2,747 matches
-
și cantității mediului inert în formarea morfologiei porilor se datorește momentului în care are loc separarea de faze . In funcție de stadiul reacției de (co)polimerizare , separarea de faze poate avea loc în trei momente ale reacției: 1) Înaintea punctului de gel, când se obțin structuri macrogranulare, inferioare calitativ deoarece: a)faza de polimer este minoritară sau b)conține picături mari când faza diluantului este minoritară. În acest caz, fenomenul de coalescență are loc înainte ca structura să fie fixată prin reticulare
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
a)faza de polimer este minoritară sau b)conține picături mari când faza diluantului este minoritară. În acest caz, fenomenul de coalescență are loc înainte ca structura să fie fixată prin reticulare. 2) După formarea reticulărilor (mult după punctul de gel) când densitatea mare de reticulare din polimer împiedică microsepararea lichidului și are loc o excludere a acestuia în afara polimerului (macrosinereză). Se creează o structură fină de pori, care determină apariția suprafețelor specifice. 3) Momentul cel mai potrivit pentru începerea separării
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
din polimer împiedică microsepararea lichidului și are loc o excludere a acestuia în afara polimerului (macrosinereză). Se creează o structură fină de pori, care determină apariția suprafețelor specifice. 3) Momentul cel mai potrivit pentru începerea separării de faze este punctul de gel, când structura dispersă este fixată prin formarea noilor reticulări. În rezumat, se poate spune că mecanismul formării structurilor poroase datorat: naturii neomogene a (co)polimerizării reticulante precum și procesului de separare a fazelor (determinat de termodinamica sistemului) se desfă șoară conform
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
tipici, nu posedă porozitate decât atunci când sunt umflați în solvenți. În urma solvatării, catenele polimere se separă unele de altele și formează porii care sînt locurile (spațiile) umplute cu solvent. Această umflare limitată are loc la polimerii slab reticulați sau la gelurile macroporoase, produse ușor de deformat la presiune, ceea ce , în general împiedică utilizarea lor sub formă de perle, de exemplu pentru cromatografia lichidă. Polimerizarea în suspensie este tehnica cea mai utilizată pentru prepararea perlelor macroporoase. În acest fel se înlătură dezavantajele
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
suporturi și materiale de transport în medii cromatografice, etc. Toate aceste aplicații sunt posibile datorită avantajelor aduse de perlele rigide cu structură poroasă, care rămân neafectate la schimbările intervenite în timpul utilizării. Astfel, materialele macroporoase se umflă mult mai puțin ca gelurile microporoase în toți solvenții funcție de polaritate, transportul de masă în interiorul și extreiorul porilor este mult mai bun ca acela din polimerii omogeni neumflați. Moleculele difuzează frecvent prin porii care formează un labirint asemănător unor canale interconectate. Adsorbția pe copolimeri macroporoși
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
schematic având structura fizică de maniera prezentată in figura 7: O perlă se prezintă ca fiind o aglomerare de microsfere. Această structură poroasă are o varietate foarte mare de forme și mărimi a porilor, fiind alcătuită dintr-o fază continuă gel și una a porilor. În procesul de adsorbție, moleculele care au o afinitate mică pentru apă, porțiunile hidrofile sunt preferențial adsorbite pe suprafața hidrofobică a adsorbantului, în timp ce acelea hidrofilice rămân în faza apoasa. O molecuă tipică de sorbant (O-) conținând
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
adecvata a suspensiilor, duce la obținerea de perle cu structuri macromoleculare optime care să prezinte maximă porozitate pentru un anumit scop /73,74/. Obținerea unor umpluturi cromatografice polare, selective, respectiv copolimeri cu structură reticulată și compoziție binară sau ternară, tip gel sau macroporoși, poate fi realizată utilizând o gamă largă de monomeri și condiții de sinteză /75-85/. Reglarea polarității, eficiența separatorie, respectiv proprietățile selective, au fost realizate modificând raportul monomerilor și alegând un mediu diluant corespunzător. S-au obținut copolimeri adsorbanți
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
au dus la obținerea unor structurilor rezistente ce rețin particole coloidale (neionice). Testarea acestor copolimeri la nivel de laborator și micropilot /89/ În locul stirenului se pot utiliza monomeri funcționali. Astfel utilizarea acidului metacrilic va duce la cationiți carboxilici cu porozitate gel variabilă și cu o anumită selectivitate Transformarea chimică a copolimerilor macroporoși polari în schimbători de ioni a dus la creșterea gradului de hidrofilie a catenei și implicit la îmbunătățirea calității selective a acestora. Prin clorurarea copolimerilor stirenici reticulați, în prezența
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
