5,548 matches
-
din cavitatea posterioară, Încât cele mai mici mișcări ce se produc aici pot schimba mult calea acestor spirite, și invers, cele mai mici schimbări intervenite pe traseul spiritelor pot schimba mișcările acestei glande. ART. 32. Cum putem ști că această glandă este principalul sediu al sufletului Motivul, care mă convinge că sufletul nu poate avea În corp alt loc decât această glandă În care să-și exercite nemijlocit funcțiile, este faptul că eu consider că celelalte părți ale creierului nostru sunt
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
mai mici schimbări intervenite pe traseul spiritelor pot schimba mișcările acestei glande. ART. 32. Cum putem ști că această glandă este principalul sediu al sufletului Motivul, care mă convinge că sufletul nu poate avea În corp alt loc decât această glandă În care să-și exercite nemijlocit funcțiile, este faptul că eu consider că celelalte părți ale creierului nostru sunt toate duble, așa cum, de asemenea, avem doi ochi, două mâini, două urechi, și că, la urma urmei, toate organele noastre de
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
organele duble ale celorlalte simțuri să se poată contopi În una Înainte de a ajunge la suflet, așa Încât ele să nu-i reprezinte două obiecte În loc de unul. Putem concepe cu ușurință aceste imagini sau alte senzații ce se reunesc În această glandă prin intermediul spiritelor, care umplu cavitățile creierului; nu există alt loc În corp În care ele să poată fi unite astfel, ceea ce Înseamnă că se unesc În această glandă. ART. 33. Sediul sentimentelor nu este inima Cât privește opinia celor care
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
cu ușurință aceste imagini sau alte senzații ce se reunesc În această glandă prin intermediul spiritelor, care umplu cavitățile creierului; nu există alt loc În corp În care ele să poată fi unite astfel, ceea ce Înseamnă că se unesc În această glandă. ART. 33. Sediul sentimentelor nu este inima Cât privește opinia celor care consideră că sufletul Își primește sentimentele În inimă, ea nu poate fi nicicum luată În considerare, Întrucât nu se Întemeiază decât pe faptul că sentimentele ne fac să
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
pentru a simți aici afectele, după cum nu este necesar ca el să fie În cer ca să vadă astrele. ART. 34. Cum acționează sufletul și corpul unul asupra celuilalt Să ne imaginăm așadar, că sufletul Își are sediul principal În mica glandă ce se găsește În mijlocul creierului, de unde el radiază În tot restul corpului prin intermediul spiritelor, nervilor și chiar al sângelui care, participând la impresiile determinate de spirite, le poate purta pe acestea, prin ardere, În ambele membre; să amintim cele spuse
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
lor să poată mișca membrele În diversele moduri În care pot fi ele mișcate, toate celelalte cauze ce pot mișca În mod diferit spiritele fiind și ele suficiente pentru a le conduce În diferiți mușchi; să adăugăm aici că mica glandă care este sediul principal al sufletului este astfel suspendată Între cavitățile În care se află aceste spirite, Încât ea poate fi mișcată de ele În tot atâtea moduri câte diversități sensibile există În obiecte; dar ea poate fi mișcată În
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
câte diversități sensibile există În obiecte; dar ea poate fi mișcată În mod diferit și de suflet, a cărui natură este astfel Încât receptează tot atâtea impresii diverse, adică are tot atâtea percepții diverse câte mișcări diverse i se imprimă acestei glande. Dar și invers, mașina corpului nostru este În așa fel alcătuită Încât, doar prin faptul că această glandă este În mod variat mișcată de suflet sau de orice altă cauză posibilă, ea Împinge spiritele care o Înconjoară spre perii creierului
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
cărui natură este astfel Încât receptează tot atâtea impresii diverse, adică are tot atâtea percepții diverse câte mișcări diverse i se imprimă acestei glande. Dar și invers, mașina corpului nostru este În așa fel alcătuită Încât, doar prin faptul că această glandă este În mod variat mișcată de suflet sau de orice altă cauză posibilă, ea Împinge spiritele care o Înconjoară spre perii creierului, care le conduc prin nervi În mușchi, cu ajutorul cărora sufletul le face să pună În mișcare membrele. ART.
