4,715 matches
-
Larson, 1992:98). Normele cooperării, Încrederea și reciprocitatea sunt constructe contextuale ale relațiilor sociale statornicite, având o istorie proprie și devin sursele ordinii sociale. Acestea explică cooperarea economică În cadrul rețelelor Într-o mai mare măsură decât câștigurile mutuale sau normele generalizate. Mai mult, acestea din urmă, instituțiile În general, se constituie pe țesătura socială a relațiilor stabilite Între actori. 2. Acțiune implicată În rețele M. Granovetter (1985) consideră că una din Întrebările clasice ale teoriei sociale este cea privitoare la felul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
urmărirea rațională a propriul interes, atunci nimic nu exclude tentația acestora de a căuta modalități mai ingenioase de a evita Încorsetările instituționale, ceea ce ar face ca activitatea economică să fie fundamental malignă. Pe de altă parte, argumentul unui nivel minim generalizat al Încrederii, Într-o concepție a uniformității unei „moralități generalizate” (Arrow, 1974), reprezintă o concepție integrantă, supra-socializantă a acțiunii umane (Wrong, 1961). Granovetter propune modelul implicării care accentuează „rolul relațiilor personale concrete sau al structurilor („rețele”) de astfel de relații
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
acestora de a căuta modalități mai ingenioase de a evita Încorsetările instituționale, ceea ce ar face ca activitatea economică să fie fundamental malignă. Pe de altă parte, argumentul unui nivel minim generalizat al Încrederii, Într-o concepție a uniformității unei „moralități generalizate” (Arrow, 1974), reprezintă o concepție integrantă, supra-socializantă a acțiunii umane (Wrong, 1961). Granovetter propune modelul implicării care accentuează „rolul relațiilor personale concrete sau al structurilor („rețele”) de astfel de relații În generarea Încrederii interpersonale și descurajarea comportamentului malign. Preferința larg
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
personale concrete sau al structurilor („rețele”) de astfel de relații În generarea Încrederii interpersonale și descurajarea comportamentului malign. Preferința larg răspândită de a tranzacționa cu indivizi a căror reputație este cunoscută implică faptul că puțini se bazează fie pe moralitatea generalizată fie pe aranjamentele instituționale (impuse de a treia parte - M.P.) pentru a se apăra de necazuri” (1985:490). El argumentează astfel că relațiile sociale, mai degrabă decât instituțiile ce acționează la nivel coercitiv, normativ sau cognitiv, sunt responsabile de generarea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
intui tipul de raționalitate la care recurg actorii atunci când stabilesc astfel de tranzacții. Raționalitatea relațională depinde de existența și structura rețelei sau a grupului; reputația este o caracteristică a rețelei (network asset). Ea nu se bazează pe o recunoaștere socială generalizată (ca În cazul instituției banilor, spre exemplu, care face posibilă o recunoaștere socială uniformă a resurselor), ci pe resursele sociale disponibile În cadrul rețelei: legăturile sociale și „tăria” acestora (frecvență, volum al tranzacțiilor etc.) Faza a treia a stabilirii diadelor de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
agent - principal, nici de teoriile instituționaliste fiindcă presupun o logică specifică, diferită de cea a maximizării economice. Aceste structuri de cooperare nu consideră tranzacția discretă ca unitatea de bază a analizei și nici nu apelează la norme sau construcții simbolice generalizate (ce ar determina, la rândul lor, Încredere generalizată sau asigurare). Actorii implicați În rețele se orientează În funcție de viabilitatea relației pe termen lung; ei investesc Într-o legătură În care se dezvoltă așteptări de reciprocare și care se dovedesc a fi
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
