6,037 matches
-
între fiecare pereche de sfere nevăzute care erau vehicolul celor șase planete copernicane. Kepler a efectuat astfel calcule în încercarea de a demonstra o legătură între orbitele planetare, așa cum erau descrise de sistemul copernican (heliocentric; cu orbite circulare), și corpurile geometrice regulate ("platonice") (descrise mai sus), în încercarea de a demonstra existența unui cuib cosmic în care planetele alternează cu corpurile solide regulate. În fapt, Kepler a încercat să determine distanțele dintre Soare și sferele celeste cu ajutorul corpurilor platonice, ceea ce reprezentase
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Mysterium Cosmographicum / Misterul cosmic [titlul complet: Prodromus Dissertationum Mathematicarum Continens Mysterium Cosmographicum, 1596], în care Kepler ajungea la concluzia că nu era o coincidență că numărul corpurilor platonice era mai mic cu o unitate față de cel al planetelor cunoscute: "Dumnezeul geometric" a atribuit cele cinci corpuri "platonice" distantelor exacte dintre orbitele planetare: 1. sferei dintre Saturn și Jupiter HEXAEDRUL (cubul) cu 6 fete care reprezintă elementul "Pămînt"; 2. sferei dintre Jupiter și Marte TETRAEDRUL cu 4 fete și forma de piramida
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pentru Platon reprezenta elementul Pămînt): în termeni platonicieni, doi atomi de Foc formează un atom de Pămînt. În termenii lui Blake și Böhme, din energie-foc rezultă, prin condensare, materia fizică stabilă. Evident, pătratul, care stă la baza cubului, este forma geometrica fundamentală ce structurează și Golgonooza cu cele patru porți ale sale dispuse înspre nord, sud, est și vest, fiecare dintre acestea conținînd din nou cîte patru porți dispuse tot în pătrat. 87 (ÎI, 267) Astfel au fost făcute stelele din
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cincizeci, sute, mii: La pitagoricieni, cifra 7 era venerata deoarece conținea triunghiul (3) și pătratul (4), figuri cu echilibru perfect (cf. Alexandrian, Istoria filosofiei oculte, p. 128). În termeni platonicieni, 7 este format din combinarea triunghiului și pătratului, adică forme geometrice simple ce stau la baza corpurilor următoare: tetraedru (atomul de Foc) și, respectiv, cubul (atomul de Pămînt). Cifră 7 este astfel că o axă a lumii, constituită din Focul Sorilor și Pămîntul Planetelor ce gravitează în jurul Sorilor. În jurul acestei axe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
armonie a principiilor numerice (Vezi Filosofia greacă pînă la Platon, vol. ÎI, partea a 2-a, Mihai Nasta, "Note la Philolaos", pp. 137-138, n. 115). Adjectivul "unornamented" al lui Blake vrea astfel să accentueze (în contextul pitagoreic menționat) fie simplitatea geometrica/geocosmică a mișcării, fie o anume tendința spre non-cosmicitate, adică o miscare adăugată, "rebela", haotică, ce se sustrage armoniei perfecte a cosmicității absolute, instituind o parte de haos, cu rezultanta nașterea a ceea ce Deleuze numea "caosmos", o combinație de ordine
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
adăuga astfel sfera dintre Terra și Venus (icosaedru). 101 (ÎI, 286) uimitoarele lor mersuri aspru supuse în vastul adînc: Blake pare să exprime propria să uimire în fața descoperirii lui Kepler conform căreia cele cinci corpuri "platonice", adevărate arhetipuri matematice sau geometrice, descriu perfect structura orbitala a sistemului solar [vezi notă despre Triunghiuri, cuburi, (ÎI, 169)]. Blake este, așadar, uimit de rigoarea matematică irezistibila pe care o urmează traiectoriile orbitale ale planetelor sistemului solar. 102 (ÎI, 292) sfera-i luminoasă: Sfera lui
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
din 27 de sfere: Soarele, Luna (cu cîte un cuib de trei sfere fiecare), celelalte cinci planete cu cîte patru sfere fiecare, si sfera stelelor fixe. Acest model a constituit prima încercare serioasă de a pune astronomia pe o bază geometrica exactă, acest sistem fiind superior modelului lui Ptolemeu, care constă într-un mecanism de ceasornic de "roți în roți" (Soarele, Luna și cele cinci planete formau o masinarie cu 39 de roți la care se adaugă roată externă a stelelor
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
stelelor fixe: în total 40 de roți). Blake a optat pentru acest sistem cu 27 de sfere probabil pentru că el implică existența "sferelor în sfere", dar și pentru că modelul cosmologic al lui Eudoxos avea, așa cum subliniază Arthur Koestler, o elegantă geometrica fără egal în astronomia de dinaintea lui Kepler și era superior modelului propus de Ptolemeu. Conceptul de "sfere în sfere" îi era drag lui Blake și a fost preluat din Vechiul Testament ("rotile în roți" din descrierile lui Ezechiel). Firește, conceptul de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
