1,864 matches
-
armoniei arhitecturale a locului, dimensiunea "de mamut" a clădirii și altele de aceeași natură. Totul a condus în final la acuzarea lui Gehry de "a fi luat-o pur și simplu razna [de-a binelea]" (conform citatului, "Gehry had simply got it [totally] wrong."). Admiratori ai construcției au argumentat că atacuri de o factură similară au fost adresate lui Gustave Eiffel, unul din realizatorii Statuii Libertății din New York City, pentru opera sa cea mai reprezentativă, Turnul Eiffel din Paris. Exact ca
Frank Gehry () [Corola-website/Science/303340_a_304669]
-
i formează una din ramurile goților, popor germanic venit din regiunile Mării Baltice și stabilit în secolul al IV-lea pe un teritoriu care astăzi aparține Ucrainei și Rusiei meridionale, la nord de Marea Neagră. Cealaltă ramură era cea a vizigoților. Ei au jucat un rol considerabil în
Ostrogoți () [Corola-website/Science/302422_a_303751]
-
meridionale, la nord de Marea Neagră. Cealaltă ramură era cea a vizigoților. Ei au jucat un rol considerabil în evenimentele de la sfârșitul Imperiului Roman. Contrar unei idei false, dar încă larg încetățenită, totuși combătută de istoriografie, termenul „ostrogot” ar avea semnificația „got din est”, iar cel de „vizigot” ar avea semnificația de „got din vest”. Dacă începând cu secolul al V-lea, "vizigoții" s-au instalat efectiv în "Hispania", iar "ostrogoții" în est (în Imperiul Bizantin, apoi în Italia), situările lor geografice
Ostrogoți () [Corola-website/Science/302422_a_303751]
-
Ei au jucat un rol considerabil în evenimentele de la sfârșitul Imperiului Roman. Contrar unei idei false, dar încă larg încetățenită, totuși combătută de istoriografie, termenul „ostrogot” ar avea semnificația „got din est”, iar cel de „vizigot” ar avea semnificația de „got din vest”. Dacă începând cu secolul al V-lea, "vizigoții" s-au instalat efectiv în "Hispania", iar "ostrogoții" în est (în Imperiul Bizantin, apoi în Italia), situările lor geografice inițiale erau inversate, la începutul migrațiilor lor din secolul precedent, când
Ostrogoți () [Corola-website/Science/302422_a_303751]
-
cu secolul al V-lea, "vizigoții" s-au instalat efectiv în "Hispania", iar "ostrogoții" în est (în Imperiul Bizantin, apoi în Italia), situările lor geografice inițiale erau inversate, la începutul migrațiilor lor din secolul precedent, când cele două ramuri ale goților se aflau pe malurile Pontului Euxin. În realitate, studiul lingvistic al rădăcinilor lexicale dă o interpretare mai puțin prozaică celor doi termeni: cel de vizigot provine din "vizi" („înțelept”) și "got", respectiv termenul ostrogot provine din "ostro" („strălucitor”) și "got
Ostrogoți () [Corola-website/Science/302422_a_303751]
-
lor din secolul precedent, când cele două ramuri ale goților se aflau pe malurile Pontului Euxin. În realitate, studiul lingvistic al rădăcinilor lexicale dă o interpretare mai puțin prozaică celor doi termeni: cel de vizigot provine din "vizi" („înțelept”) și "got", respectiv termenul ostrogot provine din "ostro" („strălucitor”) și "got". În pofida acestor semnificații, semnificația tradițională, „goți din vest”, s-a răspândit, prin coruperea termenului, în limba germană, unde ea s-a impus sub forma de „"Westgoten"”. Cele două ramuri ale goților
Ostrogoți () [Corola-website/Science/302422_a_303751]
-
goților se aflau pe malurile Pontului Euxin. În realitate, studiul lingvistic al rădăcinilor lexicale dă o interpretare mai puțin prozaică celor doi termeni: cel de vizigot provine din "vizi" („înțelept”) și "got", respectiv termenul ostrogot provine din "ostro" („strălucitor”) și "got". În pofida acestor semnificații, semnificația tradițională, „goți din vest”, s-a răspândit, prin coruperea termenului, în limba germană, unde ea s-a impus sub forma de „"Westgoten"”. Cele două ramuri ale goților, ostrogoții și vizigoții, împărțeau trăsături culturale comune și nu
Ostrogoți () [Corola-website/Science/302422_a_303751]
-