o logică specifică, diferită de cea a maximizării economice. Aceste structuri de cooperare nu consideră tranzacția discretă ca unitatea de bază a analizei și nici nu apelează la norme sau construcții simbolice generalizate (ce ar determina, la rândul lor, Încredere generalizată sau asigurare). Actorii implicați În rețele se orientează În funcție de viabilitatea relației pe termen lung; ei investesc Într-o legătură În care se dezvoltă așteptări de reciprocare și care se dovedesc a fi mecanisme adaptative complexe alternative construcțiilor instituționale precum contractele
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
considerat drept o investiție individuală ce aduce beneficii individului. În cea de-a doua perspectivă, capitalul social este un bun comun, al colectivității. Problema celei de-a doua perspective este cauzată de confuzia capitalului social cu bunuri colective precum Încrederea generalizată sau normele. „Ignorându-i rădăcinile În interacțiunile sociale și În relaționare, capitalul social devine un simplu concept la modă folosit În contextul larg al construirii sau Îmbunătățirii integrării sau solidarității sociale” (p. 26). Plasându-l la nivelul unui funcționalism macrosocial
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a mijloacelor și scopurilor. El funcționează, spune Bourdieu, „ca o matrice a percepțiilor, evaluărilor și acțiunilor” (Bourdieu, 1977:95). Termenul apaține lui Wrong (1961). Într-o fenomenologie a sociabilității, pe baza studiilor empirice realizate, D. Sandu concluzionează că „[...] relațiile, Încrederea generalizată și toleranța tind să acționeze segmentar, să Își structureze tipuri sociale specifice” (2003:127); aceasta dă substanță diferenței teoretice cu care operăm Între conformarea instituțională generalizată (În virtutea normelor, valorilor) ce generează așteptări și Încredere (În sensul de asigurare) și comportamentele
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
fenomenologie a sociabilității, pe baza studiilor empirice realizate, D. Sandu concluzionează că „[...] relațiile, Încrederea generalizată și toleranța tind să acționeze segmentar, să Își structureze tipuri sociale specifice” (2003:127); aceasta dă substanță diferenței teoretice cu care operăm Între conformarea instituțională generalizată (În virtutea normelor, valorilor) ce generează așteptări și Încredere (În sensul de asigurare) și comportamentele pro-sociale derivate din implicarea În rețele de relații concrete. Sandu diferențiază astfel Între sociabilitatea interpersonală și sociabilitatea centrată pe instituții. Este de așteptat ca prima să
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pe instituții. Este de așteptat ca prima să aibă efecte de tip capital social (sociabilitate productivă) În mult mai mare măsură decât Încrederea În instituții. Într-o oarecare masură sinonimă distincției operate de Sandu (2003) Între Încredere interpersonală și Încredere generalizată. Folosind un exemplu din teoria jocurilor, strategia utilizată este similară DTFT (downward tit for tat) În schimbul generalizat În care reciprocarea nu se realizează direct către partenerul de la care firma a primit resurse (În acest caz Încredere sau un anumit tip
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mult mai mare măsură decât Încrederea În instituții. Într-o oarecare masură sinonimă distincției operate de Sandu (2003) Între Încredere interpersonală și Încredere generalizată. Folosind un exemplu din teoria jocurilor, strategia utilizată este similară DTFT (downward tit for tat) În schimbul generalizat În care reciprocarea nu se realizează direct către partenerul de la care firma a primit resurse (În acest caz Încredere sau un anumit tip de serviciu), ci către un terț, dacă despre acesta există referințe că prezintă Încredere. Burt, 1988:368
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
vădit antifeministe (ceea ce este mai greu), cel puțin politici implicit antifeministe. Una dintre ele este tocmai aceea referitoare la introducerea și promovarea postfeminismului ca termen și ca politici. Postfeminismulxe "„Postfeminism" este un termen creat de către mass-mediaxe "„mass-media" anilor ’90 și generalizat ca etichetă pentru ceea ce mass-media consideră că ar fi tendința mișcării femeilor după feminismul valului al doilea. Exemplele tipice de modele postfeministe, popularizate de către mass-media, sunt Madonna și Spice Girls. De postfeminism sunt legate nume de teoreticiene de largă notorietate
