12,265 matches
-
n-au seamăn de mari și de mândri, albi ca zăpada și la fugă repezi ca vântul”. Din marele neam al tracilor s-au desprins geto-dacii care sunt „unul și același popor, vorbescă aceeași limbă”, după cum ne informeaz 188 geograful grecă Strabon, popor cunoscut din izvoarele istorice grecești și romane pentru cultura și civilizația sa, pentru religia și cunoștințele de medicină, cât și pentru economia bazată pe cultivarea plantelor, în special a grâului, dar și a viței de vie, creșterea animalelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se ocupe de negoțul cu băuturi. Altul, Gheorghe Rusu, fost sergent „de uliță” prin București, deschide o cârcium cu gândul că nu va plăti dările la stat, funcționând clandestin, dar nu i-a mers. Sterian a adusă la moșie un grecă ca administrator, Gheorghiosă Palenache, care s-a ocupat, cu familia sa numeroasă, și de hanulcrâșmă. Hanul lui Sterian a fost inut de mai mulți cârciumari, dar cel care s-a impusă și a rămasă comerciant în Lunca a fost familia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
limbii slavone, limbă de cultură, cunoscută de mult prea puțini inițiați, s-a făcut prin secolul al XVII-lea, când s-a scrisă românește dar cu alfabet slav, numit chirilic, după numele celui care l-a „inventat”, misionarul creștin Chiril, grecă sau bulgar ca neam, alfabet folosit de români până la introducerea alfabetului latin, în timpul domniei lui Al. I. Cuza. Poporul de rând, căruia și se citea Evanghelia slavă într-o limbă necunoscută, a suportat cu stoicism pe preoții care citeau din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la ctitori, domnii țării, boieri, alți preoți și călugări, aveau monopoluri pe vânat, pescuit, morărit, aveau vii și crâșme. O mare parte a mănăstirilor erau închinate mănăstirilor de la Sfântul Munte Athos, de la Ierusalim din țara Sfântă, fiind administrate de călugări greci care nu aveau nici un interesă pentru școala și spitalele românești. Departe de preocupările culturale, mănăstirile, prin stareți și călugări, se ocupau de treburi lumești: strângeau dările de la țăranii care stăteau pe moșiile mănăstirești, de la preoții de sat, se judecau cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
apariția medicinii științifice. La geto-daci, strămoșii noștri direcți, la dacoromani și romani, bolile și moartea sunt provocate de demoni și de spirite rele. Legătura dintre arta tămăduirii bolilor care îmbrăca forma magiei și religiei la geto-daci este redată de filosoful grecă Socrate care vorbește cu admirație despre medicii „regelui tracă Zalmoxis”. Admirația învățaților greci față de modul în care se practică medicina la geto-daci vine din știința medicilor - preoți ai lui Zalmoxe - , de a vindeca sufletul (psihicul) și trupul, nu numai trupul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și moartea sunt provocate de demoni și de spirite rele. Legătura dintre arta tămăduirii bolilor care îmbrăca forma magiei și religiei la geto-daci este redată de filosoful grecă Socrate care vorbește cu admirație despre medicii „regelui tracă Zalmoxis”. Admirația învățaților greci față de modul în care se practică medicina la geto-daci vine din știința medicilor - preoți ai lui Zalmoxe - , de a vindeca sufletul (psihicul) și trupul, nu numai trupul, practică demnă de medicina modernă. Tot de la daci ne-au rămas, transmise de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Atenă rezistă asalturilor formidabilelor trupe ale Imperiului Persan, care cucerise totuși, unul după altul, toate cetățile grecești din Asia Mică. Mai mult, ajutată de Sparta, Atena pune pe fugă armatele persane: Darius, regele perșilor, admirator al celui mai mare filosof grec al epocii, