2,903 matches
-
încît un filolog n-ar putea examina aceste trei limbi fără a crede că ele au izvorît dintr-o sursă comună, care poate că a dispărut. Există un motiv asemănător, dar care nu este la fel de triumfator, pentru a presupune că gotica și celtica, desi amalgamate cu un idiom foarte diferit, au avut aceeași origine că sanscrita; iar la această familie s-ar putea adăuga și persana, dacă ar fi aici locul să discutăm despre chestiunile referitoare la antichitățile Persiei." (traducere din
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
funcția respectivă era în fapt împăratul Bizanțului. Iorga amintește că, în cele trei secole de domnie franceză, în Cipru se produce implantarea bisericii latine, care avea deja trei episcopate la Famagusta, Limasol și Pafos și unde se construiseră trei edificii gotice remarcabile: Sfânta Sofia, la Nicosia, Sfântul Nicolae, în orașul Famagusta și Mănăstirea de la Bellapais. Într-o altă fișă, notam prezențele umane remarcabile, pe teritoriul insulei, în diferite ipostaze, de la statutul de cuceritori la acela de colaborare pașnică: "Războiul Troiei, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
pregătesc înfloriri viitoare“ (aici se află tâlcul perspectivei sale critice răsturnate, în care un Dosoftei, de pildă, ar fi „influențat“ de Ion Pillat). Așa, nu există cu adevărat un clasicism românesc (fapt semnalat încă în Manifestul Cercului Literar ), după cum nici un gotic ori un baroc, constituite în „corpuri precise, identificabile ca atare în varietatea fenomenelor concrete, individuale“ (de exemplu, Istoria ieroglifică e, ca operă barocă, „o excepție curioasă“ și așa mai departe). Din această constatare s-a ivit, în cadrul Cercului Literar de la
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
un spațiu european comun pe plan cultural. În sânul comunităților creștine medievale, cultura clericală își reînnoiește sursele și formele odată cu afirmarea orașelor medievale (secolele XII-XIII), prin înglobarea tot mai largă a valorilor Antichității. Dezvoltarea remarcabilă a arhitecturii romanice și apoi gotice, precum și difuzarea modelelor în întreaga Europă latină ilustrează circulația ideilor și a reprezentărilor tehnice în interiorul aceleiași arii culturale. Astfel, „arta, arhitectura, sculptura, pictura au fost elementele de bază ale fondului spiritual comun al creștinătății europene” (Duroselle, 1990, 232-233). Mănăstirile au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Cârneci mi-a spus odată că motivul pentru care bisericile ortodoxe sunt așa de mici și întunecate ca pântecele matern este că-l întruchipează pe Dumnezeul ortodox, care e acolo în ele, iubește și apără pe credincioși: spre deosebire de Dumnezeul catolic, gotic, care trebuie înduioșat prin rugăciune, rugăminți. Îmi place sentimentul de siguranță pe care mi-l dau bisericile ortodoxe. Dar n-am fost decât de două ori la București. O dată căutam scriitori pentru trustul literar de care-ți vorbeam, în vara
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
franceze. Dintre toate domeniile în care s-a manifestat această strălucire am putea începe cu cel al idealului cavalerului, care este mai întîi francez -, trei rețin în mod deosebit atenția. Primul, cel mai cunoscut, este cel al artei. Modelul *catedralei *gotice a apărut în Île-de-France la biserica din Saint-Denis, reconstruită de Suger către 1140; el inspiră foarte repede catedralele din Noyon, Laon, Soissons, Senlis și, desigur, Notre-Dame din Paris, începută în 1163. Noul stil înflorește în secolul al XIII-lea la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nu vor face decît să accelereze fenomenul deja amorsat. Totuși, cam din 1480 pînă prin 1520, această influență florentină și romană rămîne limitată mai ales la decorarea bisericilor și a castelelor, a căror construcție continuă să se inspire din principiile goticului flamboaiant; pilaștri în maniera antică, chesoane, frize, arabescuri stau mărturie a unei arte noi. O dată cu începutul domniei lui Francisc I, italienismul cîștigă teren, mai întîi în castelele de pe Loara, (Chenonceaux, Villandry, Chambord), apoi la Fontainebleau, datorită artiștilor italieni chemați de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
litere ornate primul sens al cuvîntului "miniatură" este cel de literă pictată în roșu (minium) -, în decorații în jurul paginii sau în picturi în plină pagină. Arta anluminurii s-a dezvoltat pe tot parcursul Evului Mediu, pentru a înflori în epoca gotică și a-și atinge apogeul în secolul al XV-lea (Très Riches Heures du duc de Berry). Ea dispare apoi odată cu inventarea tiparului și cu avîntul picturii. Apanaj. Pămînt dat de rege fiilor săi mai mici sau fraților săi pentru
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