Euxin. În realitate, studiul lingvistic al rădăcinilor lexicale dă o interpretare mai puțin prozaică celor doi termeni: cel de vizigot provine din "vizi" („înțelept”) și "got", respectiv termenul ostrogot provine din "ostro" („strălucitor”) și "got". În pofida acestor semnificații, semnificația tradițională, „goți din vest”, s-a răspândit, prin coruperea termenului, în limba germană, unde ea s-a impus sub forma de „"Westgoten"”. Cele două ramuri ale goților, ostrogoții și vizigoții, împărțeau trăsături culturale comune și nu formau, totuși, potrivit istoricului got Iordanes
Ostrogoți () [Corola-website/Science/302422_a_303751]
-
got", respectiv termenul ostrogot provine din "ostro" („strălucitor”) și "got". În pofida acestor semnificații, semnificația tradițională, „goți din vest”, s-a răspândit, prin coruperea termenului, în limba germană, unde ea s-a impus sub forma de „"Westgoten"”. Cele două ramuri ale goților, ostrogoții și vizigoții, împărțeau trăsături culturale comune și nu formau, totuși, potrivit istoricului got Iordanes, decât o singură «națiune». Între altele, goții recunoșteau o divinitate tutelară comună, pe care romanii o asociau cu Marte. Separarea lor, mai exact migrația triburilor
Ostrogoți () [Corola-website/Science/302422_a_303751]
-
tradițională, „goți din vest”, s-a răspândit, prin coruperea termenului, în limba germană, unde ea s-a impus sub forma de „"Westgoten"”. Cele două ramuri ale goților, ostrogoții și vizigoții, împărțeau trăsături culturale comune și nu formau, totuși, potrivit istoricului got Iordanes, decât o singură «națiune». Între altele, goții recunoșteau o divinitate tutelară comună, pe care romanii o asociau cu Marte. Separarea lor, mai exact migrația triburilor de vest spre provincia romană Dacia, a fost rezultatul suprapopulării regiunii de la nord de
Ostrogoți () [Corola-website/Science/302422_a_303751]
-
coruperea termenului, în limba germană, unde ea s-a impus sub forma de „"Westgoten"”. Cele două ramuri ale goților, ostrogoții și vizigoții, împărțeau trăsături culturale comune și nu formau, totuși, potrivit istoricului got Iordanes, decât o singură «națiune». Între altele, goții recunoșteau o divinitate tutelară comună, pe care romanii o asociau cu Marte. Separarea lor, mai exact migrația triburilor de vest spre provincia romană Dacia, a fost rezultatul suprapopulării regiunii de la nord de Marea Neagră, unde ostrogoții își stabiliseră un vast și
Ostrogoți () [Corola-website/Science/302422_a_303751]
-
Occident, acolo unde în 476, Odoacru îl detronase pe ultimul împărat roman de la Roma, Romulus Augustulus. Theodoric și armata sa reușesc să-l învingă pe Odoacru, iar în 493, triburile ostrogotice devin stăpâne ale Italiei. Din Ravenna, Theodoric guvernează peste goți și romani. După moartea sa, în 526, succesorii goți nu mai reușesc să asigure echilibrul statului, iar de tulburările interne se folosește împăratul roman de la Constantinopol, Iustinian, care intervine în Italia pentru a-i înlătura pe ostrogoți. Armata Imperiului Roman
Ostrogoți () [Corola-website/Science/302422_a_303751]
-
ultimul împărat roman de la Roma, Romulus Augustulus. Theodoric și armata sa reușesc să-l învingă pe Odoacru, iar în 493, triburile ostrogotice devin stăpâne ale Italiei. Din Ravenna, Theodoric guvernează peste goți și romani. După moartea sa, în 526, succesorii goți nu mai reușesc să asigure echilibrul statului, iar de tulburările interne se folosește împăratul roman de la Constantinopol, Iustinian, care intervine în Italia pentru a-i înlătura pe ostrogoți. Armata Imperiului Roman de Răsărit (bizantină) luptă împotriva goților din Italia din
Ostrogoți () [Corola-website/Science/302422_a_303751]
-
în 526, succesorii goți nu mai reușesc să asigure echilibrul statului, iar de tulburările interne se folosește împăratul roman de la Constantinopol, Iustinian, care intervine în Italia pentru a-i înlătura pe ostrogoți. Armata Imperiului Roman de Răsărit (bizantină) luptă împotriva goților din Italia din 534 până în 555, reușind să desființeze statul ostrogot, dar nu reușeste să consolideze din nou peninsula italică, și astfel, în curând, Italia de Nord va fi cucerită de longobarzi (569).
