2,021 matches
-
păsărele./ Una, iată, zboară,/Ieși și tu afară!"; Foaie verde ghiocel/Să vină un băiețel", "Foaie verde lămâiță/Ia să vină o fetiță!", "balonul ușor plutește/și la tine se oprește" (Radu, 2009, pp. 11-12); * structuri versificate: "Chiț-Chiriț, pe două ghete,/Avea două etichete: / Pe cea stângă scrie gheată, / Pe cealaltă, descheiată" (Héril & Mégrier, 2009, p. 17) etc.; * exerciții-joc de autoprezentare: Eu sunt... (locutorul se prezintă prin trăsăturile pe care le consideră cele mai importante fizice, sufletești -, prin aspirațiile sale, prin
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Foaie verde ghiocel/Să vină un băiețel", "Foaie verde lămâiță/Ia să vină o fetiță!", "balonul ușor plutește/și la tine se oprește" (Radu, 2009, pp. 11-12); * structuri versificate: "Chiț-Chiriț, pe două ghete,/Avea două etichete: / Pe cea stângă scrie gheată, / Pe cealaltă, descheiată" (Héril & Mégrier, 2009, p. 17) etc.; * exerciții-joc de autoprezentare: Eu sunt... (locutorul se prezintă prin trăsăturile pe care le consideră cele mai importante fizice, sufletești -, prin aspirațiile sale, prin rolurile pe care și le asumă în diferite
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
umplut foile, se rulează suluri subțirele care se taie în bucăți groase de un centimetru, apoi se pun în tavă la copt cu partea tăiată în sus. După ce s-au copt, la sfârșit, se dau prin zahăr pudră. FLORI DE GHEATA CU PERLE DE ZAHAR 250 g făină, 2 linguri de zahăr pudră, ½ pachet de praf de copt, 150 g unt, puțină smântână Se face o cocă și se dă la rece. Apoi se întinde o foaie de trei până la cinci
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ani. În legătură cu acest premiu, el mi-a povestit că directorul școlii l-a întrebat ce și-ar dori ca răsplată a bunei învățături, iar răspunsul a sunat: „o vioară“. Consultată și ea, maică-sa a opinat pentru... o pereche de ghete și dânsei i s-a făcut hatârul. Probabil, femeia s-a gândit că băiatul era orfan și nu trebuia abuzat de cumsecădenia tatălui vitreg, oricât de supus soției adorate va fi fost inginerul Godini. Silindu-mă pe mine, când aveam
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
întâlneam undeva, la o râpă între „jos“ și „sus“. Celălalt, de asemeni excelent la învățătură, înalt și slab, extraordinar de bun camarad, săritor, mă invita să patinăm pe Brateșul înghețat (patinele lui erau ceva foarte improvizat, legate cu cârpe de ghetele nici ele prea zdravene), unde se strângeau mulți copii, într-o învălmășeală breugheliană. Odată m-a poftit la el acasă, în cartierul Bădălan, unde domnea mizeria mizeriilor, ceva cu totul inedit pentru mine, cum n-am mai văzut niciodată, poate
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
aur de diferite mărimi. Erau salbe alcătuite dintr-un rând, din două sau chiar din trei rânduri de bani de aur. Când se mărita, fata avea ca zestre și salba pe care o purtase la horă. În picioare fetele purtau ghete cu fețe înalte care cuprindeau pulpa piciorului, în sus, spre genunchi. Pantofii nu apăruseră, iar în ținuta de sărătoare nu se purtau opincile. Nevestele tinere purtau și ele fote și ii. (fig. 16) Uneori, pe cap aveau ștergare cu dungi
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
timp de iarnă , femeile îmbrăcau zeghii lucrate din postav gros. Bătrânele purtau fote negre fără beteală. Iile erau lucrate cu arnici (mouline). Părul cărunt îl prindeau mai întâi sub bariș, numit și testemel, iar pe deasupra purtau basma. În picioare aveau ghete sau opinci. Flăcăii purtau pantaloni albi, largi, lucrați dintr-o țesătură mai subțire de lână. În sus, peste cămașa de dedesubt, care se încheia cu nasturi deasupra pumnului, ei purtau cămăși cu mâneci largi, din pânză de bumbac sau de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
cuprinzând sub ea partea de sus a pantalonilor. Fusta se lega peste mijloc cu bete țesute din lână. Poalele fustei cădeau cam la o palmă deasupra genunchilor. Pe cap, flăcăii purtau căciuli de miel, de obicei, negre. În picioare aveau ghete. Bătrânii purtau cioareci albi, lucrați din dimie groasă, dată la piuă. Cămășile și fustele lor nu mai erau împodobite. Peste mijloc ei se legau cu un brâu lat cam de o palmă, țesut din lână roșie, iar peste brâu puneau
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
