4,554 matches
-
115, pp. 78- 79). De regulă - în mituri, legende și basme -, accesul la „cartea înțelepciunii” este cu desăvârșire oprit. Interdicția este totuși încălcată și intrusul este aspru pedepsit de Cosmocrator. Se poate recunoaște acest scenariu și în mitul biblic al Genezei, chiar dacă, în acest caz, Liber Mundi apare într-o ipostază dendrologică : „Și a poruncit Domnul Dumnezeu lui Adam, zicând : «Din toți pomii grădinii vei mânca, dar din pomul cunoștinței binelui și răului să nu mănânci»” (Geneza, II, 16-17). Ispitiți de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în mitul biblic al Genezei, chiar dacă, în acest caz, Liber Mundi apare într-o ipostază dendrologică : „Și a poruncit Domnul Dumnezeu lui Adam, zicând : «Din toți pomii grădinii vei mânca, dar din pomul cunoștinței binelui și răului să nu mănânci»” (Geneza, II, 16-17). Ispitiți de șarpe (Satana), Adam și Eva au gustat totuși „din rodul pomului care este în mijlocul grădinii [Edenului]” și „li s-au deschis ochii la amândoi” (Geneza, III, 3- 7). Încălcarea interdicției („păcatul originar”, motiv central și esențial
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mânca, dar din pomul cunoștinței binelui și răului să nu mănânci»” (Geneza, II, 16-17). Ispitiți de șarpe (Satana), Adam și Eva au gustat totuși „din rodul pomului care este în mijlocul grădinii [Edenului]” și „li s-au deschis ochii la amândoi” (Geneza, III, 3- 7). Încălcarea interdicției („păcatul originar”, motiv central și esențial în mitologia iudeo-creștină) este urmată de alungarea din rai și pedepsirea primilor oameni și a urmașilor lor. Cam același scenariu apare într-o legendă cosmogonică transil- văneană, culeasă la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu apă neîncepută și să bea că-i va trece, iar dobitocului să-i torni pe nas” ; cf. 27, II, p. 134). În ultimul exemplu citat, cele patru cuvinte înscrise sunt numele celor patru fluvii care izvorăsc din rai (cf. Geneza, II, 10-14). Aceste nume erau trecute în cele patru colțuri ale amuletelor ebraice care reproduceau celebra „Pecete a lui Solomon” (121, p. 49). Nu pot continua fără să remarc, fie și în treacăt, toată încărcătura poetică de care sunt dublate
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vântului marin („Primește sângele neprihănit din gâtul gingaș de fecioară/ Și dă acestor nave prielnică plutire”, cf. Euripide, Ifigenia la Aulis) (50). Faptul că în ultima clipă, pe altar, zeița Artemis o înlocuiește pe Ifigenia cu o căprioară arată epoca genezei acestei legende : când sacrificiul uman era încă prezent în memorie, dar, în fapt, fusese înlocuit deja cu sacrificiul de animale. f) în credințele românești referitoare la solomonari - „cei care poartă vremurile” - se spune că din „școala de solomonari” ies cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
plantei și valențele sale farmaceutice trec, în Evul Mediu, pe planul doi, făcând loc presupuselor sale virtuți magice, mitice, sacrale - aspecte formulate deja în Antichi- tate, dar preluate, amplificate și cristalizate de mitologia medievală. Mircea Eliade e interesat de miraculoasa geneză a mătrăgunei, de antropomorfismul și androginia ei, de virtuțile sale afrodiziace și fertilizatoare. El desface mecanismul procesului religios de „cristalizare a unui simbol metafizic și teologal” : mătrăguna devine o „plantă a vieții și a morții”, o „plantă sacră”, o „plantă-zeiță
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să spună în limba oamenilor strania poveste a limbii îngerilor (1). Limba în care Dumnezeu a numit - și astfel a creat - toate componentele lumii. Limba lui Adam în Paradis, cu care el însuși a participat - în felul său - la actul genezei : „Și a pus Adam nume tuturor dobitoacelor și tuturor păsărilor cerului și tuturor fiarelor câmpiei” (Facerea, II, 20). Un atribut divin, transmis din gură în gură urmașilor lui Adam, dar ulterior - cu ocazia înălțării Turnului Babel - considerat a fi necuvenit
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Dumnezeu, ar putea fi un țel pentru poporul tău, începutul unui drum, o călătorie pe lungul cerc al vieții, care are să se sfârșească acolo unde a început totul, o dată cu mântuirea Domnului și cu aflarea celui mai mare secret al existenței: Geneza. Fiindcă nimic nu e mai important pentru tine decât să știi de unde a venit poporul tău și de ce părinții voștri nu-și aminteau nici unul să șefi născut vreodată... 3. Zarul cumpăni o clipă pe o cută a pledului și apoi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Abația va îndrepta asupra noastră niște arme, vechi, șlefuite în timp, atunci răspunsul nostru trebuie să fie pe măsură. Numai trecutul ne poate dezvălui cine a fost cu adevărat Sfântul Augustin și cum s-au pus bazele Abației. O dată ce înțelegi geneza unui lucru, știi de unde să începi să-l distrugi. ― Bine, asta am înțeles... Dar de ce ai nevoie de o navă superluminică și de un operator de comunicații? Timp de mai bine de o oră, Kasser încercă să se prefacă din