Ostrogoți () [Corola-website/Science/302422_a_303751]
-
i (tervingii) au fost un popor de origine germanică, stabilit în Aquitania și recunoscut ca federat de către împăratul Honorius, care a contribuit la împingerea spre sudul Spaniei a vandalilor și alanilor. i reprezintă ramura apuseană a goților (cealaltă fiind ostrogoții). Contrar unei idei false, totuși combătută de istoriografie, dar încă larg încetățenită, termenul „vizigot” ar avea semnificația „got din vest”, iar cel de „ostrogot” ar avea semnificația de „got din est”. Dacă începând cu secolul al V
Vizigoți () [Corola-website/Science/302423_a_303752]
-
împăratul Honorius, care a contribuit la împingerea spre sudul Spaniei a vandalilor și alanilor. i reprezintă ramura apuseană a goților (cealaltă fiind ostrogoții). Contrar unei idei false, totuși combătută de istoriografie, dar încă larg încetățenită, termenul „vizigot” ar avea semnificația „got din vest”, iar cel de „ostrogot” ar avea semnificația de „got din est”. Dacă începând cu secolul al V-lea, "vizigoții" s-au instalat efectiv în "Hispania", iar "ostrogoții" în est (în Imperiul Bizantin, apoi în Italia), situările lor geografice
Vizigoți () [Corola-website/Science/302423_a_303752]
-
vandalilor și alanilor. i reprezintă ramura apuseană a goților (cealaltă fiind ostrogoții). Contrar unei idei false, totuși combătută de istoriografie, dar încă larg încetățenită, termenul „vizigot” ar avea semnificația „got din vest”, iar cel de „ostrogot” ar avea semnificația de „got din est”. Dacă începând cu secolul al V-lea, "vizigoții" s-au instalat efectiv în "Hispania", iar "ostrogoții" în est (în Imperiul Bizantin, apoi în Italia), situările lor geografice inițiale erau inversate, la începutul migrațiilor lor din secolul precedent, când
Vizigoți () [Corola-website/Science/302423_a_303752]
-
cu secolul al V-lea, "vizigoții" s-au instalat efectiv în "Hispania", iar "ostrogoții" în est (în Imperiul Bizantin, apoi în Italia), situările lor geografice inițiale erau inversate, la începutul migrațiilor lor din secolul precedent, când cele două ramuri ale goților se aflau pe malurile Pontului Euxin. În realitate, studiul lingvistic al rădăcinilor lexicale dă o interpretare mai puțin prozaică celor doi termeni: cel de vizigot provine din "vizi" („înțelept”) și "got", respectiv termenul ostrogot provine din "ostro" („strălucitor”) și "got
Vizigoți () [Corola-website/Science/302423_a_303752]
-
lor din secolul precedent, când cele două ramuri ale goților se aflau pe malurile Pontului Euxin. În realitate, studiul lingvistic al rădăcinilor lexicale dă o interpretare mai puțin prozaică celor doi termeni: cel de vizigot provine din "vizi" („înțelept”) și "got", respectiv termenul ostrogot provine din "ostro" („strălucitor”) și "got". În pofida acestor semnificații, semnificația tradițională, „goți din vest”, s-a răspândit, prin coruperea termenului, în limba germană, unde ea s-a impus sub forma de „"Westgoten"”. Vizigoții au apărut pentru prima
Vizigoți () [Corola-website/Science/302423_a_303752]
-