și aplicațiile biotehnologice necesită prepararea perlelor reticulate cu o mărime și distribuție a porilor cunoscută. Aceste sinteze au atras atenția datorită faptului că sunt netoxice, neiritabile și biocompatibile cu țesuturile vii. S-au sintetizat copolimeri cu compoziție ternară/cuternară tip gel/macroporoși având porozitate și polaritate reglabile, utilizați drept suporturi cromatografice de mare selectivitate în chimia analitică și industrie /91/. <reflist> BIBLIOGRAFIE 1 H. G.Yuan, G. Kalfas, W. H. Ray, J.Macromol.Sci., C31, 215, 1991. 2 J. Lukas, M. Bleha
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
formă de perle sunt bogate în ceea ce privește aplicațiile, dar sunt extrem de reduse în informații cu privire la relația preparare structură. Primele lucrari din acest domeniu aveau ca obiect de studiu (co)polimerii stiren-divinilbenzen, care au constituit baza precursorilor din industria schimbătorilor de ioni ( gel și mai apoi macroporoși) Din această cauză, lucrarea de față face referire la prepararea perlelor în scopuri aplicative, altele decât cele bazate pe stiren divinilbenzen. O atenție deosebită a fost acordată metodelor specifice de caracterizare ale acestor polimeri, știind faptul
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
și cantității mediului inert în formarea morfologiei porilor se datorește momentului în care are loc separarea de faze . In funcție de stadiul reacției de (co)polimerizare , separarea de faze poate avea loc în trei momente ale reacției: 1) Înaintea punctului de gel, când se obțin structuri macrogranulare, inferioare calitativ deoarece: a)faza de polimer este minoritară sau b)conține picături mari când faza diluantului este minoritară. În acest caz, fenomenul de coalescență are loc înainte ca structura să fie fixată prin reticulare
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
a)faza de polimer este minoritară sau b)conține picături mari când faza diluantului este minoritară. În acest caz, fenomenul de coalescență are loc înainte ca structura să fie fixată prin reticulare. 2) După formarea reticulărilor (mult după punctul de gel) când densitatea mare de reticulare din polimer împiedică microsepararea lichidului și are loc o excludere a acestuia în afara polimerului (macrosinereză). Se creează o structură fină de pori, care determină apariția suprafețelor specifice. 3) Momentul cel mai potrivit pentru începerea separării
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
din polimer împiedică microsepararea lichidului și are loc o excludere a acestuia în afara polimerului (macrosinereză). Se creează o structură fină de pori, care determină apariția suprafețelor specifice. 3) Momentul cel mai potrivit pentru începerea separării de faze este punctul de gel, când structura dispersă este fixată prin formarea noilor reticulări. În rezumat, se poate spune că mecanismul formării structurilor poroase datorat: naturii neomogene a (co)polimerizării reticulante precum și procesului de separare a fazelor (determinat de termodinamica sistemului) se desfă șoară conform
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
tipici, nu posedă porozitate decât atunci când sunt umflați în solvenți. În urma solvatării, catenele polimere se separă unele de altele și formează porii care sînt locurile (spațiile) umplute cu solvent. Această umflare limitată are loc la polimerii slab reticulați sau la gelurile macroporoase, produse ușor de deformat la presiune, ceea ce , în general împiedică utilizarea lor sub formă de perle, de exemplu pentru cromatografia lichidă. Polimerizarea în suspensie este tehnica cea mai utilizată pentru prepararea perlelor macroporoase. În acest fel se înlătură dezavantajele
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
suporturi și materiale de transport în medii cromatografice, etc. Toate aceste aplicații sunt posibile datorită avantajelor aduse de perlele rigide cu structură poroasă, care rămân neafectate la schimbările intervenite în timpul utilizării. Astfel, materialele macroporoase se umflă mult mai puțin ca gelurile microporoase în toți solvenții funcție de polaritate, transportul de masă în interiorul și extreiorul porilor este mult mai bun ca acela din polimerii omogeni neumflați. Moleculele difuzează frecvent prin porii care formează un labirint asemănător unor canale interconectate. Adsorbția pe copolimeri macroporoși
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
schematic având structura fizică de maniera prezentată in figura 7: O perlă se prezintă ca fiind o aglomerare de microsfere. Această structură poroasă are o varietate foarte mare de forme și mărimi a porilor, fiind alcătuită dintr-o fază continuă gel și una a porilor. În procesul de adsorbție, moleculele care au o afinitate mică pentru apă, porțiunile hidrofile sunt preferențial adsorbite pe suprafața hidrofobică a adsorbantului, în timp ce acelea hidrofilice rămân în faza apoasa. O molecuă tipică de sorbant (O-) conținând
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
adecvata a suspensiilor, duce la obținerea de perle cu structuri macromoleculare optime care să prezinte maximă porozitate pentru un anumit scop /73,74/. Obținerea unor umpluturi cromatografice polare, selective, respectiv copolimeri cu structură reticulată și compoziție binară sau ternară, tip gel sau macroporoși, poate fi realizată utilizând o gamă largă de monomeri și condiții de sinteză /75-85/. Reglarea polarității, eficiența separatorie, respectiv proprietățile selective, au fost realizate modificând raportul monomerilor și alegând un mediu diluant corespunzător. S-au obținut copolimeri adsorbanți
