. Pallady și I. Gr. Oprișan. Într‐ unul din ultimele numere, dl.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mâine și mi‐ a dat îndemnuri... Și de ce nu, la toți ai mei, chiar dacă luați cu trecerile timpului la început au zâmbit sceptici... Unor asemenea oameni din Bârlad și în special c elor de la Fabrica de rulmenți, unde am fost gazetar la zi arul de uzină, li se cuvine cronica presei locale. Chiar și în condițiile tranziției, când pentru ați respecta o promisiune - răspunzând dorului, îți sacrifici banii din pensia modestă dăruindu‐i cărții... Cine se poate opune trecerii de la o
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu unele amendamente. Câteva exemplificări: Poetul I. I. Lefter a lucrat la ziar 7 ani, dar era poet și înainte și mai ales după ce a fost dat afară. Mircea Coloșenco, autorul unei monografii consacrată lui Ion Barbu, a fost un gazetar de mare merit. Mazilit pentru indisciplina față de partid, nu față de meseria pe care o știa bine. Director politruc, Vasile Avram a condus ziarul 17 ani. E o ilustrare a autocenzurii pe care și-o propuneau angajații de la Vremea Nouă care
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cu prilejul vizitelor pe care, fie ca Prim-ministru, fie ca Președinte al Senatului, le-am făcut în județul Vaslui. Vă doresc să rămâneți la fel ca până acum, atenți la tot ce înseamnă viață, obiectivi, convinși că meseria de gazetar nu dă privilegii, ci numai datorii față de oameni. Aștept cartea pe care o pregătiți - "TV - 15 în explozia informațional-culturală la sfârșitul acestui secol" - și care va fi, din câte cred, legământul dumneavoastră profesional în fața viitorului. La mulți ani TV Vaslui
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și din internaționalismul abstract pe care-l promovează și azi comuniștii din R. Moldova... Dilematorii nu au ținut în mână Caietele eminesciene, considerate de Manolescu maculatoare: în acestea pulsează însăși cultura universală.” „Cum poate fi spirit conservator un poet - un gazetar deschis spre ideile cele mai noi din domeniul științei și filozofiei, istoriei și culturii, cu o vocație faustică indubitabilă (recunoscută de specialiști în materie și refuzată cu încăpățânare (subl. M.C.) de Al. Paleologu) și cu o stăruire nedezmințită în zona
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
autorii trec pe lângă marile tragedii. Jurnalul lui Camus uimește prin totala opacitate și printr-o inexplicabilă insensibilitate la ororile petrecute, sub ochii autorului, În plin război. În loc să descrie - așa cum ne-am fi așteptat din partea unui scriitor dublat de un frenetic gazetar - tragediile la care era martor, el se limitează să noteze schimbările atmosferice, fascinat de uluitorul soare mediteraneean. Exemplele, luate aproape la Întâmplare, confirmă cu o suspectă regularitate, simptomul: 22 decembrie. Ceaușescu și nevasta lui fug cu elicopterul, de groaza huiduielilor
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
general, i s-a dat premiul. I.N.O. - Manifestarea a pus în valoare împli nire a a cinci veacuri de tipar pe pământ românesc și a organizat și o expoziție splendidă despre și cu această cart e. C a vechi gazetar, știind că instituțiile culturale din Iași, inclusiv Biblioteca județeană, „Gh. Asachiʺ Iași, adăpostește val oroa se documente din publicistica vremurilor, de ce nu s-a pus accent și pe relevarea meritelor presei românești în promo vare a culturii și a românismului
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
în stat - presa ? Presa care nu are putere decât să strige, să analizeze, să lupte, să deschidă breșe, să dezvăluie - sperând cu credință indubitabilă că „în luptă se înalță, nu se cade.” Breaslă în care pătrunzând, după spusele unui mare gazetar, și l citez aici pe bucovineanul Mihai Teliman, te simți ca în „adâncul de mare, cine pică odată înăuntru, nu mai scapă”... Cum n am scăpat nici eu după aproape 60 d e ani de publicistică. O publicistică activă, de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]