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
ea Împinge spiritele care o Înconjoară spre perii creierului, care le conduc prin nervi În mușchi, cu ajutorul cărora sufletul le face să pună În mișcare membrele. ART. 35. Exemplu privind modul În care impresiile referitoare la obiecte se unesc În glanda din mijlocul creierului De exemplu, dacă vedem un animal venind spre noi, lumina reflectată de corpul său prezintă două imagini ale acestuia, câte una pentru fiecare dintre ochii noștri, iar aceste două imagini, prin intermediul nervilor optici, formează alte două pe
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
câte una pentru fiecare dintre ochii noștri, iar aceste două imagini, prin intermediul nervilor optici, formează alte două pe suprafața interioară a creierului ce privește spre concavitățile sale; apoi, de aici, prin intermediul spiritelor ce umplu aceste cavități, imaginile radiază spre mica glandă Înconjurată de spirite astfel Încât mișcarea, care compune fiecare punct al uneia dintre imagini tinde, spre același punct al glandei spre care tinde mișcarea care formează punctele celeilalte imagini, care reprezintă aceeași parte a animalului, modalitate În care cele două imagini
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
interioară a creierului ce privește spre concavitățile sale; apoi, de aici, prin intermediul spiritelor ce umplu aceste cavități, imaginile radiază spre mica glandă Înconjurată de spirite astfel Încât mișcarea, care compune fiecare punct al uneia dintre imagini tinde, spre același punct al glandei spre care tinde mișcarea care formează punctele celeilalte imagini, care reprezintă aceeași parte a animalului, modalitate În care cele două imagini existente În creier nu compun decât una singură pe glanda ce acționează nemijlocit asupra sufletului, făcându-l să vadă
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
al uneia dintre imagini tinde, spre același punct al glandei spre care tinde mișcarea care formează punctele celeilalte imagini, care reprezintă aceeași parte a animalului, modalitate În care cele două imagini existente În creier nu compun decât una singură pe glanda ce acționează nemijlocit asupra sufletului, făcându-l să vadă forma acelui animal. ART. 36. Exemplu privind modul În care sentimentele sunt provocate În suflet Mai mult, dacă forma șperceputăț este foarte stranie și foarte Înfricoșătoare, adică dacă are un raport
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
potrivit modului În care ne-am protejat anterior, apărându-ne sau fugind, În fața lucrurilor dăunătoare cu care impresia din prezent are legătură. Căci, aceasta predispune creierul la unii oameni În așa măsură, Încât spiritele reflectate ale imaginii astfel formate pe glandă merg de aici o parte În nervii care servesc la a face stânga-mprejur și la mișcarea picioarelor pentru a o lua la fugă, iar o altă parte În nervii care lărgesc sau strâmtează orificiile inimii sau care pun În
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
de frică, cu alte cuvinte, capabile să țină deschise sau chiar să deschidă din nou perii creierului, care le conduc În aceeași nervi. Căci, doar prin faptul că aceste spirite trec prin peri, ele provoacă o mișcare anume În această glandă, mișcare lăsată de natură să facă sufletul să simtă acest sentiment. Și, Întrucât acești peri se raportează În principal la nervi mici care participă la strâmtarea sau la lărgirea orificiilor inimii, se Întâmplă ca sufletul să simtă că sentimentul se
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
specifică, a spiritelor. ART. 38. Exemplu de mișcări ale corpului care Însoțesc sentimentele, fără a depinde În vreun fel de suflet De altfel, În același mod În care calea urmată de spirite către nervii inimii este suficientă ca să provoace În glandă mișcarea prin care frica e adusă În suflet, tot așa, doar prin faptul că unele spirite merg În același timp spre nervii ce servesc la mișcarea picioarelor pentru fugă, ele provoacă În aceeași glandă o altă mișcare, cu ajutorul căreia sufletul
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
inimii este suficientă ca să provoace În glandă mișcarea prin care frica e adusă În suflet, tot așa, doar prin faptul că unele spirite merg În același timp spre nervii ce servesc la mișcarea picioarelor pentru fugă, ele provoacă În aceeași glandă o altă mișcare, cu ajutorul căreia sufletul simte și sesizează fuga, care poate fi provocată pe această cale În corp de simpla dispoziție a organelor și fără ca sufletul să aibă vreo contribuție aici. ART. 39. Cum o aceeași cauză poate provoca
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