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
au dus la obținerea unor structurilor rezistente ce rețin particole coloidale (neionice). Testarea acestor copolimeri la nivel de laborator și micropilot /89/ În locul stirenului se pot utiliza monomeri funcționali. Astfel utilizarea acidului metacrilic va duce la cationiți carboxilici cu porozitate gel variabilă și cu o anumită selectivitate Transformarea chimică a copolimerilor macroporoși polari în schimbători de ioni a dus la creșterea gradului de hidrofilie a catenei și implicit la îmbunătățirea calității selective a acestora. Prin clorurarea copolimerilor stirenici reticulați, în prezența
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
și aplicațiile biotehnologice necesită prepararea perlelor reticulate cu o mărime și distribuție a porilor cunoscută. Aceste sinteze au atras atenția datorită faptului că sunt netoxice, neiritabile și biocompatibile cu țesuturile vii. S-au sintetizat copolimeri cu compoziție ternară/cuternară tip gel/macroporoși având porozitate și polaritate reglabile, utilizați drept suporturi cromatografice de mare selectivitate în chimia analitică și industrie /91/. <reflist> BIBLIOGRAFIE 1 H. G.Yuan, G. Kalfas, W. H. Ray, J.Macromol.Sci., C31, 215, 1991. 2 J. Lukas, M. Bleha
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
folosește în uleiurile pentru masaj datorită proprietăților sale calmante și reconfortante asupra pielii. Uleiurile esențiale sunt o formă ideală de utilizare a plantelor în îngrijirea pielii. Ele pot fi ușor încorporate în orice fel de creme de bază, loțiuni, unguente, geluri, ape de toaletă, parfumuri, majoritatea având și o aromă deosebit de plăcută. Uleiurile volatile aromatice au calități yin-yang. Fiecare ulei esențial are ambele calități, dar efectul predominant depinde de circumstanțele în care se folosește uleiul. Cu toate acestea, referirea la calitatea
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
sângele este o suspensie de corpusculi(globule albe și roșii) vizibile la microscop, într-un lichid omogen numit plasmă. Plasma conține trei grupe de proteine solubile: fibrinogen, albumine și globuline. Fibrinogenul, sub influența unei enzime (trombină) precipită sub forma unui gel numit fibrină. Acest proces are un rol deosebit în coagularea sângelui și cicatrizarea rănilor. Lichidul rămas după îndepărtarea fibrinogenului se numește ser. El conține trei grupe de globuline: α, β, γ - globuline și albumine. γglobulinele joacă un rol deosebit în
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
plante (fructe, semințe, tuberculi) ca un produs de fotosinteză din CO2. este o pulbere albă, față de apă se comportă deosebit: în apă rece este insolubil, încălzit cu apă la 900C, formează o soluție vâscoasă, lipicioasă, care la răcire devine un gel translucid, numit cocă. Prin încălzire îndelungată, coca se transformă într-un sol coloidal fluid, care nu este stabil; lăsat mai mult timp la rece se separă iar amidonul sub formă greu solubilă. Soluțiile de amidon sunt puternic dextrogire. Hidroliza amidonului
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
poziție derivată din decubitul lateral fiind utilizată în abordul posterior parieto-occipital, abordurile unghiului ponto-cerebelos, abordul suboccipital supratentorial lateral al regiunii pineale. − Capul este fixat în head-holder înainte de întoarcerea bolnavului; ca variantă poate fi aleasă și fixarea capului pe perne de gel. − Ochiul supus presiunii va fi protejat. − În axila brațului situat dedesubt se va amplasa un rulou pentru evitarea compresiunii plexului brahial; brațul poate fi plasat în spatele trunchiului sau în fața lui (ca în decubitul lateral). − Brațul situat deasupra va fi fixat
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
compresiunii jugularelor. − Pentru abordul în unghiul pontocerebelos și abordul combinat supra și infratentorial unilateral capul va fi întors până la 45 grade spre partea cu leziunea. − Punctele de presiune pe frunte și regiunea malară sunt protejate cu burete sau pernițe cu gel. − Atenție deosebită se va acorda fixării sondei de intubație pentru a preveni extubarea în timpul manoperelor de poziționare. − În eventualitatea monitorizării electrostimulării nervilor cranieni se va elibera fața (fig. 4.4). Avantajele poziției: − acces optim asupra leziunilor mediane; − drenaj venos cerebral
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și fără consecințe asupra stării neurologice a bolnavului nu trebuie operată. Pseudomeningocelul reprezintă o complicație locală relativ frecvent întâlnită în chirurgia fosei posterioare, pentru a cărei prevenire este recomandată o sutură etanșă a durei mater, peste care se aplică un gel de fibrină (Tissucol). Atitudinea noastră în aceste cazuri este de a evacua prin puncție locală colecția apărută și de a aplica un bandaj elastic care este menținut până când cavitatea este închisă de procesul de cicatrizare. Sunt rare cazurile care să
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]