3,088 matches
-
concepțiile filosofice. Filosofii clasici, de la Aristotel la Kant, au fost interesați de impactul științelor biologice în măsura în care justifica concepția lor filosofică. Biofilosofia devine un domeniu independent începând cu neodarwinismul și descoperirea structurii moleculei de aur, ADN-ul, în 1953, și a genomului uman, în 2000. Amprentele majore ale biofilosofiei sunt atenția spre neuroștiințe, prin abordarea vieții ca un proces fizico-biochimic natural al organismului uman. Biologia încearcă să dea răspuns problemelor fundamentale ale vieții și trage concluzii filosofice în domeniile eticii, esteticii, epistemologiei
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
antropologi și neurocercetători, au demonstrat că, în ultimii 800.000 de ani, greutatea creierului lui Homo Sapiens a crescut de la 800 de grame la 1350 de grame (media statistică). În ultimii 200.000 de ani specia Homo Sapiens prezintă un genom identic, fără nicio (I. Segev 1). Cercetătorii de la Max Planck Institut din Leipzig 2 susțin existența genei vorbirii FOXP23, care servește la articularea cuvintelor. Gena codifică o proteină, formată din 715 aminoacizi, asemănătoare celei din structura genelor implicate în dezvoltarea
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
perioadei în care au apărut primele forme de vorbire articulată la hominizi. Primele elemente ale limbajului apar, pe scara evoluției cimpanzeu-om, în perioada ultimilor 50.000-60.000 de ani. În ultimii 5000 de ani ai acestei lungi perioade cu genom identic, are loc un progres foarte accelerat, de diversificare a limbajelor, apărute în toate societățile umane răspândite pe suprafața planetei. Compararea celor 32.000 de gene ale omului cu cele 32.000 de gene ale cimpanzeului arată că 98.5
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
1940, descoperirea lui Karl Landsteiner 4 a făcut senzație, motiv pentru care a și primit premiul Nobel pentru decodificarea genei Rh la Macacus Rhesus. În următorii 67 de ani, descoperirea diverselor gene a devenit o banalitate. În anul 2000, întreg genomul uman urma să fie descifrat. Șapte ani mai târziu, genomul lui Macacus Rhesus a fost, la rându-i, decodificat. Compararea genomului uman cu cel al lui Macacus Rhesus arată că 93% dintre gene sunt identice. Milioane de ani de selecție
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
pentru care a și primit premiul Nobel pentru decodificarea genei Rh la Macacus Rhesus. În următorii 67 de ani, descoperirea diverselor gene a devenit o banalitate. În anul 2000, întreg genomul uman urma să fie descifrat. Șapte ani mai târziu, genomul lui Macacus Rhesus a fost, la rându-i, decodificat. Compararea genomului uman cu cel al lui Macacus Rhesus arată că 93% dintre gene sunt identice. Milioane de ani de selecție naturală Studiul comparativ al celor 13.000 de gene ale
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
la Macacus Rhesus. În următorii 67 de ani, descoperirea diverselor gene a devenit o banalitate. În anul 2000, întreg genomul uman urma să fie descifrat. Șapte ani mai târziu, genomul lui Macacus Rhesus a fost, la rându-i, decodificat. Compararea genomului uman cu cel al lui Macacus Rhesus arată că 93% dintre gene sunt identice. Milioane de ani de selecție naturală Studiul comparativ al celor 13.000 de gene ale fluturelui și al genelor omului arată că 10% dintre gene sunt
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
selecție naturală Studiul comparativ al celor 13.000 de gene ale fluturelui și al genelor omului arată că 10% dintre gene sunt comune. Cu cât ne depărtăm de cimpanzeu, spre speciile mai primitive, diferența genomică crește. Studiul triangular al secvențelor genomului macacus-cimpanzeu-om a permis stabilirea, în timp istoric, a momentului în care mutațiile au condus la apariția lui Homo Sapiens. Studiile genomice comparative vor conduce la stabilirea "genelor esențiale ale vieții", gene care, probabil, au rămas identice timp de 83 de
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
1865-2000) cuprinde două bucle. Prima conține descoperirile bio-medicale ale călugărului botanist Gregor Mendel de la Mănăstirea din Brno, care a descifrat transferul identic al combinațiilor de culori, la bobul de mazăre, de la o generație la alta. A doua buclă conține descoperirea genomului uman. Celula primară este rezultatul unirii materialului genetic provenit din cele două componente de material cromozomic, ovulul mamei și spermatozoidul tatălui. Matricea genetică a omului și a creierului său se află în nucleul celulei primare. Odată cu multiplicarea acestei celule se
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
