1,393 matches
-
V.s. acordă o mare atenție poeziei, care ocupă un spațiu mare, în timp ce proza și critica literară lipsesc cu desăvârșire. În plan teoretic, se rezumă la a publica „prelegeri” susținute de personalități ale timpului: Tudor Vianu, Henri Jacquier, George Ivașcu, Al. Graur, Mihai Beniuc, Constantin Ciopraga, Andrei Oțetea, Valeriu Bologa, Iorgu Iordan, Ștefan S. Nicolau ș.a. Ca literatură propriu-zisă, mai poate fi înregistrat reportajul, gen cultivat de Ion Stoian, Mircea Radu Iacoban, Adrian Dohotaru, Romulus Rusan, Ilie Purcaru. Versuri semnează Teofil Bălaj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290539_a_291868]
-
sugerează cartea. Să le aruncăm la coșul de gunoi al istoriei așa cum s-a mai întâmplat în istoria noastră după 147, când cei care purtau stindardul bolșevismului pe teritoriul nostru național, ne rescriau istoria (Mihail Roller), ne siluiau limba (Alexandru Graur - alias Alter Grumberg Braurer), dirijau orientarea și critica literară (Zigu Or nea), cenzurau cultura (Leonte Răutualias Lev Oigenstein), ca să nu mai vorbim de orientarea ideologică a culturii (losif Chișinevschi - alias losif Roitman) și mulți alții ca ei. Sub acest aspect
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
motivele cosmice soarele, luna, stelele pe ouăle încondeiate apar și motive avimorfe cocoșul, creasta cocoșului, coada rândunicii, laba gâștei. După Paști, de Sfinții Constantin și Elena (21 mai) se oficia sărbătoarea păsărilor de pădure, denumită popular "Constandinu Puilor" sau "Constantin Graur" care vestea ziua când păsările trebuiau să-și învețe puii să zboare. Această sărbătoare se ținea pentru ca holdele să nu fie distruse de păsările sălbatice.252 Hotarul dintre primăvară și vară, marcat de solstițiul de vară, este ilustrat de "amuțitul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Magdanela Vulpe atrage atenția asupra rolului articolului hotărât În formularea titlurilor, care ar sugera tratarea exhaustivă, monografică a unei probleme, ceea ce nu se Întâmplă Întotdeauna. Autoarea recomandă Tendințe actuale În... (nu tendințele), deși o lucrare foarte cunoscută a lui Al. Graur se intitulează Tendințele actuale ale limbii române (1966). Dar poate aceasta este o excepție care Întărește regula, dată fiind personalitatea lui Al. Graur! Sunt alte titluri care folosesc substantivul nearticulat (Iorgu Iordan, Dicționar al numelor de familie românești) sau articulat
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Întâmplă Întotdeauna. Autoarea recomandă Tendințe actuale În... (nu tendințele), deși o lucrare foarte cunoscută a lui Al. Graur se intitulează Tendințele actuale ale limbii române (1966). Dar poate aceasta este o excepție care Întărește regula, dată fiind personalitatea lui Al. Graur! Sunt alte titluri care folosesc substantivul nearticulat (Iorgu Iordan, Dicționar al numelor de familie românești) sau articulat cu articol nehotărât (Victor Vișinescu, O istorie a presei românești, 2000; Ion Rotaru, O istorie a literaturii române etc.). Totuși, În cazul folosirii
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
1993. Iată și câteva exemple de lucrări colective: Tratat de drept civil, vol. I, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967; Tratat de lingvistică generală, colectivul de elaborare a lucrării: Nadia Anghelescu, I. Coja, C. Dominte ș.a., redactori responsabili: Al. Graur, S. Stati și Lucia Wald, Editura Academiei R.S.R., București, 1971; Tratat de medicină internă: hematologie, redactat de Radu Păun, Editura Medicală, București, 1997. În general, tratatele sunt lucrări sintetice. De cele mai multe ori, sunt opera unui colectiv de autori. Unele tratate
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
