2,459 matches
-
din ele, le pot fi de stricăciune; deci spre a scuti pe copii de așa ceva i se taie mîței vîrful cozii. Plod de mîță dat în mîncarea cuiva, acesta se umflă, tot tușește și stupește pînă moare. Cînd la casa gospodarului mor mîțele sau fug e semn rău. Să nu iei la casă mîță neagră, că ții pe dracu-n casă. Mîță ori motan negru, cucoș negru și cîne negru aduc bine la casă. Să nu duci mîță în car ori
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din casă. Să nu treci peste piciorul cuiva, că moare mamă ta. Dacă ai greșit, întoarce-te înapoi pe unde ai trecut, ca s-o scapi. Cînd mor copiii cuiva, e bine a aduna petice de la nouă case ai căror gospodari nu sînt cununați de-al doilea și a face strai copilului, și apoi acesta nu va muri de nimic. Cînd zaci și-ți iese stîrlici* pe trup e semn de moarte. Acul rupt să nu-l azvîrli, ci să-l
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi se crede că va muri cineva din acea casă. Groapa și măsura gropii unui mort se păzesc ca să nu treacă peste ele un cîne, căci atunci va muri cineva din familie. Se crede că dacă boncăluiesc* vitele va muri gospodarul casei. Cînd rage un bou de la carul în care se duce mireasa la casa mirelui e semn de moarte. Se zice că acela ce a auzit vitele vorbind sau a văzut deschizîndu-se cerul, acela nu trăiește mult. Cînd cucul cîntă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îngroapă acolo, puindu-se în groapă o bucățică de tămîie albă și alta neagră. Dacă într-o casă moare capul familiei, în acea zi se înjugă boii de la acea casă cu jugul ră sturnat, spre semn că dacă a murit gospodarul toate vor merge anapoda și pe dos. Să nu te duci la înmormîntarea popii, ca nu cumva să-i vezi fața, că nu mai ieși la a doua înviere. Unii lovesc cu piciorul capul copilului mort fără botez; altfel, copilul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu te doară. Cînd tună întîi primăvara, să dai la frunte cu argint, ca să fii ca ar gintul, sănătos și curat, tot anul. Turbare Cînd un om omoară un cîne turbat, să-l pîrlească și pe urmă să-și strîngă gospodarul toate vitele, ca să afume pe toate cu fum de la cînele acela, că nu turbă nici o vită dintr acele. Să nu dai nimic pe fereastră, căci e rău de turbare. Turtă Cînd cineva face turtă și altul îi rănește vatra, se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e ca lumînarea pentru om. Se crede că dacă cumpără cineva o vită pentru tăiat, acea vită apoi va fi cu noroc. Animale negre e bine să ții pe lîngă casă, pentru că aduc noroc. Dacă piere vreo vită la vreun gospodar și-i rămîn ochii deschiși, apoi se crede că vor mai pieri și alte vite. Cînd ți-ai pus în gînd să vinzi vreo vită, vinde-o cît mai curînd, ca să nu te faci păgubaș de ea, ceea ce se întîmplă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dapeni, că se dapănă vitele din bătătură. De-ai prăpădit o vită, pune o piatră în tureatca* unei ciobote și o leagă la gură, că-i ferită de jigănii. în ziua de Sf. Gheorghe se aprind focuri vii la fiecare gospodar, iar mai ales pe la grajdurile vitelor. Focurile vii se fac așa: se freacă un băț între două scînduri pînă ce se aprinde. Unii poartă atunci vitele lor prin foc, ca să nu fie mușcate de gîngănii. Femeia care vrea să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
variante-ambele cu valențe de adevăr. Prima: pe aceste locuri, după cum comfirmă realitatea pădurilor existente și a celor ce au existat cîndva, astăzi Îngropate și carbonificate, se presupune și existența animalelor sălbatice. Cele mai frecvente au fost lupii și mistreții. Pentru ca gospodarii să-și apere vitele de animalele sălbatice, pe lîngă armele de foc care nu erau la Îndemîna tuturor, au recurs la confecționarea de capcane. Așa de exemplu, pe dealul dinspre apus, deasupra de Lupoița, lîngă drumul ce apucă spre satul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
el. De-l va surca pitpalacul, nu avea spor la lucru. În scimb cîte berze vedea prima dată În zbor sau pe cîmp, atîtea care de porumb facea toamna. La SÎnziene ( 24 iunie ), toate locurile cu semănături erau vizitate de gospodari și Însemnate, Înfigîndu-se pe ele ramuri de anin, pentru ca recolta să fie multă și bună. La Sf.Petru ( 29 iunie ), din primele roduri de castraveți și fasole verde, se dădea de pomană mai Întîi vecinilor, apoi mîncau cei ai casei
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
