5,896 matches
-
instrucție, pregătindu-le pentru un nou asalt. Ei înșiși erau asaltați ca de un continuu desant aerian. Neprecupețindu-și niciun efort, nicio resursă, reușeau să-și căștige clipe de răgaz, timp în care înfulecau din bunătățile aduse de la bucătărie și goleau sticlele aduse de camarazii lor din serviciul de curierat. Au fost derutați, pe moment, atunci când pe frontul lor s-a instaurat o perioadă de acalmie. Zelul stârnit refuza cu încăpățânare estomparea. Ceva, ceva, se întâmplase. Curierii întârziau să apară fie
X. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365291_a_366620]
-
hoho, o hoho, a haha, a haha, ie hehe, e hehe... ” - Dă-o în mă-sa de avansare ! Poate să mai aștepte... Oricum, ăștia nu mai sunt în stare să-și dea seama ce mai beau. Băieți, am plăcerea să golim sticla aceasta împreună ! Fără nicio ranchiună, pe bune ! * * * Referință Bibliografică: X. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) / Adrian Lițu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2099, Anul VI, 29 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Adrian Lițu : Toate Drepturile Rezervate
X. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365291_a_366620]
-
nerăbdare și din când în când, pe câte unele, bucuria revederii cu alții care au așteptat ca și el. Privirea îi devine din ce în ce mai pătrunzătoare până ce, în colțurile ochilor, mijesc lacrimi, datorită efortului. Peronul a ajuns să fie aproape pustiu. Trenul golit de călători mai scoate pe la câte un capăt de vagon o pufăială de abur, sporindu-și cenușiul, apoi se pune în mișcare spre triaj. Albert se străduiește din răsputeri să nu se lase pradă dezamăgirii întărindu-și sufletul, încercând să
XXI. ECOU RĂTĂCIT (RĂTĂCIRI) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365366_a_366695]
-
va topi. Ar fi dat oricât, orice, să nu fi făcut acea cumplită faptă care a dus la ruptura dintre ei. Ori de câte ori era față în față cu Albert acesta, chiar dacă nu îl mai privea cu ură, printre răspunsurile scurte, seci, golite de orice simțământ, părea să-l întrebe din priviri și să-l îndemne: „Vrei să mă bați?!... Dă! Hai... dă! ” Amintirea vremurilor bune când Albert îi asculta cu interes povestioarele, cu pățanii, încărcate cu pilde și cu înțelepciune, devenise și
XXI. ECOU RĂTĂCIT (RĂTĂCIRI) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365366_a_366695]
-
păreau „fără număr!.. fără număr!.. fără număr!!!.. Ospătarii nu erau însă câtuși de puțin împresionați. Ei câștigau înzecit, cu sudoarea frunții, încărcând notele de plată. La cât scoteau într-o noapte nu se puteau înjosi să debaraseze mesele și să golească farfuriile de resturi. Aveau cu ce, puteau plăti pe alții, îți puteau permite să închidă ochii când debarasorii mai primeau câte un bacșiș având totuși grijă să nu se întreacă măsura și, atunci când era cazul, să-și primească partea lor
XXI. ECOU RĂTĂCIT (RĂTĂCIRI) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365366_a_366695]
-
au putut fi admirate creațiile meșteșugarilor și artiștilor plastici veniți din toată țara. Ceramica decorativă este la loc de cinste adusă la târg de societăți precum: Cerglas Deva, Argcoms S.C.M. Curtea de Argeș, ProCeramic Pitești, S.C. Ceramar S.A. Baia Mare, meșteri populari din Golești, cât și de ceramiști, precum Ștefan Florea din Craiova. Nu lipsesc nici sobele de teracotă expuse de meșteri din localitatea Poiana Lacului, jud. Argeș. Deși lutul e același, omul a reușit să îi dea forme și culori diferite, în funcție de talentul
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
săptămână, adică doar miercuri, vineri și duminică ești liberă. - Am înțeles, la revedere domnul Mircea, la revedere, doamnă. Rămași singuri, până s-a schimbat mama sa și a trecut să pregătească prânzul, Mircea a scos o bere din frigider și, golind cu sete un pahar, a mers să lase bagajul în camera lui și să revină la ținuta abordată de dimineață. Și-a aranjat noua achiziție pentru voiaj în debaraua în care își avea pregătite tot ce-i trebuia pentru turism
PE FALEZA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365479_a_366808]
-
afară e înnorat și frig și tu departe în casa de piatră cuburile dansează aleg strugurii albi și tari și plini de esența gândurilor tale degetele aleargă nebune să te caute printre rânduri și zâmbetul -fluid în copilăria inimii umple golește iar umple faldurile năbădăioasei liberă să cânt accentuez un sunet și rămân cu clapa sărutului apăsată până când ecoul timpului tău răspunde frânturii de iubire din inima firii acolada neliniștii se întrerupe într-o buclă adaugă tu cealaltă buclă apoi ne
GÂND DE DIMINEAŢĂ 19 SEPTEMBRIE 2013 de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365068_a_366397]
-
septembrie 1965 s-a înregistrat o cerere pentru înălțarea la Paris a unui bust a compozitorului, președinte a grupului român de inițiativă a fost Yehudi Menuhin, dar develirea datează din 19 iunie(!). La eveniment, un fost elev al maestrului, Antoine Golea, declara: „ultimele zile ale acestui mare muzician au fost triste și el a murit în sărăcie”. „Așezat sub bustul lui Enescu și extrem de emoționat”..., Yehudi Menuhin, care a luat cuvântul în continuare, l-a contrazis: „Nu, nu este adevărat că
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
p. 323-330 și “Mehedinți - istorie și cultură”, I, Drobeta Turnu Severin, 1978, p. 183-188; Mite Măneanu, Aspecte sociale legate de pomicultură și viticultură, în partea de vest a Olteniei (secolele XVIII-XIX), în “Museum, Studii și comunicări de istorie și etnografie”, Golești, 1980, p. 383-388; Idem, Unele date cu privire la dezvoltarea viticulturii și pomiculturii Mehedințiului în perioada Regulamentului Organic. (Ibidem, 1978, p. 331-338); Olimpia Bololoi, Pomicultura și viticultura - ocupații oglindite în documente din colecția Muzeului Regiunii Porților de Fier, în “Drobeta”, VII, Tr.