noastră actuală”, Limba română, nr. 3, 1980, pp. 193-196. Colignon, 1993. Drincu, 1983. Drincu, Sergiu, „Punctuația lui «și»”, Limba și literatura română, nr. 4, 1983, pp. 11-13. Foarță, Șerban, „Semne de punctuație”, Orizont, nr. 19, 1983, p. 2. Funeriu, 1995. Graur, 1974. Hristea, Theodor, „Despre unele reguli de punctuație”, România literară, nr. 6, 1980, p. 9. Iacob, Ștefan, „Despre unele reguli de folosire a virgulei”, Limba română, nr. 4, 1955, pp. 25-28. Ilovici, 1972. Jacquier, H., „Iarăși despre punctuație”, Steaua, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Gibaldi, Joseph, 1995, MLA Handbook for Writers of Research Papers, ediția a IV-a, The Modern Language Association of America, New York. Gorrell, Robert M.; Laird, Charlton, 1967, Modern English. Handbook, ediția a IV-a, Prentice Hall, Englewood Cliffs, New Jersey. Graur, Alexandru, 1974, Mic tratat de ortografie, Editura Științifică, București. Guéry, Louis, 1995, Précis de mise en page, ediția a IV-a, actualizată și argumentată, CFPJ, Paris. Hangiu, I., 1996, Dicționarul presei literare românești. 1790-1990, ediția a II-a revăzută și
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Treptele pasiunii cu medicul Adrian Timofte, artist amator în timpul liber, interpretul unui rol în spectacolul de teatru „Puterea dragostei" de Ion Băieșu. În afară de alți prozatori prof. Georgeta Anghel și Ion Maftei, de exemplu, foaia Bârladul cultural cuprinde poezii semnate: Horia Graur (Dor), Veronica Penea (Țărm de baladă), George Grindină (Pentru bărbații de pe corăbiile muncii" și „Sunt fiul acestei fântâni"), Doina Diaconu (Statornicie). * Brazdă nouă Brazdă Nouă a apărut în anul 1920, ca organ al Partidului Naționalist Democrat din Județul Tutova și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ianuarie, 11 februarie, 16 martie, 15 aprilie, 27 iulie și 7 septembrie 1883 - Notă personală). * Iarnă sau vară, elevii de la Școala normală „pu rtând cămașă peste ... izmene”... * În „Istoricul spitalului din Bârlad” din volumul „Bârladul odinioară și astăzi” medicii I. Graur și N. Botezatu arată că în perioada 1891 - 1914 șeful spitalului a fost dr. Teodor Cerchez, iar ca medic secundar în 1885 a fost dr. N. Burghele. Menționăm că în numărul 15 din 2 aprilie 1895 al ziarului Legalitatea se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Theorie der Wortbildung, Carl Winter Universitätsverlag, Heidelberg, 1971 Gauger, Hans-Martin, Sprachbewußtsein und Sprach-wissenschaft, R. Piper & Co. Verlag, München, 1976 Gilson, Etienne, Linguistique et philosophie, J. Vrin, Paris, 1969 Granger, Gilles-Gaston, Wittgenstein, Seghers, Paris, 1969 Grauling, A. C., Wittgenstein, Humanitas, București, 1996 Graur, Alexandru; Wald, Lucia, Scurtă istorie a lingvisticii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977 Guliciuc, Emilia, Aporiile gîndirii nicasiene, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999 Guliciuc, Emilia, Constantin Noica sau revolta întru spirit, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999 Hegel, Georg
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fost expulzat din țară și, ca cetățean austriac, a locuit, câțiva ani, la Budapesta și Viena. Întors în țară, a solicitat și a obținut cetățenia română. A fost și prim-redactor al „Adevărului”, apoi codirector, alături de Em. D. Fagure, Const. Graur, Mihail Sadoveanu și T. Teodorescu-Braniște; din 1945, a condus singur marele cotidian. A făcut parte și din conducerea ziarului „Dimineața”. În 1922, a dirijat „Lupta”, împreună cu Em. D. Fagure. A colaborat la numeroase alte gazete din țară. B. a fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285863_a_287192]
-
