2,818 matches
-
de altă parte, elemente de substrat, din limbile popoarelor cucerite și romanizate, au persistat numai la nivelul culturii minore și al limbii populare și de aici unele au fost preluate la nivelul culturii și limbii de erudiție. În cazul popoarelor germanice, urmașe ale limbii germanice comune, care nu a avut un aspect literar, continuitatea și comunicarea s-au produs numai la nivelul culturii minore și al limbii populare, forma lor literară realizîndu-se prin influența limbilor romanice și a limbii latine. La
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de substrat, din limbile popoarelor cucerite și romanizate, au persistat numai la nivelul culturii minore și al limbii populare și de aici unele au fost preluate la nivelul culturii și limbii de erudiție. În cazul popoarelor germanice, urmașe ale limbii germanice comune, care nu a avut un aspect literar, continuitatea și comunicarea s-au produs numai la nivelul culturii minore și al limbii populare, forma lor literară realizîndu-se prin influența limbilor romanice și a limbii latine. La fel s-a întîmplat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
comunicarea și continuitatea s-a produs între faza veche comună și cea tîrzie numai la nivel popular. Slavii au avut o situație diversificată, în sensul că cei aflați în zona vestică și sud-vestică, a catolicismului, au continuat, la fel ca germanicii, numai nivelul popular al bazei lor originare, dar cei din zona estică și sudică, ortodoxă, au avut și un aspect literar comun, limba slavonă, care a reprezentat o sursă de îmbogățire pentru limbile literare moderne. Comunicarea culturală și lingvistică în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
al unei culturi. Dihotomia propusă de Blaga are meritul de a releva faptul că, în ultimele secole, în Europa există două focare de influențare, un focar romanic, reprezentat, în mod deosebit, de limba și de cultura franceză, și un focar germanic, reprezentat îndeosebi de limba și de cultura germană, ambele concurate în ultima jumătate de veac de înrîurirea anglo-americană, care nu are numaidecît un specific cultural, cît mai mult un ascendent ce ține de latura economică. Din acest motiv, valabilitatea și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la bază dialectul atic, dar admitea variația stilistică prin folosirea în literatură și a altor dialecte, precum cel homeric, cel ionic, cel eolic și cel doric 16. Limba greacă veche nu a dat naștere la mai multe limbi, precum latina, germanica sau slava, deși a avut o serie de dialecte distincte și deși s-a vorbit pe un teritoriu foarte extins și are o vechime foarte mare. Evoluția ei în timp a dus însă la diferențieri în diacronie, încît, după greaca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a ajuns la romani, care l-au transformat în alfabetul latin, folosit astăzi în cea mai mare parte a Europei. Mai tîrziu, din îmbinarea scrierii grecești cu cea latină s-a creat scrierea runică, folosită în epoca veche de popoarele germanice de nord. Numele acestei scrieri vine de la goticul runa "taină", întrucît, inițial, era folosită exclusiv de preoții deținători ai misterelor. Pornind de la alfabetul grecesc, s-a format și alfabetul chirilic, care a fost completat cu semne pentru a corespunde sunetelor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbilor pentru foarte multe dintre popoarele europene. De la alfabetul latin s-a format scrierea gotică dominată de unghiurile ascuțite în forma literelor, scriere care a fost realizată în secolele XIV-lea al XV-lea și folosită atunci de toate popoarele germanice, dar numai germanii au perpetuat-o pînă în secolul al XX-lea, cînd au înlocuit-o cu scrierea latină propriu-zisă. Lumea germanică Spațiul european s-a remarcat în epoca antică și mai tîrziu nu numai prin greci și prin romani
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
scriere care a fost realizată în secolele XIV-lea al XV-lea și folosită atunci de toate popoarele germanice, dar numai germanii au perpetuat-o pînă în secolul al XX-lea, cînd au înlocuit-o cu scrierea latină propriu-zisă. Lumea germanică Spațiul european s-a remarcat în epoca antică și mai tîrziu nu numai prin greci și prin romani, ci și prin alte popoare, între care se disting prin importanță celții și germanicii. Triburile celților formau majoritatea populației din Euro-pa apuseană
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
au înlocuit-o cu scrierea latină propriu-zisă. Lumea germanică Spațiul european s-a remarcat în epoca antică și mai tîrziu nu numai prin greci și prin romani, ci și prin alte popoare, între care se disting prin importanță celții și germanicii. Triburile celților formau majoritatea populației din Euro-pa apuseană și centrală, în secolele V-III î.Hr., unii migrînd spre est și sud-est și ajungînd pînă în Asia Mică. Treptat însă teritoriul lor s-a restrîns prin extinderea altor popoare, rămî-nînd stabili