violențelor sălbăticiei, frigului, foamei, mai poate rămâne om? Cum își poate salva aparențele sociale? Cum își poate salva mintea întreagă? Cum poate interacționa cu alți oameni cărora nu le-a fost refuzată supraviețuirea? Aceleași haine, purtate zi și noapte, aceleași ghete purtate zi de zi, nu sunt ele premise ale excluderii? O cămașă purtată trei săptămâni și care rănește corpul ca o așchie, din pricina transpirației, nu-l aruncă pe purtătorul ei dincolo de câmpul social? Vertijul, incoerența, furia, leșinul, toate consecințe directe
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
era numită, iar a treia era alocată ca locuință pentru familia Învăță torului cu cei patru copii. Mama era mereu concediată și reprimită, fiică de chiabur și primar liberal - sărăcia era lucie. Eu și mama aveam o singură pereche de ghete, până nu veneam eu de la școala de centru, mama nu putea pleca la nenumăratele „acțiuni” la care erau chemați Învățătorii. Zăpada era Înaltă de doi metri, se circula printr-un fel de canal, eram izolați total, nu ne căuta nimeni
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
intru în alte benzi adezive fluorescente. Îmi asum riscul. Pun pistolul-mitralieră în ultima revistă, "Knickerbocker-ul" e la locul lui. (De data asta l-am așezat reglementar, cu partea adezivă în interior.) E un adevărat miracol că s-a stricat numai gheata. S-a sfâșiat carâmbul și s-a perforat talpa la degete. Șoseta a rezistat, dar simt o umezeală neplăcută pe partea superioară a labei piciorului. Cad iar pe mână, se umflă. Diabolic aparat: arată ca o capcană micuță pentru vulpi
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
exil”, dl Breban anunță că îl va chema pe dl Goma în fața Juriului de onoare al Uniunii Scriitorilor și îl va pălmui moral. Îi sugeram să se suie pe un scaun, pentru a nu se trezi lustruind o pereche de ghete. Scria dl Breban despre dl Goma, și nu doar despre el: „Există o mie de dreptăți, de răzvrătiri posibile; nici una, însă, contra gintei tale firești, contra poporului tău, chiar atunci când se află în «nedreptateă „Înainte de a „interveni în favoarea” dlui Goma
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
timp. Însă Julien începe să-și piardă răbdarea și, schimbând dintr-odată tonul, pune capăt tergiversărilor: "De ce să mai întârziem, când tot acolo o să ajungem?" Apoi dispare grăbit în odaia de toaletă. Jeanne aude un foșnet de haine aruncate, zgomotul ghetelor azvârlite pe podea, înainte de a-l vedea reapărând pe Julien, în indispensabili și ciorapi. Jeanne "zvâcni, ca și cum ar fi vrut să sară din pat, când un picior rece și păros îi alunecă de-a lungul piciorului. Și, cu fața în
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
narațiunea lui Maupassant există un contrast frapant între sălbăticia deflorării lui Jeanne și rafinamentul cadrului în care are loc această dezvirginare. Jeanne, cuibărită în fundul patului, nu mai simte decât o frică animalică. Se simte ca o fiară încolțită. Lăsându-și ghetele să cadă pe podea, Julien se metamorfozează într-o bestie păroasă, hămesită, gata să-și înșface și să-și sfâșie prada. Și totuși, narațiunea nu descrie o vânătoare cu gonaci, ci o noapte a nunții ai cărei eroi reprezintă spuma
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Dar vai! Locuitoarele satelor nu răspund decât arareori avansurilor bărbaților. După cum observă Roland Dorgelès, "nu-i ușor să placi femeilor când singurele tale haine de gală sunt o vestă lălâie care-ți atârnă până la fund, niște moletiere destrămate și niște ghete din care ies cuiele". "Gloria, rezumă doctorul Huot, înseamnă tină și purici, iar femeia nici nu vrea s-audă de-așa ceva"77. Soldații aflați pe front trebuie să se mulțumească prin urmare cu visele, cu fanteziile, cu scrisorile schimbate cu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cu o cataramă mare și lanțuri de jur împrejur. Are o fundă neagră în păr și un cercel în formă de stea și un altul, mai mic, în formă de crucifix. Toaleta îi este completată de șosete negre băiețești și ghete negre scurte. Moda Madonei în această etapă reprezintă un atac subversiv la codurile convenționale, ea impunînd ca acceptabilă orice combinație de haine și ornamente, după chef. Ea însăși a devenit rapid un model pentru moda adolescenților, iar fetele care o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