20 de aminoacizi esențiali vieții în mai puțin de o secundă. Combinația aleatorie a celor două jumătăți de celule germinative asigură noii ființe umane formarea proaspetei matrice-program. Pe verticala spiralei ascendente, 26 iunie 2000 este data la care bioștiința descifrează genomul uman și genoamele a numeroase animale și microbi. Prima genă a fost descoperită în anul 1969, și, după numai 3 ani, a fost întrevăzută epoca ingineriei genetice. Primul organism simplu, cel al virusului gripei, este descifrat în anul 1995. În
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
esențiali vieții în mai puțin de o secundă. Combinația aleatorie a celor două jumătăți de celule germinative asigură noii ființe umane formarea proaspetei matrice-program. Pe verticala spiralei ascendente, 26 iunie 2000 este data la care bioștiința descifrează genomul uman și genoamele a numeroase animale și microbi. Prima genă a fost descoperită în anul 1969, și, după numai 3 ani, a fost întrevăzută epoca ingineriei genetice. Primul organism simplu, cel al virusului gripei, este descifrat în anul 1995. În 1996 se descifrează
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Se continuă cu camionul următor, fără să fie vreun om lângă ei. Sunt acestea activități automate, identic repetate, deci necreatoare, sau gândiri rudimentare? Există păsări care-și clădesc cuibul cu același automatism, fără a fi o activitate creativă. Dar, deși genomul corbului are jumătate din genele omului, o pereche de corbi care își au cuibul într-un nuc (corbilor le place miezul de nucă) prezintă următorul automatism: culeg nuca din copac (pe care nu o pot sparge), se așează pe un
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
s-a umplut, a mai venit de două ori, după care sămânța ajunsă la îndemâna degetelor a putut fi luată și mâncată. Iată-ne în fața unei dovezi de existență a procesului de gândire creatoare la cimpanzeu. Diferența de 1,5% dintre genomul uman și cel al cimpanzeului justifică ideea existenței cunoașterii conștiente la cimpanzeu. Compararea picturii cimpanzeului Congo cu picturile din peștera Chauvet, de o valoare artistică recunoscută de specialiști, ne aduce dovada științifică a pictării din memorie de către om a unor
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
dintre principiile educației medicale era cel de a explica faptul că nu toate rezultatele experiențelor pe șoarece pot fi transpolate pe om, deoarece șoarecele nu este un om mic și omul nu este un șoarece mare. Se pare că datele genomului uman și ale genomului șoarecelui contrazic acest principiu, deoarece ele sunt foarte apropiate. Este adevărat că avem, fiecare, câte 5 degete la picioare și că amândurora ne place brânza; totuși diferența este uriașă! Omul vorbește și are 1,70 metri
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
era cel de a explica faptul că nu toate rezultatele experiențelor pe șoarece pot fi transpolate pe om, deoarece șoarecele nu este un om mic și omul nu este un șoarece mare. Se pare că datele genomului uman și ale genomului șoarecelui contrazic acest principiu, deoarece ele sunt foarte apropiate. Este adevărat că avem, fiecare, câte 5 degete la picioare și că amândurora ne place brânza; totuși diferența este uriașă! Omul vorbește și are 1,70 metri înălțime, iar șoarecele nu
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
grupul de factori de transcripție FOX, responsabili de regularizarea expresiei genelor. Proteina conține poliglutamină, zinc și leucin zipper. Mutația acestei gene este responsabilă de tulburări de vorbire și de însușire a limbajului. Doi dintre aminoacizii proteinei FOXP2 sunt prezenți în genomul cimpanzeilor . 4 Karl Landsteiner (1868-1943) medic și biolog austriac, cunoscut datorită descoperirii grupelor sanguine, în anul 1900, și dezvoltării sistemului modern de clasificare cu ajutorul aglutininelor în sânge. Identifică, împreună cu Alexander S. Wiener, Rhesus factor, în 1937, permițând executarea transfuziilor de
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
vâscul lovește În exemplarele susceptibile, sensibilizate de bătrânețe ori boli. Iar parazitismul, În genere, nu e cumva o unealtă a Naturii care, „altoind“ un oaspete, face ca În același loc să trăiască nu doar unul, gazda, ci doi, fiecare cu genomul, felul lui adică, Într’un cuvânt, biodiversitate? Sau, altfel spus, o șansă În plus pentru evoluție, condiția perpetuării vieții cu V mare? Oricum, vâscul e frumos și vesel. O picătură de culoare pe albul chiciurei și cenușiul copacului desfrunzit. „Radioalmanah
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Înregistrează un caracter a fost izolată imediat, În 1969, an care, firesc, a găzduit și sinteza unui ADN Întrutotul funcțional, iar anul 1970 sinteza primei gene, adică programarea/proiectarea unui caracter, după dorință. Începea astfel ingineria genetică, intervenția conștientă În genom. Importanța biotehnologică e colosală: o bacterie oarecare e obligată astfel să producă ceva util pentru noi, de pildă interferon sau insulină, deși n’avea de gând așa ceva... Urma firesc, În vârtejul descoperirilor, un vechi vis: clonarea, adică construirea unui organism