regiuni ale lui Og, 27 de inele-cercuri ale demonului (Satan-Urizen că demiurg, stăpîn al universului stelar), etc. Aristotel a prelucrat modelele lui Eudoxos (cu 27 de sfere) și Calippos (cu 34 de sfere), încercînd să creeze nu doar un model geometric, ci un sistem valabil care să explice mașinăria reală a cerurilor. De aceea, cele 34 de sfere ale lui Calippos au fost conectate mecanic de Aristotel prin înserarea unui număr de sfere "neutralizatoare", care se roteau în sens invers față de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sub formă de bonus, concluziile și urmările respectivelor procese atât de exemplar soluționate de către Justiția suverană. Așadar: 19. Minuta speței Jiji van Kopelen versus Roro von Garbich 1. Avertisment: Într-o societate în care ritmul de dezvoltare este în proporție geometrică, iar metodele de înțelegere globală se dezvoltă (pentru marea masă a indivizilor oameni) în proporție aritmetică, tema înstrăinării nu mai este actuală numai pentru relațiile interumane, ci și între cele opunând omul mediului în care trăiește. Tot căutând și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
stări caracterizate de niveluri discrete de energie și că pot interacționa cu radiația electromagnetică. Astfel, în 1901, Max Plank arăta că energia poate fi emisă numai în cuante discrete. Trei ani mai târziu, Thomson a sugerat ca electronii ocupă orbitali geometrici. În 1905, Albert Einstein a concluzionat că lumina este compusă din grupuri de unde energetice, denumite fotoni. Pornind de aici, Ernest Rutherford a propus un model de atom care conține un nucleu pozitiv și electroni (1911) [7, 8], asupra căruia Niels
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
marcare pe adâncime (corespunzător unei adâncimi exacte și precise pentru fiecare material) este compus din patru deplasări ale fasciculului (una orizontală, una verticală și două diagonale), pentru a conduce la suprafețe cât mai netede. Metoda constă din formarea de elemente geometrice pătratice (0,5x0,5 mm), cu diverse adâncimi, prin folosirea repetată a deplasărilor amintite mai sus. Sunt definite șase niveluri de adâncime, fiind construită o matrice de test, prezentată în Fig. 1.25, pentru marcarea experimentală pe materiale precum metalele
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
De asemenea, se constată că, la o scădere a diametrului penetratorului, apare o scădere a valorii durității Brinell. Pentru a fi comparabile, valorile obținute în cazul utilizării de bile și sarcini de încărcare diferite trebuie să păstreze o anumită proporție geometrică, iar acest lucru apare atunci când unghiul pe care îl realizează delimitarea amprentei este același la toate indentările. 3.1. Microindentarea și măsurarea microdurității La amprentarea pe baza micropercuției sau vibromarcării, materialul supus indentării suferă deformații plastice în porțiunea de contact
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
mări durabilitatea și de a crește fiabilitatea componentelor aflate permanent în mișcare (pistoane, rulmenți, palete etc.). Acest obiectiv s-a realizat tocmai prin creșterea preciziei de prelucrare, cu directe implicații în metrologie, prin precizarea diferențelor care apar între suprafața descrisă geometric și suprafața reală a unei piese, rezultată ca urmare a operațiilor de prelucrare [116]. Orezentarea schematizată a diferenței între suprafața geometrică (desenată) și cea obținută practic în urma prelucrării Prin urmare, în termeni de profilometrie, starea suprafeței unei piese prelucrate poate
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
tocmai prin creșterea preciziei de prelucrare, cu directe implicații în metrologie, prin precizarea diferențelor care apar între suprafața descrisă geometric și suprafața reală a unei piese, rezultată ca urmare a operațiilor de prelucrare [116]. Orezentarea schematizată a diferenței între suprafața geometrică (desenată) și cea obținută practic în urma prelucrării Prin urmare, în termeni de profilometrie, starea suprafeței unei piese prelucrate poate fi definită prin caracteristicile care redau starea geometrică și eventual starea fizico-chimică a suprafeței respective, prin starea geometrică a suprafeței înțelegându
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
ca urmare a operațiilor de prelucrare [116]. Orezentarea schematizată a diferenței între suprafața geometrică (desenată) și cea obținută practic în urma prelucrării Prin urmare, în termeni de profilometrie, starea suprafeței unei piese prelucrate poate fi definită prin caracteristicile care redau starea geometrică și eventual starea fizico-chimică a suprafeței respective, prin starea geometrică a suprafeței înțelegându-se abaterile geometrice ale piesei reale, în raport cu ceea ce se poate defini în mod geometric (conf. Fig. 4.2). Prin starea fizico-chimică a suprafeței aflate în studiu, se
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
diferenței între suprafața geometrică (desenată) și cea obținută practic în urma prelucrării Prin urmare, în termeni de profilometrie, starea suprafeței unei piese prelucrate poate fi definită prin caracteristicile care redau starea geometrică și eventual starea fizico-chimică a suprafeței respective, prin starea geometrică a suprafeței înțelegându-se abaterile geometrice ale piesei reale, în raport cu ceea ce se poate defini în mod geometric (conf. Fig. 4.2). Prin starea fizico-chimică a suprafeței aflate în studiu, se va înțelege acea descriere dată de caracteristicile fizico-mecanice și chimice
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
