1,396 matches
-
Meglenoromâna este un grup de graiuri vorbite de o populație numită în mediul academic „meglenoromâni”. Statutul său este controversat. Unii lingviști, de exemplu Alexandru Graur, o consideră o limbă autonomă făcând parte din ramura de est a limbilor romanice, împreună cu limbile română, aromână și istroromână, dar majoritatea cercetătorilor o consideră o variantă regională a limbii române. Printre aceștia nu există unitate în ceea ce privește statutul meglonoromânei față de
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
ales din rozătoare, dintre care cel mai reprezentativ este popândăul. Mai apar: hârciogul, șoarecii de câmp și cățeii-pământului. Animalele mai mari sunt: lupul, vulpea, viezurele, dihorul de stepă, dihorul pătat. Dintre păsări se întâlnesc: ciocârlia de câmp, ciocârlia mare, prepelița, graurul, dumbrăveanca, cioara, stăncuța ș.a.m.d. Dintre reptile apar: năpârcile, șerpii de casă, șopârlele agile, gușterii, broaștele țestoase. Este de remarcat prezența unor insecte caracteristice, cum sunt rădașca sau călugărița. Deși s-au descoperit mici filoane de minereuri de metale
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
deveni catolică. După majoritatea lingviștilor, idiomul vorbit de istroromâni este un dialect al limbii române, celelalte fiind cel dacoromân, cel aromân și cel meglenoromân, după Radu Flora este un grup de graiuri dacoromâne, iar după câțiva lingviști (Petar Skok, Alexandru Graur, Ion Coteanu) este o limbă romanică de est aparte. Din cauza împrejurărilor istorice, în contextul asimilării treptate a istroromânilor cu populația majoritară croată, instroromâna a fost din ce în ce mai mult influențată de limba acesteia, ajungând să fie considerată de Coteanu o „limbă mixtă
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
un filolog român, episcop greco-catolic al Diecezei de Gherla între 1854-1863. s-a născut la Mălădia, tatăl său era morar, (iar după alte surse, la Pericei, în Ținutul Sălajului, tatăl său fiind păstor din Mălădia). Privind biografia acestuia, dascălul Daniil Graur a scris în 1932: Ioan Alexi a studiat la Șimleu Silvaniei, Carei, Oradea, precum și la Colegiul Sfânta Barbara din Viena. La Viena, în timpul studenției, a scris, în anul 1826, "„Grammatica Daco-Romana sive Valachica”", lucrare care era foarte răspândită în mediul
Ioan Alexi () [Corola-website/Science/308173_a_309502]
-
stea era în plină ascensiune, să nu o egaleze și depășească pe cea a maestrului, așa cum "dom' Poghirc" îi profețea cu ani în urmă. Cicerone Poghirc a fost un eminent dascăl, încă de foarte tânăr. Se povestește că acad. Alexandru Graur, după una din orele de asistență la clasă, în baza cărora trebuia să-i dea un calificativ tânărului asistent, ar fi spus că ""lui Poghirc i se potrivește catedra cum i se potrivește unui cazac să stea în șa"". Avea
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
a ținut cursuri universitare și a participat cu lucrări la numeroase simpozioane și congrese. S-a format de la bun început ca indoeuropenist, sub influența și cu îndrumarea unor mari lingviști indo-europeniști, precum Theofil Simenschy, Vlad Bănățeanu, Aram Frenkian sau Alexandru Graur. Preocuparea pentru vechea macedoneană - care îl apropie de un alt mare filolog clasic și indoeuropenist al nostru, Ioan I. Russu - denotă interesul său, încă de foarte tânăr, pentru balcanistica veche. Colaborează la "Cursul de introducere în lingvistică" (1955), și la
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