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Abatele lăsă să i se întipărească pe față sentimentul care îl muncea. Mina lui era un strigăt mut. Îi era frică. Doamne Dumnezeule, dacă până azi m-aș mai fi putut îndoi de Lucrarea Ta, acum mi-e limpede. Fiindcă Geneza spune clar: zidurile fortăreței nu pot fi dărâmate decât cu alte bucăți de zid. Și ce a fost, Doamne, pieptul spionului altceva decât o cărămidă din zidul Abației? 15. Stin o aștepta pe Maria mai nerăbdător ca niciodată. Ideea lui
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
prima dată cu ei, păreau ca suferă enorm din cauză că nu se pot desprinde de planeta lor. - Ei vezi, aici e problema! De unde știa Dumnezeul lor că mai există și alte locuri care pot să îi adăpostească? Undeva, povestea asta a genezei zeților șchioapătă, dar nu mi dau încă exact seama unde. Există o fărâmă de competiție, deși ei neagă asta, dar deocamdată nu pot să pun degetul pe ea. Nu-ți bate însă capul, Amel. Cred că avem măcar încă două
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
semn de prietenie, iar Xtyn le întoarse simpatia arătîndu-și ambele antebrațe goale. - Nu, nu port lamă. Și nici nu cred că o voi face vreodată, răspunse el la întrebările mute ale celor doi. Sunt un alt fel de quint... "Toate genezele sunt misterioase. Chiar și atunci când ți se pare că știi totul despre ele, constați că, de fapt, nu faci decât să te afunzi în mlaștina altor întrebări." Oksana Bint Laesia - Introducere în studiul Regulamentului canonic 37. - SĂ NU UITAȚI NICIODATĂ
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
anumite contradicții dintre teoria lui Hamburger privind funcția narativă și tipologia mea legată de situațiile narative care folosește conceptul de "narator personalizat" se rezolvă surprinzător de repede. Cele două teze nu sînt incompatibile: teza lui Hamburger este valabilă pentru sfera genezei, a concepției și a producerii unei narațiuni (altfel spus, construirea unei realități diferite, adică ficționale), în timp ce tipologia situațiilor narative este valabilă pentru sfera transmiterii materialului produs de funcția narativă cu ajutorul unui narator 49. Este indicat să reținem această distincție metodologică
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
stratul structurii de profunzime la acela al structurii de suprafață. Conceptul de funcție narativă aparține sferei structurii de profunzime, acelei sfere în relație cu care trebuie clarificată, printre altele, problema legată de realizarea ficțiunii, în general, de modul în care geneza unui text ficțional narativ diferă de aceea a unei relatări nonficționale; conceptul de "narator la persoana întîi", așa cum este înțeles acesta de Hamburger 51, aparține, pe de altă parte, repertoriului descriptiv al structurii de suprafață, unde procesul de transmitere narativă
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
care ia naștere opera. Încă o dată putem observa cum discuția poate deveni neclară prin confundarea celor două sisteme de referință. În fiecare cuvînt de pe pagina tipărită a unui roman funcția narativă își lasă urma, "scrisă de cineva". Procesul de producere, geneza unui text narativ (structura de profunzime) trebuie, totuși, așa cum s-a afirmat anterior, să fie diferențiate de procesul de transmitere, de "o poveste care a fost spusă" (structura de suprafață). Nu este legitim să tratăm aceste două enunțuri: "o poveste
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
spune James despre personajul principal, Lambert Strether, "mi se pare că îi văd povestea, temperamentul, circumstanțele, figura, viața"94. Această grijă deplină față de material, de fabulă sau de histoire, anticipă acel "aspect du récit" al lui Tzvetan Todorov legat de geneza operei. Todorov definește acest concept prin "la façon dont l'histoire était perçue par le narrateur"95. Punctul esențial este faptul că perspectiva din care povestea va fi prezentată ulterior cititorului este în mare parte nedeterminată. O altă trăsătură specifică
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
acest fel are loc aici și reflectorizarea personajului-narator. Preludiul episodului Sirenele din Ulise poate fi privit ca un produs al personajului-narator reflectorizat. Acest prolog este compus ca o fugă conținînd cele mai importante motive, gesturi, sunete și expresii ale capitolului. Geneza acestui preludiu poate fi văzută în felul următor: după ce naratorul-autor a conceput conținutul capitolului, el dă frîu liber imaginației în sensul elementelor acestui conținut: repetarea frecventă a cuvintelor și a fragmentelor de propoziții apare acum recombinată în asociații noi, formînd