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
parte, păstrîndu-și identitatea, în unele cazuri pînă astăzi, doar în Irlanda și în unele zone din Insulele Britanice. Despre celți se spune că aveau o dezvoltată imaginație artistică și poetică și pasiune pentru ornamente și pentru culori (la fel ca germanicii scandinavi)17. Începînd cu secolul al IV-lea î.Hr., ei au început să resimtă influența culturii grecești și au reprezentat un timp principalul obstacol al extinderii Imperiului Roman spre nordul și spre vestul continentului. Începînd cu secolul al IX-lea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
să resimtă influența culturii grecești și au reprezentat un timp principalul obstacol al extinderii Imperiului Roman spre nordul și spre vestul continentului. Începînd cu secolul al IX-lea î.Hr., fenomenul cel mai important din istoria Europei centrale este însă expansiunea germanicilor, care s-au stabilit pe un teritoriu vast în zona Mării Baltice, teritoriu în care romanii nu au putut pătrunde. Fiind foarte războinici, cu un dezvoltat sentiment al onoarei personale și foarte loiali, germanii, care reprezentau triburile germanice din imediata apropiere
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
este însă expansiunea germanicilor, care s-au stabilit pe un teritoriu vast în zona Mării Baltice, teritoriu în care romanii nu au putut pătrunde. Fiind foarte războinici, cu un dezvoltat sentiment al onoarei personale și foarte loiali, germanii, care reprezentau triburile germanice din imediata apropiere a Imperiului la est și la nord, au fost admiși treptat în legiunile imperiale, pe măsură ce rezerva umană a provinciilor a scăzut. Cu timpul, legiunile s-au constituit tot mai mult din germani, încît Imperiul a început să
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
admiși treptat în legiunile imperiale, pe măsură ce rezerva umană a provinciilor a scăzut. Cu timpul, legiunile s-au constituit tot mai mult din germani, încît Imperiul a început să se germanizeze din interior 18. Ca atare, a început să crească puterea germanicilor în Vest, iar, după dezmembrarea Imperiului Roman de Apus, în anul 476 d.Hr., vestul barbar, reprezentat de ei, a devenit remarcabil prin organizare și inventivitate, în Insulele Britanice, în nordul Spaniei, în Elveția și în Scandinavia, instituindu-se modelul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de libertate. S-a creat astfel modelul orașelor-state, în care era urmată legea locului, stabilită de înțelepți, dar care a asimilat treptat și ideile de bază din dreptul roman. După secolul al VII-lea, s-au remarcat în mod deosebit germanicii nordici (suedezii, norvegienii, danezii), cunoscuți sub denumirile vikingi și normanzi, care au invadat în mod repetat coastele europene și zona continentală nordică de la vest de Marea Baltică. În acest mod, influența scandinavă asupra Europei a fost imensă, manifestîndu-se în Anglia și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Franței a cedat nordicilor o zonă de litoral, în care s-a organizat ducatul Normandiei. Vikingii au venit aici însă fără femei și, din căsătoriile cu localnice, s-a ajuns ca generațiile următoare să vorbească limba franceză, încît în timp germanica nordică n-a mai fost în uz, iar cînd Wilhelm Normandul (supranumit Cuceritorul) a ocupat Anglia, în anul 1066, normanzii erau vorbitori de franceză, limbă pe care au dus-o în insule și au impus-o ca mijloc de comunicare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
participa la Cruciade, alături de celelalte popoare creș-tine. Dar, dacă influența vikingilor a ajuns pînă la Roma, ea nu s-a manifestat în Bizanț și în zona de nord-est, unde slavii au opus o rezistență îndîrjită expansiunii lor. Din perspectivă europeană, germanicii scandinavi au avut cea mai mare importanță în realizarea configurației și unității culturale, sociale și de civilizație a continentului, pe locul secund situîndu-se germanii, incluzînd aici și orașele-state flamande și olandeze, aflate în avangarda revoluției industriale și a dezvoltării intensive
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
avut cea mai mare importanță în realizarea configurației și unității culturale, sociale și de civilizație a continentului, pe locul secund situîndu-se germanii, incluzînd aici și orașele-state flamande și olandeze, aflate în avangarda revoluției industriale și a dezvoltării intensive a agriculturii, germanicii anglo-saxoni (împreună cu nord-americanii) reprezentînd a treia treaptă și cea mai recentă. De altfel, multe dintre trăsăturile culturale și lingvistice ale anglo-saxonilor actuali (englezilor) sînt de origine nordică, preluate fie în forma lor autentică, în vremea ocupației vikingilor a unor zone