cea obținută practic în urma prelucrării Prin urmare, în termeni de profilometrie, starea suprafeței unei piese prelucrate poate fi definită prin caracteristicile care redau starea geometrică și eventual starea fizico-chimică a suprafeței respective, prin starea geometrică a suprafeței înțelegându-se abaterile geometrice ale piesei reale, în raport cu ceea ce se poate defini în mod geometric (conf. Fig. 4.2). Prin starea fizico-chimică a suprafeței aflate în studiu, se va înțelege acea descriere dată de caracteristicile fizico-mecanice și chimice ale stratului superficial, strat care a
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
starea suprafeței unei piese prelucrate poate fi definită prin caracteristicile care redau starea geometrică și eventual starea fizico-chimică a suprafeței respective, prin starea geometrică a suprafeței înțelegându-se abaterile geometrice ale piesei reale, în raport cu ceea ce se poate defini în mod geometric (conf. Fig. 4.2). Prin starea fizico-chimică a suprafeței aflate în studiu, se va înțelege acea descriere dată de caracteristicile fizico-mecanice și chimice ale stratului superficial, strat care a fost supus unor operații de procesare [117]. Ca urmare, vom considera
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
acea descriere dată de caracteristicile fizico-mecanice și chimice ale stratului superficial, strat care a fost supus unor operații de procesare [117]. Ca urmare, vom considera că rugozitatea care apare pe suprafața piesei în zona inscripționată poate fi evidențiată prin reprezentarea geometrică a formei microneregularităților ce s-au format ca urmare a procesului de inscripționare a paletelor testate. În afară de rugozitate, Suprafață reală după prelucrare Suprafața geometrică 111 suprafețele ce au fost inscripționate prezintă și abateri ce apar sub forma unor ondulații. Acestea
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
considera că rugozitatea care apare pe suprafața piesei în zona inscripționată poate fi evidențiată prin reprezentarea geometrică a formei microneregularităților ce s-au format ca urmare a procesului de inscripționare a paletelor testate. În afară de rugozitate, Suprafață reală după prelucrare Suprafața geometrică 111 suprafețele ce au fost inscripționate prezintă și abateri ce apar sub forma unor ondulații. Acestea reprezintă mici denivelări periodice, având în general un caracter sinusoidal și care au fost provocate de vibrațiile sau mișcările periodice ale instrumentelor de inscripționare
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Acestea reprezintă mici denivelări periodice, având în general un caracter sinusoidal și care au fost provocate de vibrațiile sau mișcările periodice ale instrumentelor de inscripționare. Reprezentarea generală a microneregularitătilor create pe suprafața paletelor în zonele de inscripționare În profilometrie, abaterile geometrice sunt clasificate în mod convențional și definite atât de standardele românești (STAS 5730/2-85) cât și de cele internaționale ISO 4287/2002 [118]. Astfel, ansamblul abaterilor de formă, cele periodice precum și striațiile sunt însumate și ca sumă definesc profilul total
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
s-a realizat procesarea/inscripționarea paletei. Apar astfel prin definiție următoarele profile: real, nominal și efectiv [119-121]. Profilul real este conturul reprezentat prin intersecția suprafeței reale cu un plan convențional definit în raport cu suprafața nominală a paletei. Profilul nominal sau profilul geometric este conturul rezultat prin intersecția suprafeței nominale cu un plan convențional definit în raport cu această suprafață. Profilul efectiv (respectiv profilul măsurat) este acel contur rezultat din intersecția suprafeței efective cu un plan convențional definit în raport cu această suprafață. Corespunzător cu aceste definiții
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
unei suprafețe prelucrate [122] Nu voi intra în detaliile ce definesc o serie de alți termeni ce fac referire la descrierea geometriei suprafețelor, dar voi defini rugozitatea zonelor de inscripționare a paletelor ca fiind ansamblul tuturor neregularităților care formează abaterile geometrice de tipul striațiilor sau rizurilor (periodice sau pseudoperiodice), precum și acele neregularități ce s-au format la inscripționare prin smulgeri de material, generare de goluri sau pori în material (și care sunt de tip neperiodic). Apare o variație a profilului măsurat
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
cu ajutorul unui palpator introduce anumite modificări în înregistrare (operație de filtrare) și ca urmare apare o redare diferită față de suprafața reală Atunci când se efectuează măsurarea discontinuităților suprafețelor, în funcție de palpatorul sau instrumentul de înregistrare, apare un anumit profil specific, care este geometric diferit de cel realizat fizic prin operațiile de prelucrare. 113 Fig. 4.7. Evidențierea profilului real după prelucrare, a profilului detectat de instrumentul de măsură (linia punctată) și, în final, a profilului efectiv rezultat după introducerea filtrelor de prelucrare (linia
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]