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
pre-noțiune funestă care n-a fost inventată, ci înscăunată de Marx, cel care a întîrziat cu un secol examenul obiectiv al proceselor socializării ideilor sau devenirii mitului ideilor (mitul fiind ideea socializată). Dar cea care evidențiază mai bine funcția este geneza -ismelor sau, mai bine spus, mișcarea ideilor in statu nascendi et moriendi. Secretul unui -ism devine manifest în sufixul -(iz)are precum virusul într-o epidemie. Creștinare a lumii păgîne, decreștinare a Occidentului industrial. Comunizare, decomunizare a Estului european. Autorizare
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Nici Cuvîntul în el însuși, nici Trupul. Luate izolat, fiecare din aceste elemente își pot declina identitatea. Genealogia Cuvîntului este cunoscută. Acest mixaj iudeo-creștin s-a născut din încrucișarea cuvîntului lui Iahve, cauza eficientă a creării lumii încă de la începuturile Genezei, cu logosul lui Heraclit, al lui Filon din Alexandria și al neoplatonicienilor. În el se reunesc suflul dumnezeiesc și principiul logic al lucrurilor. A acționa coincide cu a gîndi pentru Divinitate: este singura Ființă care nu vorbește în gol. Verb
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
din această conjuncție contagioasă. Și mediologul care nu revine asupra ei va trebui s-o facă fără încetare pentru a (se) putea pricepe. REVOLUȚIE ÎN REVELAȚIE Dacă nu există o istorie a religiosului, există în schimb o istorie a religiilor. Geneza creștinismului marchează ceea ce biologii numesc "un eveniment favorabil rar". Singularitatea evenimentului nu e de ordin speculativ. Ea constă în rolul crucial, fără precedent, unic în raport cu vechile medieri ale mîntuirii (rege, levit, profet, înțelept) cuvenit Mediatorului. Revoluția creștină poate fi definită
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
alb și negru ale acestui demers întrerupt, un agnostic republican se poate simți ca acasă, în locul cel mai intim al proiectului transformării sociale. A fost un excelent "profesor de energie" acest mediolog avant la lettre care a știut, în examenul genezei revoluționare franceze, să nu separe studiul transmisiei sociale de cel al aparatelor politice. El ne reamintește de asemenea că un aparat politic (partid/club/mișcare) este un instrument de comunicare, și că un aparat de comunicare (presă/editură/audiovizual) este
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
hemodinamică prin controlul calibrului vascular sunt din ce în ce mai mult privite prin prisma unității morfo-funcționale pe care acesta o realizează cu mușchiul neted vascular și cu elementele de inervație prezente la nivel parietal. In acest context importanța factorilor derivați din endoteliu în geneza și evoluția unei largi varietăți de boli este recunoscută și intens investigată, atenuarea eliberării de EDRF fiind asociată cu evoluția ateroslerozei, diabetului, cancerului, etc. Un rol funcțional important al endoteliului este implicarea sa în coordonarea fenomenelor vasomotorii. Arterele mici, cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
dar nu în ultimul rând, autorii rămân profund îndatorați curajoasei edituri care s’a încumetat să publice o astfel de carte, nu întrutotul “ortodoxă”. Autorii Iași, 28 mai 2005 PARTEA ÎNTÂIA. Transmigrația sufletelor. Repere filosofice și psihologice I.1. De la geneza Universului la ideea de Dumnezeu Eterna problemă a existenței a “ceva” dincolo de realitatea spațiotemporală cunoscută, a “ceva” spiritual sau sufletesc, a suscitat și suscită polemici dintre cele mai acerbe. În contextul prezentării unor opinii privind credința în reîncarnare sau în
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
sunt dedicate mamei sale, cu recunoștință îndoită (dar nu în sensul negativ pe care limba noastră l’ar permite printr’un joc de cuvinte), căci de prezența Ei pământească e legată manifestarea lui, dar de plecarea Ei din planul fizic geneza acelor amintite rânduri. Nota 42 reflectă un fapt real: când pisicuța (neagră) Țuchi ezita să-și ocupe locul predilect de noapte lângă el, adăstând, cu codița vâlvoi, în fața pragului , în cameră era Ea, percepută și de el, dar “altfel”; cuvintele
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
aceleași păcate sau în păcate și mai grave, înseamnă că ea este de la diavol, pe când, dacă acea amintire a păcatelor îl duce pe om la pocăință și îndreptare, înseamnă că este de la Dumnezeu. Orice păcat săvârșit aduce cu sine neliniștea (Geneza 4, 9-11), pe când viața în Duhul Sfânt aduce pacea; păcatul aduce mustrarea conștiinței (Rom. 2, 9; Ps. 37, 3), Hristos aduce liniștea și lauda conștiinței; păcatul aduce bolile trupului (I Cor. 11, 30), Hristos aduce sănătatea morală, sfințenia și fericirea
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]