14,967 matches
-
sau mici, stăm lîngă Baba și Moșu', lîngă Cucoșu' și Găina. Stăm bine în poveste. Urmărim drumurile pe care actrițele le fac de colo dincolo. Scena se umple de cuiburi cu ouă. Peste tot, pete de alb. Nimeni nu se grăbește. Ritual înseamnă și ritmul unui ceremonial. Fetele intră, ies, intră, ies și aduc, la nesfîrșit, ouăle. Așa găină, cine n-ar vrea?... Cine n-ar fi dispus să-i administreze și o mamă sau chiar două, trei de bătaie pentru
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
veroase sau că își trădează prietenii ca să obțină funcții avantajoase și așa mai departe. Buna-cuviință ne oprește să săvârșim asemenea indiscreții. În schimb, ei, lipsiți de bună-cuviință, dar și de sentimentul responsabilității, de răbdare și bunătate în înțelegerea oamenilor, se grăbesc să acuze fulminant diverse persoane, bazându-se pe zvonuri, pe informații inventate sau pe informații reale folosite tendențios. Altă problemă o constituie alegerea celor care urmează să fie puși la zid. De obicei sunt preferați oamenii de valoare, care nu
Vocea intransigentului naționale by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9020_a_10345]
-
în totala noastră ignorare, apar și proliferează modele comportamentale și de comunicare cu totul șocante: În luna iulie, la câteva zile după apariția volumului al treilea din Orbitor, le-am recomandat câtorva studenți ce se pregăteau pentru examene să se grăbească la librărie pentru a-și procura cartea lui Mircea Cărtărescu. "O avem", mi-a comunicat unul dintre ei. Dacă doriți, vă dăm și dumneavoastră o copie". Încântat, fudul și derutat în același timp, am spus că am deja propria mea
Ultimul zâmbet al cărților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9022_a_10347]
-
cu coama căruntă stă acum calm și privește, cu ochii lui de țăran mefient din câmpia Dunării, artera imperială a Parisului. "Da, da, da, zice el, e frumos la Paris, frumos este la Paris", dar înțeleg fără dificultate că este grăbit să-l părăsească. Se ridică, apoi, drept, mare și impunător, mă ia de braț și ne îndreptăm spre hotelul situat pe o străduță laterală.", pp. 287-290); Jean-Paul Sartre, Sorin Titel, D. }epeneag, Adrian Păunescu, Jean-Pierre Richard, Jean Rousset, Georges Poulet
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
dar lista e deschisă și în curs de îmbogățire: cuprinde imagini ale devierii de la normalitate și de la sănătatea mentală (a deraia, a sări de pe șine), ale acțiunilor cotidiene (a băga în marșarier "a se retrage", a călca accelerația "a se grăbi", a trage pe dreapta "a se culca", a-și face plinul "a mînca, a bea") sau ale situațiilor de criză (a fi în pană, a rămîne pe jantă). În noile inventare de argou contemporan (123urban.ro, dictionarurban.ro) sînt înregistrate
Omul-mașinărie și "bateriile sufletului" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9104_a_10429]
-
lui Mr. Smith. Drama ei mi se pare la fel de personală ca a unui castravete smuls prea devreme din vrej. Mr. Smith intervine pentru a salva o femeie însărcinată și apoi bebelușul ei, pistolarul servește și de mamoș într-o scenă grăbită între două schimburi de focuri, iar cînd mama sucombă devine protectorul bebelușului pe care o serie de vajnici bărbați se străduiesc să-l lichideze. Încăpățînarea talentatului Mr. Smith generează o cursă a înarmărilor în tot orașul, și un fel de
Pistoliada: foc cu foc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9146_a_10471]
-
vizita sa: tânărul domn Van der Jagt. Hansi era doamna Hobmeier pentru inițiați. Însă doamna Hobmeier nu și-a ridicat ochii; tocmai rupea un plic mare în patru părți egale. Poate că știa de preferința soțului ei pentru băieței. - Mă grăbesc, am spus. Cât îmi dați pe ele? Domnul Hobmeier s-a rezemat de perete. Avea aerul unui om descumpănit. - Nu pot să fac una ca asta, a spus el, n-am cum să vând gioarsele astea. Nu mai scap de
Arnon Grunberg Istoria calviției mele by Gheorghe Nicolaescu () [Corola-journal/Journalistic/9218_a_10543]
-
hrisoave etc. Iar când el, unionistul, este acuzat de separatism, schimbă repede, în 1863, titlul revistei "Din Moldova": "Auzim din toate părțile învinovățiri de separatism, întemeeate pe titlul foaei noastre. }inând mai mult la idei, decât la cuvinte, bucuros ne grăbim a preface nafaustul "Din Moldova" în "LUMINA". Nu cumva și acesta va fi având v^un cusur?" Să notăm aici și implicarea lui B. P. Hasdeu la renunțarea la alfabetul chirilic și adoptarea alfabetului latin în scrierea limbii române. Și