de artă plastică, cronică muzicală, cronică medicală, precum și cugetări și aforisme, curiozități, pagini umoristice și știri sportive, ilustrații, caricaturi, reclame, publicitate. Mai colaborează Ion Pribeagu, Haralamb G. Lecca, George Voevidca, George Nutzescu, Lucrezzia Karnabatt, Ioan I. Livescu, Ioan Timuș, Const. Graur, Emanoil Cerbu, Grigore Tăușan, Victor Rodan, Victor Kernbach ș.a. M.W.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
, Otto (11.XI.1930, București), traducător și prozator. Este fiul Rebecăi (n. Davidsohn) și al lui Jean Starck, mic negustor, apoi funcționar. Urmează la București Liceul Teoretic Evreiesc „Graur” (1941-1946) și Liceul „Sf. Sava” (1946-1949). În 1950 intra redactor la Editură Tineretului și, paralel, frecventează cursurile Facultății de Filologie, secția franceză, a Universității din București; redactor la Radiodifuziune din 1954, își va întrerupe studiile, finalizându-le abia în 1961
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
C., Nicolau - „Personalitatea umană, o interpretare cibernetică”, Cap. XII Limbajul, Ed. Junimea, Iași, 1972. 2. Golu, M., Dicu, A. - „Introducere în psihologie”, Ed. Științifică, București, 1972. 3. Gorgos, Constantin - „Dicționar enciclopedic de psihiatrie”, Vol. II, Ed. Medicală, București, 1988. 4. Graur, Al. - „Lingvistica pe înțelesul tuturor”, Ed. Enciclopedică, București, 1972. 16 5. Neveanu, Paul, Popescu - „Dicționar de psihologie”, Ed. Albatros, București, 1978, pag. 25. 6. Păunescu, C. - „Limbaj și intelect”, Ed. Științifică, București, 1973. 7. Slama, Cazacu, T. - „Introducere în psiholingvistică
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
hiat: (a) "Numai el știa o taină, cel drumeț pe cer albastru, numai el știa o taină să aducă zori de ziuă. Tot umbla, umbla prin lume pe picioare lungi de aur și venea și la căsuța unui puișor de graur" (Spiridon Vangheli, Al cui e soarele?) (b) " Într-o zi, capra cheamă iezii de pe-afară și le zice: Dragii mamei copilași! Eu mă duc în pădure, ca să mai aduc ceva de-a mâncării. Dar voi, încuiați ușa după mine
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prinț) (d) "Numai el știa o taină, cel drumeț pe cer albastru, numai el știa o taină să aducă zori de ziuă. Tot umbla, umbra prin lume pe picioare lungi de aur și venea și la căsuța unui puișor de graur." (Spiridon Vangheli, Al cui e soarele?) (e) " Micul prinț mai smulse, cu un pic de melancolie, și ultimii lăstari de baobabi. Credea că nu se va mai întoarce niciodată. Însă toate aceste munci familiare i s-au părut, în dimineața
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Enciclopedică. Ghiță, R. (2011). Deixisul categorie lingvistică universală. Modalități de exprimare a deixisului în limbile română, franceză și maghiară. Brașov: Editura Universității Transilvania. Ghiță, I., & Andrei, M. (1996). Limba Română. București: Editura Corint. ***. (1966). Gramatica limbii române. București: Editura Academiei. Graur, A. (1968). Studii de lingvistică generală. București: Editura Academiei. Graur, A. (1974). Mic tratat de ortografie. București: Editura Științifică. Graur, A. (1975). Alte etimologii românești. București: Editura Academiei R.S.R. Hoarță Lăzărescu, L. (1999). Sinonimia și omonimia gramaticală în limba română
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
exprimare a deixisului în limbile română, franceză și maghiară. Brașov: Editura Universității Transilvania. Ghiță, I., & Andrei, M. (1996). Limba Română. București: Editura Corint. ***. (1966). Gramatica limbii române. București: Editura Academiei. Graur, A. (1968). Studii de lingvistică generală. București: Editura Academiei. Graur, A. (1974). Mic tratat de ortografie. București: Editura Științifică. Graur, A. (1975). Alte etimologii românești. București: Editura Academiei R.S.R. Hoarță Lăzărescu, L. (1999). Sinonimia și omonimia gramaticală în limba română. Iași: Editura Cermi. Hobjilă, A. (2003). Microsistemul deicticelor în limba