impozitelor regale. Fiecare generalitate este împărțită în elecțiuni avînd în frunte ofițeri ai regelui, însărcinați mai ales cu repartizarea birului. În secolul al XVII-lea, generalitatea devine circumscripție administrativă în care își are reședința intendentul de justiție, poliție și finanțe. Gotic. Termen peiorativ, echivalent cu "barbar", aplicat de către renascentiști artei Evului Mediu, în special artei care, născută în Ile-de-France, succede artei romane în sec. al XII-lea. Hală. Construcție tipică funcției economice a orașului medieval: hală de pînză, hală de grîu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Cașin, Bacău. În 1998 devine membră a Asociației Artiștilor Plastici ieșeni, În anul următor obținînd și un prestigios premiu II la Salonul de Toamnă al asociației. În 1999 realizează o expoziție de icoane Împreună cu doi membri ai asociației, la Sala Gotică a bisericii "Trei Ierarhi" din Iași. În același an, la Salonul Național de Pictură "1 Decembrie" de la Alba Iulia, lucrarea sa "Dulcea sărutare" este aleasă pentru coperta pliantului expoziției, care cuprindea cele mai apreciate lucrări ale salonului. În 2000, participă
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
Pitești, diplome de participare și diplome de onoare la Salonul Național de Artă "1 Decembrie", Alba Iulia;1999, mențiune pentru lucrarea "Limba soacrei" la Salonul de Toamnă al Asociației Artiștilor Plastici din Iași, expoziție de grup (artă ecleziasticăă la Sala Gotică a mănăstirii "Trei Ierarhi", Iași; - 1999, 2000 Festivalul de Artă Naivă, Timișoara, avînd lucrări reproduse În albumul "Arta Naivă"; - 2000, expoziție de icoane la Alba Iulia, două expoziții de icoane la Palatul Mogoșoaia, București, Salonul de Toamnă al Asociației Artiștilor
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
a stilului ortodox, afirmat în toate ramurile de creație ale spiritului, de la cupola bisericilor până la miniaturile manuscriselor și până la genul istoriografie. Nu e greu să observăm o puternică diferență între stilul bizantin și cel egiptean, sau între el și cel gotic. Tot astfel putem observa că din cultura bizantină lipsește sculptura de proporții monumentale, pe când ea prosperă în Egipt, în Elada și în romano-catolicism. Și să observă mai departe că din cultura arabo-mahomedană lipsesc atât sculptura cât și pictura, precum amândouă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
religioase, se termină totdeodată și stilul de cultură născut sub imperiul ei. Stilul bizantin există încă în Veneția și Ravena de pe vremea când nu se acuzaseră diferențele dogmatice. Dar marea schismă dogmatică s-a repercutat în marile deosebiri ale arhitecturii gotice și baroce și ale picturii occidentale față de arhitectura și de pictura bizantină. Constatarea diferențelor de stil ne ajută o dată mai mult să înțelegem ceea ce am afirmat insistent până acum câ între religie și cultură există legătura organică de la fond la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în literatură e vremea Divinei Comedii, în care Iadul, Purgatoriul și Raiul, suprapuse de o genială viziune poetică, înfățișează ierarhia din lume și de dincolo de lume într-o prelungire, ce pare lucrul cel mai firesc. În artă e vremea catedralei gotice, care crește uriașă către cer, simbol vertical al intensității spirituale. în politică, e vremea „sfântului imperiu, de-o autoritate absolută și indiscutabilă ca o dogmă. Încadrat în forme definite, omul medieval se simte limitat, anonim și umil, insuficient sieși, insuficiență
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Dar atât sculptura egipteană cât și cea greacă depășesc adesea modelele naturii, construind dincolo de ele figuri omenești cu cap de animal, ca zeii Egiptului, sau figuri de animale cu cap de om, cum sunt Centaurii Eladei. La fel procedează sculptura gotică, imaginând pentru împodobirea catedralelor gădini apocaliptice. Nici în sculptura modernă nu domină ideea de imitație a naturii, ci de stilizare a ei. Auguste Rodin, după modelul gotic, a imaginat o serie de himere, destinate pentru o plănuită Poartă a Infernului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
animale cu cap de om, cum sunt Centaurii Eladei. La fel procedează sculptura gotică, imaginând pentru împodobirea catedralelor gădini apocaliptice. Nici în sculptura modernă nu domină ideea de imitație a naturii, ci de stilizare a ei. Auguste Rodin, după modelul gotic, a imaginat o serie de himere, destinate pentru o plănuită Poartă a Infernului, inspirată de lectura lui Dante, iar opera lui cealaltă e modelată în tehnica impresionistă. Bourdelle și-a stilizat statuile în maniera egipteană, iar Ivan Meslrovici le arhaizează
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de himere, destinate pentru o plănuită Poartă a Infernului, inspirată de lectura lui Dante, iar opera lui cealaltă e modelată în tehnica impresionistă. Bourdelle și-a stilizat statuile în maniera egipteană, iar Ivan Meslrovici le arhaizează într-un fel de gotic adaptat eposului iugoslav. Cu alte cuvinte, însăși arta cea mai aservită, prin caracterul ei, e cu termenul consacrat o stilizare. Pictura la rândul ei când vrea să fie naturalistă, adică să copieze credincios contururile naturii, cade în particularul documentar, lipsit