alt mare filolog clasic și indoeuropenist al nostru, Ioan I. Russu - denotă interesul său, încă de foarte tânăr, pentru balcanistica veche. Colaborează la "Cursul de introducere în lingvistică" (1955), și la "Introducere în lingvistică" (1958), ambele sub redacția lui Al. Graur. În 1968 începe colaborarea, cu etimologii originale, la "Dicționarul limbii române" al Academiei (DLR, literele M-R). Etimologia aplicată îl conduce spre unele concluzii de ordin teoretic, pe care le expune în același an în revista "Limba Română", sub titlul
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
invadate de „specialiști” invitați din toate regiunile fostei URSS ș.a.m.d. Ion Stănescu, la indicația lui Ceaușescu, a informat printr-o scrisoare șeful KGB-ului sovietic, Iuri Andropov: În zilele imediat următoare sunt arestați Alexandru Usatiuc-Bulgăr, Gheorghe Ghimpu, Valeriu Graur și Alexandru Șoltoianu. Ei sunt anchetați în beciurile KGB-ului din Chișinău aproape doi ani de zile. Procesul va avea loc la 13 iunie 1972. Alexandru Usatiuc-Bulgăre e condamnat la 7 ani de lagăr de muncă silnică cu regim sever
Ion Stănescu () [Corola-website/Science/308339_a_309668]
-
la 13 iunie 1972. Alexandru Usatiuc-Bulgăre e condamnat la 7 ani de lagăr de muncă silnică cu regim sever, plus 5 ani de deportare în Siberia; Gheorghe Ghimpu - la 6 ani de lagăr de muncă silnică cu regim sever; Valeriu Graur - la 4 ani de lagăr de muncă silnică cu regim sever; Alexandru Șoltoianu - la 6 ani de lagăr de muncă silnică cu regim sever, plus 5 ani de deportare în Siberia. Aceeași acuzare trece dintr-un rechizitoriu în altul: „pentru
Ion Stănescu () [Corola-website/Science/308339_a_309668]
-
de deportare în Siberia. Aceeași acuzare trece dintr-un rechizitoriu în altul: „pentru propagandă și agitație antisovietică cu scopul de subminare și slăbire a puterii sovietice”. Usatiuc-Bulgăre e închis într-un lagăr din regiunea Perm în munții Ural, iar Ghimpu, Graur și Șoltoianu sunt întemnițați în lagărele din Mordovia. Nu aveau dreptul la corespondență, nu aveau dreptul să primească colete, umblau mereu flămânzi, lagărele erau neîncălzite, mulți dintre deținuți decedând din cauza frigului. Articole biografice Interviuri
Ion Stănescu () [Corola-website/Science/308339_a_309668]
-
dungat ("Elaphe quatorlineata sauromates"), întâlnit pe lângă casa omului și șarpele săritor ("Coluber jugularis caspius"), agresiv, iute și bun cățărător. Păsările de stepă cele mai cunoscute sunt dropia ("Otis tarda") și spârcaciul ("Otis tetrax"), declarate monumente ale naturii, prepelița ("Coturnix coturnix"), graurul ("Sturnus vulgaris"), lăcustarul ("Sturnus roseus"), mare amatoare de lăcuste, cărora li se adaugă ciocârlia ("Melanocorypha calandra"), dumbrăveanca ("Coracias garrulus"), fisa de câmp ("Anthus copestris") și prigoriile multicolore ("Merops apiaster"). Păsările răpitoare își au și ele reprezentanții lor: șorecarul mare ("Buteo
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
terenuri de antrenament care aparțin complexului sportiv. Practic acest stadion avea o capacitate de 30 000 de locuri. Portari : Ilie Anton,Dragoș Stefănoaica și Ursachi Dumitru. Jucători de câmp : Alexandru Bălan,Dan Pavel, Ilie Andrei, Daniel Roșianu, Mihai Dăescu, Cornel Graur, Dacian Ungur, Gabriel Rujoi, Dragoș Grigoriu, David Daniel, Sandu Remus, Sansiro Ciocoi, Alin Hasan, Alexandru Daj, Robert Stoicoiu, Cătălin Ionică, Oroles Roșu, Dani Stoica și Daniel Savu. Adresa: Str. Lunca Nr. 100 Petroșani Cod: 332061 Țel: +40-254-545472 Fax: +40-254-548141 Email
CS Jiul Petroșani () [Corola-website/Science/302358_a_303687]
-