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Editura Universității Transilvania. Ghiță, I., & Andrei, M. (1996). Limba Română. București: Editura Corint. ***. (1966). Gramatica limbii române. București: Editura Academiei. Graur, A. (1968). Studii de lingvistică generală. București: Editura Academiei. Graur, A. (1974). Mic tratat de ortografie. București: Editura Științifică. Graur, A. (1975). Alte etimologii românești. București: Editura Academiei R.S.R. Hoarță Lăzărescu, L. (1999). Sinonimia și omonimia gramaticală în limba română. Iași: Editura Cermi. Hobjilă, A. (2003). Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală. Iași: Casa Editorială Demiurg. Hobjilă, A
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
1999. 36 După Dimitriu, 1999. 37 Vezi, în general, problematica deicticelor Hobjilă, 2003; Gramatica I, 2005, pp. 58-59; Ghiță, 2011 etc. 38 Cf. Dimitriu, 1999, pp. 10-12. 39 DOOM, 2005, pp. LXXVI-LXXVII; Berg, 2004, p. 27; Zugun, 2000, p. 16; Graur, 1968, pp. 45-46 etc. 40 Vezi, de exemplu, Zugun, 2000, pp. 21-30. 41 Vezi Dănilă, 2011, pp. 19-24, unde sunt diferențiate și exemplificate îmbinările stabile (de dimensiune reduse/ de dimensiuni mari) de cuvinte, îmbinările de cuvinte în curs de stabilizare
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
referent (totalitatea cuvintelor unei limbi), fie către două unități interdependente, dintre care vocabularul (vocabularul gradelor de rudenie, vocabularul informaticii, vocabularul medicinei etc.) se subordonează lexicului DȘL, 2001, p. 289; Zugun, 2000, p. 10; Ghiță & Andrei, 1996, p. 53 etc. 47 Graur, 1975. Vezi și "lexicul de bază" (Iordan & Robu, 1978, pp. 277-279). 48 Vezi și "vocabularul disponibil sau pasiv" (Iordan & Robu, 1978, pp. 275-276). 49 Vezi și Iordan & Robu, 1978, p. 278. 50 Cf. Crăciun & Bădărău, 2004, p. 27; Graur, 1968
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
47 Graur, 1975. Vezi și "lexicul de bază" (Iordan & Robu, 1978, pp. 277-279). 48 Vezi și "vocabularul disponibil sau pasiv" (Iordan & Robu, 1978, pp. 275-276). 49 Vezi și Iordan & Robu, 1978, p. 278. 50 Cf. Crăciun & Bădărău, 2004, p. 27; Graur, 1968, p. 57 etc. 51 Cf. Zugun, 2000, pp. 182-184. 52 "păstrate intenționat cu forma și cu sensul din limbile împrumutătoare" (Zugun, 2000, p. 60). 53 Cf. Zugun, 2000, pp. 60-61. 54 Regionalismele sunt "cuvinte care au aria de circulație
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
preluarea Catedrei de greacă de la Iași, lecția inaugurală, ulterior editată, se intitula Fost-au grecii senini? și urma o idee nietzscheiană), precum și seria completă de manuale de limba latină pentru cursurile de gimnaziu și liceu, publicate în colaborare cu Al. Graur, în 1935-1936. Dacă prezența în presa interbelică („Viața românească”, „Adevărul literar și artistic”, „Favonius”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Jurnalul literar”, „Însemnări ieșene”, „Ethos” ș.a.) prelungește preocupările clasicistului, intrarea pe făgașul publicisticii politice - în 1945 B. acceptă să ia conducerea ziarului „Moldova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285585_a_286914]
-
Poarta neagră, fragment), N. D. Cocea (Bătrânul Isac), Gala Galaction (Ceasuri de soare și azur, Note de călătorie din Palestina), F. Brunea-Fox (Note din Maramureș), Constanța Marino-Moscu, Ury Benador, F. Aderca, Șt. Antim, B. Iosif, I. Ludo, Horia Furtună, Constantin Graur. Semnează eseuri și articole critice B. Lăzăreanu (Eminescu și Ronetti-Roman), Paul Zarifopol (Pentru proza lui Heine), T. Arghezi (Theodor Herzl), I. A. Bassarabescu (Câteva amintiri despre C. Dobrogeanu-Gherea), Camil Petrescu (Tradiționalismul), E. Lovinescu (Antisemitismul meu literar), C. Stere (Elenismul și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285177_a_286506]