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Maria" (1913) argumentează necesitatea ca femeile să aibă drepturi politicexe "„drepturi politice" și să facă politică. Ele atacă „imensa minciună despre universalitatea votului” câtă vreme acesta rămâne doar masculinxe "„masculin". În principal, ele susțin următoarele: - Legislația românească configurează incapacitatea politică generalizată a femeilor și incapacitatea civilă a femeilor măritate. - Este necesar să se pună capăt desconsiderării femeilor, e vremea ca ele să își probeze capacitatea și judecata (rațiunea) și să „nu mai fie chestiunea lacrimilor care să-i scalde conferințele și
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
vezi și Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003, capitolul „Moștenirea socialistă”). Cele mai semnificative critici vin însă din experiențele femeilor din țările comuniste (vezi capitolul destinat comunismului). Departe de a fi fost o soluție la alienarexe "„alienare", comunismul a reprezentat o alienare generalizată. Familiaxe "„familie" partenerialăxe "„parteneriat" nu a existat. Femeile au fost supuse dublei zile de muncă. Proiectul ideologic al „omului nouxe "„omulnou"”, lipsit de caracteristici de gen, a însemnat o educație omogenă care neagă diversitatea, atacă valorile feminine și masculinexe "„masculin
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
liberale, respectiv acceptarea tacită a abuzurilor și a violenței domestice), comunismul intervenea în viața privată prin diferite mijloace (dar nu în caz de abuzuri și violență). De exemplu, în România ultimului deceniu de comunismxe "„comunism", statulxe "„stat" stabilea în mod generalizat nevoile de consum ale indivizilor, precum și drepturile acestora la consum 30. Intervenția mult mai generală era în privința căsătoriilor și divorțurilor, care nu erau tratate neutru din punct de vedere politic și puteau afecta cariera și promovarea unei persoane dacă erau
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Belgia, Franța, Italia, Luxemburgă, în care prevalează principiul solidarității profesionale, sisteme în care prestațiile și serviciile depind de cotizațiile angajaților și ale angajatorilor la bugetul asigurărilor sociale; bă sisteme de inspirație Beveridge (Marea Britanie, Danemarcaă, unde prevalează un sistem de asigurări generalizat și unde prestațiile și serviciile sociale se acordă diferențiat în funcție de necesități. Menționăm faptul că nici una din țările membre ale Uniunii nu are dezvoltat un model pur al uneia sau alteia dintre aceste două mari tendințe. Diferențele se înregistrează în ceea ce privește modul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Ar fi să cerem vel-vistiernicului Văcărescu o sensibilitate romantică și o subtilitate de filozof al limbii, ceea ce nu este cazul. Ienăchiță gîndește mai simplu că o literatură nu se poate constitui fără o limbă capabilă să exprime În forme corecte, generalizate, subtilitățile gîndirii (cugetele frumoase) și ale imaginației (poeticele faceri). Atît de obstinat este acest gînd Încît gramaticianul-poet identifică dificultățile scrisului său cu acelea ale nașterii unei culturi. Sentimentul lui profund este că scrie prima literă a alfabetului, stabilește table morale
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
să nu părăsească focul nici după trecerea lor În moarte. Mai prudent, Conachi se limitează la spațiul vieții. Alianța lui cu focul merge pînă la mormînt. După nu se știe... Este aproape inutil să dau exemple. Focul este un simbol generalizat. Intră În toate asemăluirile din poemele sale. De la ah („ah de pară”) pînă la ochi, toate noțiunile abstracte și toate obiectele au putere de combustie. Sufletul Însuși este un motor cu combustie internă: „Acest foc de dinadins În suflet tu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