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
mână de pietriș, din cel mai zgrunțuros, strecură jumătate într-unul din pantofi iar cealaltă jumătate în celălalt și îi așeză să-și aștepte cuminți stăpânul. Un gând îi șopti că a cam exagerat, se aplecă cu intenția de a goli, totuși, unul din pantofi dar era prea târziu. În prag apăruse dl. Constantin. Părea mulțumit de sine dar, la vederea pantofilor, s-a înnegrit la față: - Derbedeule...ți-ai bătut joc de pantofii mei, mi i-ai distrus! - V-am
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
cei mai mulți dintre clienți. Și nu duce lipsă de clienți. Mulți oameni speră să dea norocul peste ei și să nimerească o schemă care să-i îmbogățească pe loc. Cerasela, însă, nu crede în noroc. Vede în fiecare zi cum își golesc clienții buzunarele cumpărându-și speranțe deșarte cu zâmbetul pe buze. Dezamăgirea eșecului nu îi face să renunțe. Vin din nou și din nou, aruncându-se orbește în brațele unor iluzii. Nu același lucru îl poate spune despre profesorul din Posmuș
PROFESORUL DIN POSMUŞ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365223_a_366552]
-
tiptil, pe-ascuns, înspre fosta grădiniță. Era drumul ce ducea la aceeasi farmacie Unde mama cumpăra zilnic câte-o doctorie. A intrat vârtej pe ușă așteptând preț de o clipă, Dar văzând că farmacistul o privește doar în pripă, A golit agoniseală lângă casa de marcat Și cu vocea răgușita temătoare-a întrebat: Văd c-aveți atâtea prafuri și sticluțe mii și mii Vreau să cumpăr un miracol, se găsește-n farmacii? Am un frate bolnăvior despre care tata spune Că
CÂT COSTĂ UN MIRACOL? de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364809_a_366138]
-
dar motorul s a oprit brusc. Atunci am văzut că nu aveam benzină și m a cu¬prins dispe¬rarea. Am coborât și am căutat în port¬bagaj unde aveam un bidon de rezervă. Probabil în graba lor, când îi goliseră rezervorul, nemernicii uitaseră să controleze portbagajul și asta a fost salvarea noastră. Am ajuns la spital și Luca a primit imediat ajutor. Doctorul care îl operase venea abia dimineața. Am vrut să ies pe hol, dar Luca mi a spus
ILUZII DE FEMEIE de SILVIA KATZ în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364784_a_366113]
-
ÎNCĂ NU-I TÂRZIU.... Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1328 din 20 august 2014 Toate Articolele Autorului Am venit spre tine când era târziu Clocotul furtunii umpluse paharul, Și din valuri repezi încă îți mai scriu Vântul își golise întreg arsenalul. Tu ai scos bagheta și-ai oprit furtuna, Ca un magician care-ți dă fiori Pe un țărm de pace mi-ai întins și mâna Răsărit de soare, tresărit în zori. Dimineață-ți spun, știu că așa îți
ÎNCĂ NU-I TÂRZIU.... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364823_a_366152]
-
la dialog, adică creație a lui Dumnezeu și lume a oamenilor . Întâlnirea cu un altul adică dialogul, la începutul acestui mileniu al III - lea, constituie un dinamism concret, ce deschide omul spre o transcendență, speranță și sens. Lumea de astăzi, golită de sens în secolul trecut, are nevoie, la început de nou secol, deopotrivă de conștiința religioasă ca de o frână, adică de cunoașterea propriilor limite și de acceptarea lor responsabilă cât și de speranța că nu este părăsită de Dumnezeu
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
binecuvinteze cu alungarea din templu a zarafilor care agită în sufletele noastre obsesiile civilizației de consum. Dar prima direcție, a informațiilor oculte care circulă despre acea ocultă oligarhică dispusă să pervertească spre alte interese actele procedurale ale democrației birocratice tocmai golindu-le de conținutul lor real al aspirației spre anumite valori, obligă la mult mai multă decizie și la depășirea oricăror concesiuni morale pe care am fi dipuși să le facem chiar dacă ni se vând de la pupitrul cu insemne prezidențiale. Pentru că
PROFESORUL DE DEMOCRAŢIE FORMALĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364871_a_366200]
-
de șah. După un timp, pe neobservate, mai toți consumatorii de la celelalte mese, se strânseră în jurul lor, luând scaunele cu ei. După două ore, partida s-a încheiat cu victoria pieselor albe. Cei doi „beligeranți” își strânseră mâna, după care goliră paharele. - Marine, plec. M-am intoxicat cu atâta fum de țigară. Mâine ne vedem iarăși aici. - Da ... Continuăm să jucăm. Sorin se ridică de la masă, strângând cutia sub braț. Aerul curat de afară l-a înviorat. Soarele se ridicase deasupra