are loc un "popas contemplativ" (T. Vianu) al adultului care evocă universul copilăriei, satul natal: "sat mare și vesel, împărțit în trei părți care se țin tot de una: vatra Satului, Delenii și Bejenii". Era un sat vechi răzășesc, cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora dar și suveica". I. Creangă are o mare putere de a reprezenta vizual oamenii (N. Iorga). Realismul picturii e robust, atitudinile, gesturile, tipurile sunt
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Dorna, apoi spre Neagra, Sabasa, Suha. De la cârciumar află că Nechifor Lipan era cu doi oieri, Calistrat Bogza și Ilie Cuțui, care s-au îmbogățit peste noapte. La Suha, l-au găsit pe Lupu, câinele lui Nechifor Lipan, la un gospodar. În această zonă, unul dintre cei trei oieri a dispărut. În drum spre Crucea Talienilor, câinele descoperă într-o prăpastie rămășițele lui Nechifor Lipan. Oamenii stăpânirii au fost mai mult spectatori și au ascultat discursul muntencei, de reconstituire a întâmplărilor
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
decât "puterea de a împrumuta unei circumstanțe actuale resursele trecutului și energiile devenirii" (P. Valéry), spiritul maiorescian se definește ca o propensiune constructivă, susținută și disciplinată prin rigorile filosofiei. Un asemenea spirit nu-și pierde nicicând actualitatea. E spiritul unui gospodar ce asumă rosturile unei culturi și mai mult decât atât. "Ai un singur bloc de marmură: dacă îl întrebuințezi pentru o figură caricată, de unde să mai poți sculpta o Minervă?" Remarca e valabilă nu doar în câmpul artei, nici chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în a prezenta că interzis ceea ce se râvnește, cu scopul de a stimula spiritul de contradicție al elevului. Că și dascălul sau, se arătă interesat de fenomenul Gărzii de Fier și fascinat de figură liderului acesteia, în care vede "un gospodar instalat în absolut", care, "într-o nație de slugi, a introdus onoarea și într-o turmă fără vertebre, orgoliul". Prin el, continuă, exaltat, Cioran, "peste țară a trecut un fior nou. O regiune umană bântuita de esențial", unde "suferință devine
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Ei creșteau un fel de oi pe care le numeau bârsane și lor li s-a spus bârsani. Cu timpul acești ciobani au căpătat numele Bârsan, care era și în acte, iar urmașii lor, care au întemeiat un sat de gospodari, dar și cei din alte sate au numit aiastă localitate Bârsănești, așa cum îi zicem noi și amu ». 15. «Muntele Bogatului » “ Într-o parte a muntelui Măgura mai demult trecea pe o cale ferată mică un tren de munte, care se
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Săteanul ca să nu pară lacom, o zis boierului ca să-i deie din pădure cât o cuprinde pielea unui buhai. Da el avea, musai, un plan, al lui. Cum boierul o fost de acord cu această învoială, neștiind însă ce plănuia gospodarul, acesta din urmă s-o dus acasă, o luat o piele mare a unui buhai, adică taur cum ar veni și o tăiat-o într-o fâșie lungă, lungă și îngustă. Ca să-și respecte cuvântul dat, boierul a fost de
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Dunării, aici ne aflăm în altă țară-. Folcloristul și criticul Marcu Beza a folosit opera ca material de studiu asupra folclorului românesc, a varietăților sale și a impactului său, observând că episodul în care cântăreții din buhai sunt goniți de gospodarii furioși arată că unii țărani preferau o sărbătoare mai liniștită uneia ce era, de fapt, un ecou al ritualurilor păgâne privind fertilitatea. Pentru criticului Muguraș Constantinescu, un subiect de interes a fost constituit de statutul bătrânilor dintr-o comunitate moldovenească
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
cea frumos curgătoare și limpede ca și cristalul-.Imaginea este croită și din perspectivele vieții de familie. Familia devine nucleul, celula de bază a satului și într-un sat ca Humulești, familia nu putea decât să fie o familie de gospodari, pentru că humuleștenii sunt oameni de ispravă, harnici și veseli, cinstiți și demni , păstrători de datini și de pământ, avizi de cultură, fie și la nivel folcloric. Narațiunea se închide în acestă parte pentru a studia din interior acest miracol, familia
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