cale În corp de simpla dispoziție a organelor și fără ca sufletul să aibă vreo contribuție aici. ART. 39. Cum o aceeași cauză poate provoca sentimente diferite la oameni diferiți Aceeași impresie pe care prezența unui obiect Înfricoșător o face asupra glandei și care determină frica la unii oameni, la alții poate naște curajul, din cauză că nu toate mințile sunt predispuse În același mod și că aceeași mișcare a glandei, care la unii stârnește frică, la alții face să intre spiritele În acei
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
oameni diferiți Aceeași impresie pe care prezența unui obiect Înfricoșător o face asupra glandei și care determină frica la unii oameni, la alții poate naște curajul, din cauză că nu toate mințile sunt predispuse În același mod și că aceeași mișcare a glandei, care la unii stârnește frică, la alții face să intre spiritele În acei peri ai creierului, pe care Îi conduc o parte În nervii care determină mișcarea mâinilor pentru apărare, iar o altă parte În cei ce agită și Împing
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
și nu pot fi modificate decât În mod indirect de suflet, cu excepția cazului În care el Însuși le este cauza. Iar Întreaga acțiune a sufletului constă În aceea că, pur și simplu prin faptul că voiește ceva, face cu mica glandă, de care este strâns unit, să se miște În modul cerut, În vederea producerii efectului ce se pune În legătură cu această voință. ART. 42. Cum găsim În memorie lucrurile de care vrem să ne amintim În cazul În care sufletul vrea să
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
miște În modul cerut, În vederea producerii efectului ce se pune În legătură cu această voință. ART. 42. Cum găsim În memorie lucrurile de care vrem să ne amintim În cazul În care sufletul vrea să-și amintească ceva, această dorință face ca glanda, aplecându-se succesiv În diverse direcții, să Împingă spiritele spre diferite locuri din creier, până când Îl Întâlnesc pe acela În care se găsesc urmele lăsate de obiectul de care vrem să ne amintim; căci, aceste urme nu sunt altceva decât
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
decât alții În a se deschide din nou În același mod În fața spiritelor care vin spre el. În felul acesta, spiritele care Întâlnesc acești peri intră În ei cu mai multă ușurință decât În ceilalți și cu ajutorul lor provoacă În glandă o mișcare specifică reprezentând sufletului același obiect și Îl face să știe că este tocmai obiectul de care voia să-și aducă aminte. ART. 43. Cum poate sufletul să-și imagineze, cum poate fi atent și cum poate să miște
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
aminte. ART. 43. Cum poate sufletul să-și imagineze, cum poate fi atent și cum poate să miște corpul În cazul În care vrem să ne imaginăm ceva ce n-am văzut niciodată, această dorință are forța de a face glanda să se miște În modul cerut Împingerii spiritelor spre acei peri ai creierului prin a căror deschidere poate fi reprezentat lucrul respectiv. Astfel, dacă vrem să ne oprim câtva timp atenția, pentru a examina un anumit obiect, această voință menține
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
să se miște În modul cerut Împingerii spiritelor spre acei peri ai creierului prin a căror deschidere poate fi reprezentat lucrul respectiv. Astfel, dacă vrem să ne oprim câtva timp atenția, pentru a examina un anumit obiect, această voință menține glanda aplecată tot timpul Înspre aceeași parte. În sfârșit, dacă vrem să mergem sau să ne mișcăm corpul Într-un fel anume, această dorință face ca glanda să Împingă spiritele spre mușchii ce slujesc acestui scop. ART. 44. Fiecare dorință este
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
ne oprim câtva timp atenția, pentru a examina un anumit obiect, această voință menține glanda aplecată tot timpul Înspre aceeași parte. În sfârșit, dacă vrem să mergem sau să ne mișcăm corpul Într-un fel anume, această dorință face ca glanda să Împingă spiritele spre mușchii ce slujesc acestui scop. ART. 44. Fiecare dorință este unită În mod natural cu o anumită mișcare a glandei; prin pricepere Însă sau prin deprindere, o putem uni cu altele Cu toate acestea, voința de
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
vrem să mergem sau să ne mișcăm corpul Într-un fel anume, această dorință face ca glanda să Împingă spiritele spre mușchii ce slujesc acestui scop. ART. 44. Fiecare dorință este unită În mod natural cu o anumită mișcare a glandei; prin pricepere Însă sau prin deprindere, o putem uni cu altele Cu toate acestea, voința de a provoca În noi o anumită mișcare sau un alt efect nu dă Întotdeauna rezultatul dorit; acesta variază după modul În care natura sau
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]