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
discuția noastră când am vorbit de raporturile generale dintre religie și cultură și anume când neam ocupat de influența Bisericii, ca disciplină spirituală, asupra producției artistice. Am afirmat atunci că marile stiluri din cultura europeană sunt o creație a creștinismului. Goticul e creația romanocatolicismului, precum bizantinul e o creație a ortodoxiei. Stilul însă e o chestiune mult mai stufoasă care, considerată pe planuri deosebite, dă naștere la teorii variate în ce privește geneza și esența lui. Se poate vorbi, bunăoară, de un stil
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
el nu reprezintă nici pe departe unitatea de stil cu care se înfățișează în fața istoriei ortodoxia. În ortodoxie, există un stil bizantin cu caracter de perenitate. În romanocatolicism, există un stil roman, menținut cu gelozie în Italia; există un stil gotic, care a înflorit cu deosebire în Germania și în Franța, dar care a fost depășit apoi de stilul baroc. Renașterea de asemenea se încadrează în romano catolicism cu un stil aparte Față de fermitatea stilului ortodox, am putea spune că aceste
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care îl are stilul bizantin în ortodoxie. Există și în bizantin momente evolutive, momente de înflorire și de stagnare, dar peste orice modificări epocale, care sunt secundare și nu au nimic a face cu salturile de la stilul roman la cel gotic și de la acesta la cel baroc, a rămas unul și același bizantin identic cu el însuși în toată istoria Răsăritului. Cum se explică oare acest fenomen unic, care de la o vreme a început să fie considerat ca o minune chiar
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
veșnice ca o strădanie genială de a o cuceri simbolic în gânduri, în forme și imagini cât mai adecvate și mai asemănătoare. Arta tuturor timpurilor e un chip al vieții modelat după idealul ei ceresc. Stilul egiptean, stilul grec, stilul gotic, stilul bizantin-nu întrupează în variatele lor forme reproducerea naturii noastre imperfecte, ci transformarea ei în cosmosuri ideale, stilizate după arhetipuri din zenitul spiritului. Nostalgia paradisului e impulsul fundamental al plăsmuirilor omenești. Această convingere că sensul culturii e în ultim termen
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
culturii și artei. Arta și cultura Renașterii italiene și franceze au pătruns și în insulă. S-au tradus lucrări aparținând lui Boccaccio, Dante, Montaigne (acesta din urmă tradus chiar de către Bacon 22). Stilul arhitectural se schimbă, devenind o combinație între gotic și stilul Quattrocento-ului italian. Dezvoltarea culturală începe de la sistemul de învățământ. Existau școli medii în zone rurale în care profesorii citeau de plăcere în limbile latină și greacă. În apropierea satelor se organizau reprezentații de teatru la care participau
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
arhitecturale). Semnificativ �n acest sens este faptul c? tema Judec??îi de Apoi, care apare de regul? �n timpanul portalului principal, este adaptat? spa?iului semicircular dat, prin mic?orarea ?i deformarea personajelor din jurul M�ntui-torului. �n privin?a stilului gotic, autorul reconstituie succint �mprejur?rile constituirii acestuia, conform ipotezei formulate de Franz Mertens �n 1841; construind corul aba?iei Saint-Denis (1140-1143), abatele Suger, inspirat de neoplatonismul dominant �n epoc?, concepe un program arhitectural centrat pe simbolică luminii că prezen?? a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
a sistemului de sus?i-nere cu pila?trii consolida?i prin arce butante. Invoc�nd autoritatea lui Erwin Panofsky, Gilbert Luigi atrage aten-?ia asupra apropierilor dintre modul de g�ndire al epocii ?i manieră de a proceda a constructorilor gotici. Urm?rînd apoi evolu?ia stilului gotic, Gilbert Luigi semnaleaz? co-responden?a stilistic? dintre arhitectur?, pe de o parte, sculptur? ?i vitralii, pe de alt? parte, argument�nd chiar c? morfologia arhitecturii gotice este la fel de �ndatorat? vitraliului, a c?rui
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
trii consolida?i prin arce butante. Invoc�nd autoritatea lui Erwin Panofsky, Gilbert Luigi atrage aten-?ia asupra apropierilor dintre modul de g�ndire al epocii ?i manieră de a proceda a constructorilor gotici. Urm?rînd apoi evolu?ia stilului gotic, Gilbert Luigi semnaleaz? co-responden?a stilistic? dintre arhitectur?, pe de o parte, sculptur? ?i vitralii, pe de alt? parte, argument�nd chiar c? morfologia arhitecturii gotice este la fel de �ndatorat? vitraliului, a c?rui transluciditate poten?eaz? notă sacr? a spa
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]