păsări. Dintre aceste din urmă, au fost documentate în zonă "Passer montanus" și "Passer domesticus" (vrabia de câmp și vrabia de casă), "Parus major" (pițigoiul), "Sitta europea" (țicleanul), "Turdus merula" (mierla), "Streptopelia decaocto" (guguștiucul), "Columba livia domestica" (porumbelul), "Sturnus vulgaris" (graurul), precum și exemplare mai puțin întâlnite în oraș, precum "Fringilla coelebs" (cinteza) și indivizi din genul "Muscicapa" (muscarul). Începând cu 2012, Parcul Copou a devenit o destinație populară pentru o colonie de corvide ("Corvus frugilegus") (cioara de semănătură), determinând localnicii să
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
DNA (Marius Saizu). Știrile Focus sunt difuzate de luni până vineri la orele 14.00, 16.30 și 18.00 iar în weekend sunt difuzate doar la ora 14.00 și 18.00. Focus este prezentat de Andreea Fried, Livia Graur, Magda Vasiliu și Melania Medeleanu. Știrile nopții sunt difuzate de luni până joi la ora 23.15, jurnalul de noapte numindu-se "Focus din inima României", prezentat de Melania Medeleanu. Focus Sport este prezentat de Anca Sina și Cristina Fogarassy
Prima TV () [Corola-website/Science/302443_a_303772]
-
ambii învățători. A urmat liceul la Curtea de Argeș. După cursurile Facultății de Silvicultură din Brașov, urmează și pe cele ale Facultății de Filologie din București (1953 - 1958), avându-i ca profesori pe Tudor Vianu, Alexandru Rosetti, Iorgu Iordan, Jacques Byck, Alexandru Graur, Edgar Papu. Debutează cu reportaj în "Viața studențească" (1957). Ca prozator va debuta un an mai târziu, cu schița "Poarta "în "Gazeta literară". Între 1958 - 1963 lucrează ca redactor la "Gazeta literară", fiind coleg de redacție cu Nichita Stănescu, Cezar
Nicolae Velea () [Corola-website/Science/302908_a_304237]
-
din București, 26 iulie 1945: “M-am dus la gară; am vorbit cu comandantul militar al gării despre acest lucru, mi-a spus că nu este voie sa dăm apă la oameni [aceia]. Atunci m-am adresat d-lui colonel Graur, comandantul garnizoanei [din Roman], i-am spus că Crucea Roșie este împiedicată a-și îndeplini misiunea. D-sa mi-a spus că nu poate dispune singur ci trebuie să întrebe [pe] un superior al dlui. M-am dus cu dânsul
Viorica Agarici () [Corola-website/Science/304144_a_305473]
-
frig și bucurie mijeau în spatele ochelarilor aburiți. Se pierdeau pantofi și cizme false, amuzante, pe care nimeni nu avea timp să le culeagă. În ele se ascundeau pui fără ochi, de pisică, la culcuș moale, câte o vrabie, câte un graur. O cisterna amețitoare mugea încetișor, zvârlind cu spuma de beteală în copaci. Un nene slab își lipise fruntea ermetic de geam, contemplând tăcut un braduț artificial. Se făcea cu ochiul din belșug. Din balcoane fâlfâiau gene lungi, scârțâia răchita. În dreptul
Matei și Eva () [Corola-website/Science/304303_a_305632]
-
primare în satul natal, elev al tatălui său, apoi face Școala Normală de Învățători de la Bârlad și Facultatatea de Limba Română și Istorie la Universitatea din București, unde a avut ca profesori pe Iorgu Iordan, Zoe Dumitrescu Bușulenga și Alexandru Graur. În anii 1938-1939 face stagiul militar la Școala de Ofițeri de Cavalerie de la Târgoviște, absolvită cu gradul de sublocotenent în rezervă. A luat parte la războiul din răsărit ca sublocotenent comandant de pluton, cu Regimentul 2 Roșiori, din 1941, de la
Horia Stamatin () [Corola-website/Science/310986_a_312315]
-
English Folk Dance and Song" din Londra. Între 1940-1944, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, fiind evreu, găsește cu greu un post de profesor de muzică la liceul evreiesc „Barbu Delavrancea” din București, avându-i colegi pe Alexandru Graur și Jacques Byck. Între 1944-1949 este consilier pentru folclor la Societatea Română de Radiodifuziune, îngrijindu-se de conservarea Arhivei de Folklor, al cărei director devine ulterior. Între 1948-1950 este profesor de folclor muzical la Conservatorul din București, devenind șef de