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
SF să - cu ghilimele - producem oameni cu calitățile pe care le credem benefice? Și problemele etice de rigoare... adică, știm sau nu ce e bun și ce e rău? Are grijă Natura să nu greșim. Căci clonarea reproduce identic doar genomul, „banda de magnetofon“. Mediul, adică „magnetofonul“ o va citi după feleșagul lui, altfel În timp și spațiu: schimbând tonalitatea. Astfel Încât fenotipizarea, manifestarea genomului Într’un organism, nu va fi așa cum a fost „imprimată“ potențialitatea genomului copiat. Și mai e și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e bun și ce e rău? Are grijă Natura să nu greșim. Căci clonarea reproduce identic doar genomul, „banda de magnetofon“. Mediul, adică „magnetofonul“ o va citi după feleșagul lui, altfel În timp și spațiu: schimbând tonalitatea. Astfel Încât fenotipizarea, manifestarea genomului Într’un organism, nu va fi așa cum a fost „imprimată“ potențialitatea genomului copiat. Și mai e și sufletul, care nu poate fi clonat. Era poate vorba de știința secolului XXI? Păi aceea nu va fi genetica; aceasta va fi doar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Căci clonarea reproduce identic doar genomul, „banda de magnetofon“. Mediul, adică „magnetofonul“ o va citi după feleșagul lui, altfel În timp și spațiu: schimbând tonalitatea. Astfel Încât fenotipizarea, manifestarea genomului Într’un organism, nu va fi așa cum a fost „imprimată“ potențialitatea genomului copiat. Și mai e și sufletul, care nu poate fi clonat. Era poate vorba de știința secolului XXI? Păi aceea nu va fi genetica; aceasta va fi doar baza unei tehnologii. Știința va fi ecologia. De ce? Până acum am făcut
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de o alta dar, cred eu, de suflet. E firesc, ca unealtă a Naturii, să promovăm evoluția de la substanța inertă la aceea vie și de aici - unde e locul folosinței noastre - la informație, adică la suflet. Vine vorba de cartarea genomului uman. E ceva unde eu am mari rezerve: depinde la ce va fi folosită această descoperire, căci omul are tendința de a da oricăreia o Întrebuințare Împotriva lui Însuși. Ca și energia atomică: Întâi o bombă, apoi centrală electrică. Poate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pentru a obține mai mult - chiar de nu avem nevoie - decât avem dreptul, mobilizăm fără discernământ prin tehnologie - o unealtă la urma-urmei - ceea ce știința află. Dar cine să Împiedice dihotomizarea tehnologică În bine și rău a descoperirilor din clonare și genomul uman, de pildă? Cercetătorul nevoit să gândească prea mult la pâinea lui de mâine, tehnologul care Îndeplinește o comandă, ori ocultul și putredul politician? „Milenium“, 30 septembrie 2000, ora 15,16 59. O fițuică Omul nu e singurul animal - chiar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mii de ani - aș răspunde, sfidând banalul: nașterea unui prunc. Acel prunc se numea Wöhler și era anul 1800. Ce-a făcut, odată ajuns la zenit? N’a inventat genetica, prima care ar revoluționa lumea, barem prin clonare și descifrarea genomului uman, vreau să zic prin reproducerea ca la xerox a unor semeni conform unui proiect n’are sau are importanță În ce scop, iar În asta rezidă saltul calitativ care ne poate duce În paradis sau În iad. N’a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aptitudinea/pericolul de a schimba lumea, a ajuns ceea ce este datorită biochimiei. Aceasta a analizat o genă, „centimetrul“ de „bandă magnetică“ care Înmagazinează și perpetuează indefinit un caracter, ea a sintetizat-o apoi; ea a găsit calea introducerii genei În genomul, proiectul, barem al unei bacterii, precum Escherichia coli care produce astfel, Împotriva datului ei genetic, insulină sau interferon, de care omul, iar nu altcineva, are mare nevoie spre a se descotorosi de diabet, respectiv de cancer... Cuceriri răsplătite, la timpul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
determină mediul fiecăreia, care e de fapt restul lumii privit din unghiul ei egoist, să se autoepureze. Spun toate acestea, deși ar trebui să mă bat peste gură. Căci omul are, Într’adevăr, o armă potențială redutabilă: pentru a controla genomul, al lui și al altora, pentru a-l reproduce și hrăni, pentru a deveni, la nevoie, singur, aruncând peste bord pe cei considerați din varii motive de prisos, precum concurența. Arma e biochimia, dar trăgaciul e În mâna rațiunii, aceea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]