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Astfel, încununată de activitatea unor mari personalități renascentiste Dante Aligheri, Francesco Petrarca și Giovanni Boccaccio -, italienii și-au fixat limba literară încă din secolul al XIV-lea, exemplul lor fiind urmat de celelalte popoare romanice occidentale și, apoi, de popoarele germanice, iar, mai tîrziu, de popoarele est-europene. Consecințele acestei realizări au fost multiple: fiind exprimată în limba înțeleasă de un număr mare de oameni, cultura majoră (de erudiție), științele, filozofia și literatura cultă au cunoscut o difuzare socială apreciabilă și au
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a catolicismului european la o mișcare de emancipare manifestată în mai multe variante, care s-a numit Reformă. Această mișcare a cuprins în mică parte lumea romanică occidentală, îndeosebi pe francezi, dar a avut o extindere apreciabilă în cazul lumii germanice și a antrenat și popoare de alte origini (pe fino-ugrici, pe unii dintre slavii catolici etc.), producînd o nouă sciziune confesională, după Marea Schismă, și noi convulsii pe motive religioase, însă, sub aspect cultural, matricea dată de secolele anterioare de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
acestei mișcări au fost de origini diferite: cehă (Jan Hus), germană (Martin Luther, Thomas Müntzer), elvețiană (Ulrich Zwingli și Jean Calvin). Ideile reformate au cuprins mai multe zone ale Europei, îndeosebi calvinismul extinzîn-du-se la francezi și la alte popoare (precum germanicii din Țările de Jos și maghiarii). O variantă protestantă s-a dezvoltat și în Anglia, care a preluat o parte din ideile calvine, dar a continuat să susțină caracterul divin al instituțiilor episcopilor și ierarhia sacerdotului, avînd în frunte pe
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
universale de cultură, care a fost asumat de slavonă în estul ortodox al Europei și de arabă în Orientul mijlociu. La începutul Evului mediu însă (îndeosebi după secolul al V-lea), s-a produs în vestul Europei amestecul romanicilor cu germanicii, prin care se va forma tipul cultural european modern, și s-au pus bazele limbilor romanice și germanice, care au dus la formarea unor popoare distincte și relativ bine delimitate între ele. Dar, dacă atît limbile romanice, cît și cele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Orientul mijlociu. La începutul Evului mediu însă (îndeosebi după secolul al V-lea), s-a produs în vestul Europei amestecul romanicilor cu germanicii, prin care se va forma tipul cultural european modern, și s-au pus bazele limbilor romanice și germanice, care au dus la formarea unor popoare distincte și relativ bine delimitate între ele. Dar, dacă atît limbile romanice, cît și cele germanice își au originea în cîte o limbă-bază, care le-a determinat profilul și le-a stabilit înrudirea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prin care se va forma tipul cultural european modern, și s-au pus bazele limbilor romanice și germanice, care au dus la formarea unor popoare distincte și relativ bine delimitate între ele. Dar, dacă atît limbile romanice, cît și cele germanice își au originea în cîte o limbă-bază, care le-a determinat profilul și le-a stabilit înrudirea, modul de formare a celor două grupe de limbi este în parte diferit. Latina populară, limba-bază a limbilor romanice, a fost relativ unitară
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
context, numai după slăbirea forțelor unificatoare, prin acțiunea sub-stratului și a altor factori, s-a produs fragmentarea latinei în dialecte cu diferențe pronunțate din care s-au născut limbile romanice. A existat desigur o anumită unitate și în cazul limbii germanice comune, care este limba-bază a limbilor germanice, dar, de data aceasta, fragmentarea a fost într-o mare măsură inițială, fiindcă marile triburi sau uniuni de triburi foloseau dialecte distincte, care nu aveau modelul unei limbi de cultură unice și din
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
acțiunea sub-stratului și a altor factori, s-a produs fragmentarea latinei în dialecte cu diferențe pronunțate din care s-au născut limbile romanice. A existat desigur o anumită unitate și în cazul limbii germanice comune, care este limba-bază a limbilor germanice, dar, de data aceasta, fragmentarea a fost într-o mare măsură inițială, fiindcă marile triburi sau uniuni de triburi foloseau dialecte distincte, care nu aveau modelul unei limbi de cultură unice și din care, prin adîncirea diferențelor, au luat naștere
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]