și afectivitate , preocupat mai mult de asigurarea condițiilor materiale ale unei copilării fericite, decât de formarea spirituală a odraslelor, lăsată în seama Smarandei.Învățătura echivalează în concepția lui , cu sărăcia și e de preferat să fie ―om de treabă și gospodar în Humulești ― ,decât : ―Logofete, brânză-n cui, Lapte acru-n calamări, Chiu și vai prin buzunări. Joc și joacă în “Amintiri din copilărie” Din cele mai vechi timpuri, omul a încercat să găsească diferite modalități de petrecere a timpului liber
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
nou, motive noi artelor decorative românești: "De altfel, tipurile sunt superbe, înfățișările lor sunt adesea eroice și costumele fac pliuri splendide (...)"130. Dacă la acest pitoresc balcanico-oriental care incorporează caterisirile istorice, trecutul princiar adesea deocheat și "lunga noastră serie de gospodari", s-ar mai adăuga "hainele de blană și coafurile slavo-orientale, de un pitoresc efect, mozaicurilor Ateneului, ar fi încă mai semnificative și strălucitoare, opuse luminii soarelui nostru!"131. Bachelin descoperea astfel în Bucureștiul fin de siècle un adevărat bazar oriental
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Sângeorge”, de Rusalii și la solstițiul de vară. Ritualul se prezintă astfel: o ceată de fete Între doisprezece și paisprezece ani dezbrăcate și acoperite cu salcă, cu picioarele goale, cu părul fluturând pe spate, colindă prin sat și merg pe la gospodari să joace paparuda pentru ploaie. Paparudele dansau cântând și țineau tactul cu bătăi din palme: „Paparuda ruda/ ogoarele udă/ ploile să curgă/ fără de măsură/ cu găleata, leata/ peste toată gloata/ de joi până joi/ să dea nouă ploi/ploi de
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
a contribuit cu suma de (nu scrie în document, n.n.) cu care s’a cumpărat țigla, lemnăria, cuele și sârma necesară. A avut un efect moral f. mare printre populația acestei comune în care majoritatea sunt reacționari (a se citi gospodari serioși, n.n.)”. La „concluzii”, tov. Vasile Bălteanu a reamintit faptul că „...am format echipe pentru lămurirea masselor și echipe de afișaj și șablonaj”, adică, mai pe românește și pe înțelesul tuturor, în vederea alegerilor ce urmau să vină peste mai puțin
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
contra oamenilor sau mai clar spus, de a-i determina pe unii naivi din mediul rural de a-și „turna” consătenii cu stare materială peste medie. După cum se știe, rezultatul acestei „vânători” a fost dezastruos: sute dacă nu mii de gospodari au ajuns pe mâinile pătate de sânge ale securiștilor care, după ce i-au torturat într-un mod inimaginabil de bestial, i-au aruncat în pușcăriile pregătite din timp pentru exterminare. În cele mai multe cazuri, acești năpăstuiți nici nu erau judecați deoarece
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
tip stalinist în România, fusese alungat, oarecum amiabil, din țară încă de la sfârșitul anului 1947. Calea păguboasei și contraproductivei „lupte de clasă” fusese larg deschisă. În episodul trecut am putut constata chiar și „ascuțirea” acesteia în sensul distrugerii definitive a gospodarilor satelor iar ceva mai târziu chiar și a celor mai mărunți posesori de pământ. De fapt, campania de „lămurire” a țăranilor în sensul explicării „avantajelor” colectivizării dându-se ca model Rusia sovietică a început în județul Vaslui încă din anul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de brânză. Datorită retragerii, de multe ori precipitate, dar și datorită pierderilor înregistrate în lupte, efectivele animalelor de povară și numărul carelor și căruțelor armatei scăzuseră dramatic așa că s-a trecut la rechiziționări de la populație. Unui număr de 46 de gospodari din Oșești li s-au luat 43 de cai, 8 căruțe și câteva perechi de hamuri sau guri de ham, ceea ce, credem noi, denotă prosperitatea acestor locuitori, care, cu siguranță, nu au rămas descoperiți la acest capitol și nici armata
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
vârstă de 82 de ani (în 2008, n.a.) și domnul Traian Pascu de 80 de ani (în 2008, n.a.), pensionar și președinte al CAR-pensionari din Vaslui. Ambii opinenți și-au amintit de felul cum generalul - primar își făcea treaba de gospodar al orașului, într-un mod cu totul original. Dimineața se urca în trăsura primăriei, nu înainte de a-și lua un târn (măturoi de nuiele), o mătură și un făraș de gunoier după care pleca în inspecție. Dacă în fața unei case
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]