influența fenotipul numai prin intermediul genelor; altfel spus, geneticul precondiționează și mediază influența culturii asupra fenotipului. De exemplu, nu suntem influențați, poate doar în sens patologic, de acei stimuli pentru care nu avem receptori! La rândul său, cultura este expresia outputurilor generalizate ale unor structuri cognitive individuale. Aceste outputuri, prin faptul că sunt produse de structuri cognitive, pot fi asociate cu teoria evoluționistă care se apleacă asupra acestor structuri. Spre exemplu, s-a observat științific că bulgarii pun mai mare preț pe
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
la boala numită beriberi, o degenerescență a SNC, care se manifestă printr-o formă de poliencefalită (astenie, anorexie, vărsături și diaree incoercibilă, ataxie progresivă, halucinații, exitus), cât și tulburări cardiace (miocardită): tahicardie, insuficiență cardiacă gravă cu hepato splenomegalie și edeme generalizate. Vitamina B2 Riboflavina (Funk, 1911) sau vitamină B2 este conținută mai ales de bacteriile și drojdiile cu mare putere de fermentație (3mg/100g). Cerealele conțin: 0,06 0,15 mg%, fructele 0,075 mg% în general, iar migdalele 0,3
III. Principalele (pro)vitamine și (info)energetica naturii. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
de bacteriile și drojdiile cu mare putere de fermentație (3mg/100g). Cerealele conțin: 0,06 0,15 mg%, fructele 0,075 mg% în general, iar migdalele 0,3 0,6 mg%. Lipsa accentuată a riboflavinei din alimentație duce la leziuni generalizate, caracterizate prin: cheiloză, glosodinie, blefaro-conjunctivită și ataxie a membrelor inferioare. Simptomele avitaminozei B2 sunt observate la indivizii policarențați. Riboflavina, ca atare, stimulează secreția de HCL a mucoasei gastrice și de factor intrinsec, iar în procesul vederii transformă indirect (prin intermediul coenzimelor
III. Principalele (pro)vitamine și (info)energetica naturii. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
etc.) sau amorfe (substanțe active farmacologic) fiind posibilă, când creșterea epitaxială patologică produce exces sau deficit cu apariția concomitentă a durerii, ca un diagnostic global circumscris pentru orice afecțiune (evoluție de la cenestezie → cenestopatie → boală: deficit/exces energetic local și/sau generalizat și/sau invers), prin care se intervine pentru înlăturarea durerii boală prin utilizarea de substanțe active fitoterapeutic (bio)laserterapeutic acționând într-o interferență (dis)continuă. De milenii toate civilizațiile lumii au folosit plantele cu însușiri vindecătoare (medicinale), pentru proprietățile lor
I. Medicină alternativă și/sau o nouă viziune asupra fitoterapiei și (bio)laserterapiei. In: Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
se caută ganglionii epitrohleeni, printr-o mișcare a mâinii opuse a examinatorului, care urmează marginea internă a lojii posterioare a musculaturii brațului până deasupra epitrohleii. Prezența adenopatiei la acest nivel, nejustificată de o leziune de vecinătate, are adesea semnificația adenopatiei generalizate (rujeola, sifilis secundar). Se palpează cotul căutând eventualele bursite, tendinite, frecvente la cei care depun o muncă fizică intensă sau mișcări repetitive (tenismeni). Se studiază mobilitatea cotului, apariția de cracmente, concomitent putând fi evidențiate semne de hipertonie extrapiramidală cu apariția
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
spontane sau la mobilizare, redori articulare caracteristice periartritei scapulohumerale. · Odată terminată examinarea membrelor superioare mai urmează examinarea extremității cefalice dindărăt înainte începând cu grupul ganglionilor occipitali a căror hipertrofie nejustificată de o leziune de proximitate și impune cercetarea unei adenopatii generalizate (este primul grup ganglionar, ce se hipertrofiază în rubeolă, dar ultimul care dispare). Emergența nervului Arnold se palpează în spatele mastoidei, iar durerea provocată la presiunea acestuia semnifică nevralgie de Arnold. Palparea în continuare a mastoidei cu algie la presiunea acesteia
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]