Harry Brauner () [Corola-website/Science/311889_a_313218]
-
întâistătător al Bisericii Române Unite cu Roma, episcop al Episcopiei de Făgăraș și Alba Iulia între 1773-1782. A fost și profesor la Gimnaziul din Blaj, înființat în 1754. s-a născut în 1715 la Sărăuad, în comitatul Sătmar. Dascălul Daniil Graur îl considera în 1932 de origine nobilă. Tot dascălul Graur l-a evocat pe episcopul Maior drept ctitor al bisericii din Sărăuad, ridicată în 1773. A absolvit studiile gimnaziale la Cluj, după care a studiat teologia la Colegiul de Propaganda
Grigore Maior () [Corola-website/Science/309675_a_311004]
-
de Făgăraș și Alba Iulia între 1773-1782. A fost și profesor la Gimnaziul din Blaj, înființat în 1754. s-a născut în 1715 la Sărăuad, în comitatul Sătmar. Dascălul Daniil Graur îl considera în 1932 de origine nobilă. Tot dascălul Graur l-a evocat pe episcopul Maior drept ctitor al bisericii din Sărăuad, ridicată în 1773. A absolvit studiile gimnaziale la Cluj, după care a studiat teologia la Colegiul de Propaganda Fide din Roma între 1740-1747, de unde a revenit la Blaj
Grigore Maior () [Corola-website/Science/309675_a_311004]
-
Timișoara, 1973; George Coșbuc, Versuri, Timișoara, 1986; Bibliografia stilisticii românești (în colaborare), Timișoara, 1986. Radio-Timișoara, Radio - Reșița, la TV Analog - Timișoara, TVR - Timișoara. Debut literar Colaborări la volume colective Opera tipărită: Traduceri din literatura universală, în volum: Ediții critice: Al. Graur, „România literară”, 14, 1974; Nicolae Ciobanu, „Luceafărul”, 42, 1976; Laurențiu Ulici, „România literară”, 38, 1976; Al. Graur, „România literară”, 28, 1984; Nicolae Mocanu, „Steaua”, 2, 1984; Valentin Tașcu, „Cercetări de lingvistică”, 2, 1984; Gheorghe Chivu, „Limba română”, 5, 1984; Vasile
Olimpia Berca () [Corola-website/Science/310067_a_311396]
-
la TV Analog - Timișoara, TVR - Timișoara. Debut literar Colaborări la volume colective Opera tipărită: Traduceri din literatura universală, în volum: Ediții critice: Al. Graur, „România literară”, 14, 1974; Nicolae Ciobanu, „Luceafărul”, 42, 1976; Laurențiu Ulici, „România literară”, 38, 1976; Al. Graur, „România literară”, 28, 1984; Nicolae Mocanu, „Steaua”, 2, 1984; Valentin Tașcu, „Cercetări de lingvistică”, 2, 1984; Gheorghe Chivu, „Limba română”, 5, 1984; Vasile Sari, „Limbă și literatură”, 3, 1984; Livius Petru Bercea, „Banat”, Lugoj, 4 - 5, 2004; Alexandru Ruja, „Paralela
Olimpia Berca () [Corola-website/Science/310067_a_311396]
-
aricii, nevăstuicile, șoarecii și șobolanii de deal. Dintre reptile, șarpele de apă, napârca și șopârla de deal sunt cele mai răspândite. Rare, dar extrem de periculoase, sunt viperele, întâlnite în locurile stâncoase. Păsările cele mai cunoscute sunt: mierla, privighetoarea, pițigoiul, rândunica, graurul, vrabia, gaița, cioara, codobatura, uliul, bufnița, corbul și cucul. Dintre pești, pe lângă cei cunoscuți în râul Mureș, se întălnesc în apele mici din satele comunei cleanul, mreana, mureșanul, porcușorul și plătica. Insectele întâlnite în această zonă sunt: musca comună, viespele
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
s-a mai văzut de ani de zile, în schimb prepelițele și potârnichiile populează lanurile. Rozătoarele, cum ar fi dihori, șobolani, popândăi, șoareci de camp sunt destul de numeroase. Dintre păsări, cele mai răspândite sunt cele care provoacă pagube semănăturilor: ciori, grauri, vrăbii, turturele. Cele mai îndrăgite sunt rândunelele care se întorc la cuiburile lor, în apropierea Paștelui. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Florica se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]