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364873_a_366202]
-
CARACOANCEA și Gheorghe BOF, dar și Sever CONDIȚĂ venit de la altă mină. Pentru început munca nu mi s-a părut grea. La abatajele din subordine se lucra cu o metodă de exploatare cu mică productivitate, adică prin rambleierea spațiului excavat golit de minereul cuprifer, ceea ce necesita multă forță de munca și astfel erau mulți muncitori implicați în activitatea de producție. În această perioadă am încercat să-mi termin ultima clasă de liceu dar nu am găsit sprijinul din partea conducerii minei. Sectorul
1969 MAISTRU MINER LA MINA SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364906_a_366235]
-
acela case vom muri de foame, frig, frică și întuneric...Nimeni nu va avea scăpare...Multă mizerie va fi în anii în care va domni lăcomia. Oamenii vor deveni scalvi. (n.n: pe pământurile lui Mamona Monsanto). Lumea se va goli de oameni, se va micșora și va fi complet umilită și nimicită...” Acum, iată și o profeție mai pământeană, contemporană cu noi: „Dacă ai ochi, să vezi. Peste tot, ori unde ai merge, vei gasi tot mai mulți oameni nedoriți
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]
-
a preocupării sale pentru trecutul istoric al țării în care trăim și care se vrea depopulată din cine știe ce plan monstruos urzit la marile mese ale istoriei, este și interesul său pentru a nu lăsa moștenirea culturală a satelor românești - din ce în ce mai golite de tineri - în uitare. Monografiile realizate despre localități de care și-a legat destinul, sunt modele ale genului, excelând prin temeinica documentare și forma de organizare a vastului material, totdată se constituie în invitații deschise de urmare a exemplului său
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
ele nu se pune, intențiile bune fac bradul verde, împodobit, dăruit. Un pui de viforniță, o buclă și-o întoarcere pe dos, o întindere la perete cu brațele întinse, țepene ca ale vitruvianului atins de săgețile dartsului între clavicule după ce, golindu-mi cămările sufletului, chibzuisem să mi-o umplu pe-a mea. Un zid, un stop, un scop nedefinit, o lehamite neștiută îmi lipește visurile, bariere mi-s puse, din față și din spate un șubler mă strânge, pleacă de aici
HÂRJOANA CU MINE (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366372_a_367701]
-
o să-i vezi încăierați, că nici dracu’ nu-i mai împacă; asta v-o spune Pandele care e mâncat de belele, și a-ncheiat cu un toast de pomină: „Jurământ de faci, îți spun: nu uita, dracu-i bătrân!” și a golit... dar eu mai știu câte pahare s-au dus, pe gât în jos, în noaptea aceea... care se grăbise frumușel la culcare, iar zorile ne băteau în geam annțându-ne că e timpul să mergem pe la casele noastre. Ce-a mai
NONE„JURĂMÂNT DE FACI, ÎŢI SPUN: NU UITA, DRACU-I BĂTRÂN!” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366393_a_367722]
-
s-a mutat la un cămin de bătrâni și bate drumurile la primărie, cerând să i se repartizeze o casă, pe motiv de bune servicii aduse țării. Cei de la primărie nu se grăbesc de felul lor, iar domnul profesor mai golește un pahar de holercă. Creierul intră în repaus și dinții încep să se albească. Curat miracol! Domnul profesor fumează. Dacă ar gândi, am spune că fumează gânditor. Dar nu! Fumează și privește în gol. Fumul țigării răspândește senzația olfactivă dată
DOMNUL PROFESOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366468_a_367797]
-
s-a mutat la un cămin de bătrâni și bate drumurile la primărie, cerând să i se repartizeze o casă, pe motiv de bune servicii aduse țării. Cei de la primărie nu se grăbesc de felul lor, iar domnul profesor mai golește un pahar de holercă. Creierul intră în repaus și dinții încep să se albească.Curat miracol! Mihai Batog-Bujeniță Referință Bibliografică: Domnul profesor / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 958, Anul III, 15 august 2013. Drepturi de Autor
DOMNUL PROFESOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366468_a_367797]