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
lui Paraschivescu: bazarul e al lumii noastre de zi cu zi, colcăitoare și nesigură, eterogenă și multicoloră, trivială și veselă, în vreme ce bizarul îi aparține integral autorului, ca un condiment necunoscut adus de undeva din Indii. Prin filieră colonială britanică, mă grăbesc să adaug. Asemănările cu personaje reale ori imaginare sunt indiscutabile, dar ele rămân, grație lui Radu Paraschivescu, pe parcursul tuturor narațiunilor, doar asemănări. Și nimic mai mult. Distanța dintre cotidianul recognoscibil și scriitura bufă din Bazar bizar e de aceeași natură
Cronică anacronică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9267_a_10592]
-
Ionel Teodoreanu, Victor Papilian și alții care mai trăiau încă în anii '50. Mă gândesc doar la scriitorii ignorați, nu și la cei persecutați. Fenomenul se repetă după 1990, nu tocmai identic (de persecuții nu poate fi vorba, desigur). Ne grăbim să trecem, cu sadism, la capitolul "scriitori expirați" autori cu o operă ce merită o atenție critică mai deschisă și mai relaxată, ca o datorie de onestitate a unei bune receptări. Nu zic mai mult, pentru a nu face "teorii
DRP din 1990 încoace by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9293_a_10618]
-
a patruzeci-cincizeci de ani, pentru ca în sfârșit să se declanșeze un nou seism în istoria poeziei capabil să reconfigureze peisajul liric. Am asistat la un asemenea eveniment și, poate, cu puțin noroc, voi mai asista cândva la unul. Mă voi grăbi, atunci, să-l salut, dovedind că nu sunt dependent sufletește de ceea ce s-a întâmplat în tinerețea mea. Dar până atunci prefer să mă bucur de opera unui mare poet în loc să inventez mari poeți și să simulez admirația față de ei
Cui i-e teamă de Nichita Stănescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9284_a_10609]
-
și poeta Ioana Crăciunescu. Casa ei era frecventată, la ora aceea, de crema culturală a Bucureștiului - actori, scriitori, pictori și, bineînțeles, poeții, prozatorii și criticii generației '80 din care făceam și eu parte... În general, cum terminam o piesă, mă grăbeam să las un exemplar în casa Ioanei, de unde știam că va intra pe mîini bune. Și așa s-a și întîmplat. Bine mamă... l-a entuziasmat atît de mult pe poetul Ion Drăgănoiu, încît a dat-o să circule din
Matei Vișniec:"Convingerea că viața mea va fi dedicată scrisului s-a format încă de pe la 11 sau 12 ani" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9277_a_10602]
-
ego al naratorului și, implicit, al autorului. În realitate, lucrurile nu stau deloc așa. De aceea, în Epilog, naratorul se distanțează ironic de personajul său: "Pavel Samsonov nu a fost atât de ghinionist cum câteva dintre cunoștințele sale s-au grăbit să-l califice. Chiar și autorul acestor rânduri care, la rândul lui, s-a pripit încropind să se recunoască învins, fiindcă i s-a demonstrat că fantezia sa biciuitoare și corozivă, în fața realității placide ca o vădană mulsă, nu mai
Farmecul și banalitatea răului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9310_a_10635]
-
din toate aceste mizerii, deviații și nebunii etajate. Scena dinspre final, din cabinetul medicului dentist, e aproape un climax artistic al acestui roman pe care îl începusem cu mefiență. Cu o jenă în avans. Criticul e bine să nu se grăbească și să caracterizeze un scriitor înainte de a-i parcurge opera. Chiar dacă, în cazul lui Cezar Paul-Bădescu, autoficțiunea este deocamdată sinonimă cu autosatisfacerea ficțională. Îl voi urmări de acum încolo cu real interes.
Rufe murdare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9307_a_10632]
-
cu probleme care mai de care, ploi de foc, o schimbare catastrofală de climă, servicii execrabile. Dincoace: liniște, tristeți senine, chilii silente cu locatari discreți adaptați meditației, un singur anotimp, temperat, cu amurguri prelungite, servicii îngerești. Nu zic să vă grăbiți, dar sunt momente când ne părăsesc plutoane de mari personalități, bărbați de vază, cărora, dacă v-ați alătura - mă înțelegeți?