nu mai puțin de trei servitori. Un grec, osândit nu știu pentru ce, ne făcea cafelele turcești. Ieșeau toate cu caimac și delicioase. Un negru, fost în serviciul doamnei Petre Grădișteanu, arestat pentru furt, ne servea la masă, ne văcsuia ghetele și ne peria hainele. Un alt deținut mătura odăile și făcea paturile. Când am ieșit, eream buimăciți! Efectele deprimante ale detențiunii au fost de mult constatate. Întemnițarea celulară dezorganizează sistemul nervos, topește energiile, sleiește puterea de rezistență a voinței. Chiar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
era evaporat până la ultima picătură. O anchetă minuțioasă a dovedit cum că cucoana gazdă era evaporizatoarea. În toate diminețile, după ce se crăpa de ziuă, cucoana gazdă intra binișor în odaia în care dormeau trei din cei patru locatari. Binișor, lua ghetele și hainele spre a le curăți, apoi se apropia de masă și golea sticlele încă cu rămășițe de vin. Faptul era dovedit. Atunci o idee diabolică trecu prin capul unuia; o farsă grotească fu pusă la cale pe socoteala întemperatei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
usturoi, de ceapă, de tutun, de vin și de alte mirodenii umplea aerul. Pe masă, o sticlă, pe jumătate încă plină cu un generos vin negru, provoca privirile. Era prea mult. Cucoana gazdă, ținând în mâna stângă trei perechi de ghete și pe același braț un număr de pantaloni, de jiletci și de sacouri, se îndreptă către masă. Cu dreapta prinde sticla, o duce la gură și un prelung gâl-gâl-gâl se aude... Dar imediat o explozie!... Sticla cade pe masă, ghetele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ghete și pe același braț un număr de pantaloni, de jiletci și de sacouri, se îndreptă către masă. Cu dreapta prinde sticla, o duce la gură și un prelung gâl-gâl-gâl se aude... Dar imediat o explozie!... Sticla cade pe masă, ghetele și hainele se împrăștie pe covor, iar cucoana gazdă scuipă, varsă, icnește, tușește, lacrimile îi curg din ochi, balele îi curg din gură. Aiurită, sufocată, iese pe ușă, urmată de râsul zgomotos care țâșnește de sub toate plapomele! Cititorul a înțeles
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
la birou și grefierul mi-a adus un teanc de dosare. Totodată a fost introdus în cabinetul meu și un arestat, urmat de santinela cu arma în mînă. Nebărbierit, cu părul zburlit, fără cravată la gît și fără șireturi la ghete, cu hainele motolite, arestatul era inginerul Nicolae Malaxa. Am fost, desigur, extrem de surprins. Nicolae Malaxa era marele industriaș, cunoscut de toată lumea. S-a făcut că nu știe cine eram și s-a oprit, respectuos, în fața biroului meu. Grefierul a tras
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
nu e prezent și-ți acordă toată Încrederea. Consumăm o parte din timp la cumpărături. Îmbrăcămintea e de excelentă calitate, dar nu Întodeauna de cel mai bun gust. Încălțămintea la fel. Mă duc Într o zi cu o pereche de ghete românești la reparat. Se cunoaște că nu sunteți de pe aici”, Îmi spune negustorul. În primul rând la noi nu se mai fac ghete de mână, așa de fin lucrate. În al doilea rând e vorba de prețuri. La noi reparațiile
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de cel mai bun gust. Încălțămintea la fel. Mă duc Într o zi cu o pereche de ghete românești la reparat. Se cunoaște că nu sunteți de pe aici”, Îmi spune negustorul. În primul rând la noi nu se mai fac ghete de mână, așa de fin lucrate. În al doilea rând e vorba de prețuri. La noi reparațiile sunt scumpe. Reparația asta costă 1,80 dolari. O pereche nouă, solidă, de box, vă costă 2,30 dolari. Am plecat acasă cu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
groaza ce cuprindea călătorii atacați la drumul mare. Interesante sunt sfaturile date călătorilor: a) dacă echipajul se sperie și o ia la goană, stați liniștiți și vedeți ce vă aduce norocul. A sări e periculos. b) iarna nu folosiți cizme, ghete sau mănuși prea strâmte; c) dacă vi se spune să vă dați jos executați comanda imediat; d) nu faceți multă discuție asupra mâncărurilor; e) nu scuipați contra vântului; f) nu Înjurați; g) nu vă sprijiniți de vecin când dormiți; h
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
parcului e un elegant cămin cu o cantină gratuită pentru cei lipsiți de mijloace. Studentele jucau tenis, altele mânuiau arcul cu săgeți, flăcăii băteau mingea. În afară de biserică, muzeul cuprinde numeroase amintiri ale copilului lor, primul său ceas, hainele de copil, ghetele, ghetrele, cu toate jucăriile lui, plus florile ce au stat În camera În care a murit, În sudul Italiei. Universitatea dispune de un fond uriaș, plus subvențiile și taxele. Într-una din sălile de seminar, prof. Timoșenko mă invită la
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]