goților se aflau pe malurile Pontului Euxin. În realitate, studiul lingvistic al rădăcinilor lexicale dă o interpretare mai puțin prozaică celor doi termeni: cel de vizigot provine din "vizi" („înțelept”) și "got", respectiv termenul ostrogot provine din "ostro" („strălucitor”) și "got". În pofida acestor semnificații, semnificația tradițională, „goți din vest”, s-a răspândit, prin coruperea termenului, în limba germană, unde ea s-a impus sub forma de „"Westgoten"”. Vizigoții au apărut pentru prima dată în istorie ca un popor distinct, în anul
Vizigoți () [Corola-website/Science/302423_a_303752]
-
Euxin. În realitate, studiul lingvistic al rădăcinilor lexicale dă o interpretare mai puțin prozaică celor doi termeni: cel de vizigot provine din "vizi" („înțelept”) și "got", respectiv termenul ostrogot provine din "ostro" („strălucitor”) și "got". În pofida acestor semnificații, semnificația tradițională, „goți din vest”, s-a răspândit, prin coruperea termenului, în limba germană, unde ea s-a impus sub forma de „"Westgoten"”. Vizigoții au apărut pentru prima dată în istorie ca un popor distinct, în anul 235 d.Hr., atunci când au invadat
Vizigoți () [Corola-website/Science/302423_a_303752]
-
spre Anglia și coasta olandeză care a dus ulterior la conflictele dintre franci și sași (saxoni). Francii devin o putere militară în timpul "Merovingianului" Clovis I. (ca. 500 e.n.) care învinge în Galia de Nord pe alemani (popor germanic) și pe goții de vest, ajungând până la Munții Pirinei, Clovis și o parte a francilor trec la crestinism. Fiii lui Clovis I continuă politica de expansiune alipind regatului franc Burgundia, Turingia și regiuni ce azi aparțin Germaniei de vest, statelor Benelux și Franței
Franci () [Corola-website/Science/302424_a_303753]
-
a fost parte integrantă a provinciei. Aici au continuat să locuiască, sub atenta supraveghere romană, comunitați de daci și sarmați. În epoca marilor migrații (sec. III - X), teritoriul dintre Tisa, Crișul Alb si Mureș a fost dominat succesiv de către sarmați, goți, huni, gepizi, avari și slavi. Vestigii aparținătoare acestor neamuri (ceramică, arme, accesorii vestimentare, podoabe) sunt expuse alături celor ale polulației romanice autohtone. Atrage atenția replica unui cuptor de ars ceramică din așezarea de meșteri olari de la Ceala. Aceasta a funcționat
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
sau este ucis de pretorieni în 249. Decius este confirmat de senat ca împărat și a fost numit „Traianus”. A fost preocupat în scurtă să domnie cu persecuțiile creștine. Fiindcă și-a părăsit postul, Decius a lăsat Peninsula Balcanică pradă goților și triburilor înrudite. S-a întors să-i alunge pe invadatori, ce au ocupat Tracia. A fost învins de goți la Abrittus, în Dobrogea, fiind ucis în 251, trădat de guvernatorul celor două Moesii, Trebonianus Gallus, care a fost proclamat
Dominat () [Corola-website/Science/299488_a_300817]
-
fost preocupat în scurtă să domnie cu persecuțiile creștine. Fiindcă și-a părăsit postul, Decius a lăsat Peninsula Balcanică pradă goților și triburilor înrudite. S-a întors să-i alunge pe invadatori, ce au ocupat Tracia. A fost învins de goți la Abrittus, în Dobrogea, fiind ucis în 251, trădat de guvernatorul celor două Moesii, Trebonianus Gallus, care a fost proclamat împărat de către trupele sale. Gallus a încheiat o pace rușinoasă cu goții și a fost recunoscut de senat când a
Dominat () [Corola-website/Science/299488_a_300817]