Infernul cotidian by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9346_a_10671]
-
a sculat, a adus preoții. - Ce s-a întâmplat, părinte? - Începeți slujba, părinților, începeți slujba, vă rog începeți slujba! Să-i facă stâlpii. - Părinților, un pic mai repede, dacă se poate, un pic mai repede, că trebuie! Și ei se grăbeau și erau și năuci, nu știau ce e și despre ce e vorba. Nu le dădea prin gând că el a primit vestea. Și la un moment dat a zis: - Uite, părinților, mai repede și dați-mi împărtășania, trebuie să
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
redau complexitatea. Istoriile se reunesc pentru o clipă în același punct, al nopții fatidice care îi transformase în cenușă pe tatăl incestuos al Raimundei și pe amanta acestuia, mama Agustinei, focul fiind pus de mama Raimundei. Bolnavă de cancer, Agustina grăbește rezolvarea misterului, apoi, pierzînd încetul cu încetul contactul cu realitatea este luată în custodie de Abuela Irene care va juca pe lîngă ea rolul unei fantome benevolente, legătura inextricabilă dintre vii și morți, asigurîndu-i pe aceștia că nimeni nu moare
Mame și fiice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9387_a_10712]
-
Sorin Lavric Ca să întemeiezi o religie nu e îndeajuns să vii cu un mesaj pe care să-l decretezi de origine divină, sperînd că astfel, hipnotizați de autoritatea lui celestă, toți se vor grăbi să te urmeze. Dacă răspîndirea religiilor ar fi depins exclusiv de valoarea textelor întemeietoare, nici una nu ar fi depășit limitele unei secte, cum nici una nu ar fi putut să se impună în fața altora, preluîndu-le, înghițindu-le sau desființîndu-le. Altfel spus
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
un adevărat castel în care era afișat un orar cu niște discipline nemaiauzite până atunci, cu denumiri de săli care erau greu de găsit și mai ales denumiri bizare și prescurtări neînțelese...Lumea era agitată...eu, profesorii,colegii...toți se grăbeau... Nu știamce se petrecea... Mă agăț și eu de o colegă și începemamândouă să pășim în neantul acesteilumi...să o descoperim... Trecu o lună, mai trecu două, trei...și gata mă adaptasem noii lumi... cunoșteam colegii, admiram profesorii și descoperisem
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
doi copii. Mama își șterse pe furiș o lacrimă. Se uita la ei și văzându-i triști îi luă să împodobească bradul. Spre seară se auziră bocănituri în ușă. Deschide tu, Ana ! Cred că au venit colindători. Copiii s-au grăbit la ușă. Au deschis ușa și au rămas nemișcați. Lacrimi fierbinți curgeau pe obrajii rumeni. E tata! E tata ! Micuții au sărit în brațele tatălui lor și îl strângeau cu putere. Brațele lui muncite îi cuprindea cu multă dragoste. Ei
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
este zgârcenia și lipsa meticulozității cercetătorului? Întrebarea este justificată. Răspunsul este cât se poate de omenesc. Nu-mi pot permite câțiva ani de căutări prin arhivă și nici elaborarea câtorva tomuri cu documente. Am adoptat decizia unui om care se grăbește să salveze câte ceva dintr-o bibliotecă ce riscă să ia foc. Nu sunt mulțumit nici eu că m-am axat mai cu osebire pe corespondența primită. Ceea ce am trimis în lume a fost unicat și foarte rar, sau aproape deloc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
orizontului, acum deveniseră de-a dreptul acvatice, și cerul umed turna perdele de stropi de apă, printre tunete și fulgere. Frunzele pomilor și ierburile de pe câmpii, care prosperaseră în zilele recente, luceau ude, pământul proaspăt căpătând nuanțe noi. M-am grăbit să ajung la timp la adunarea de la clădirea principală, însă autobuzul se pierduse undeva în lungul șoselei, prin perdeaua de ploaie, așa că a trebuit să merg pe jos, cu umbrela ce-și scutura spițele și pânza în rafalele de apă
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
mine și au așteptat să le ajungă Hamsterii din urmă, apoi au continuat drumul, însă tot mergeau mai repede, încât au păstrat locul fruntaș, înaintea tuturor. Ne-au luat-o înainte, a remarcat Iasomia, zâmbind oarecum, pentru că noi nu ne grăbeam să le întrecem. Or să se descurce ele, doar cunosc drumul. Iar dacă n-or să știe pe unde s-o ia, or să ne aștepte, am spus și eu. E soare și n-au cum să se rătăcească. Iar
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
Firuz Bey va porni spre țarul bulgar, cu reședința la Vidin. Țarul Srațimir a trebuit să accepte cele impuse de sultan. Reacțiile cancelariilor europene au fost destul de puternice. Pentru a se asigura certitudinea intereselor comerciale, Veneția și Genova se vor grăbi să reînnoiască tratatele cu turcii, în vederea asigurării navigației către Orient. Sub conducerea lui Baiazid, turcii pun mâna pe Târnovo și Nicopol, în anul 1393, lansându-se într-o campanie de amploare împotriva Țării Românești. Va fi cucerită întreaga Asie Mică
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
cu contur întrerupt, când în brațe ne luăm, două fuioare de fum împletim, care visează înaltul. un loc atât de cast timpul mustește ca putregaiul sub tălpi. din neatenție, noi alunecăm înspre partea abruptă. tu, fiule, stai drept! nu te grăbi! poteca ta, prelinsă în mireasmă de stei, tot urcă și încă mai urcă. din tine se rup și se-nnoadă în urmă năpârlite dureri, șpanuri de vis, neînțelegeri, vinovății încrustate în arabesc de tandrețe, așa-zis moloz în care simțirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]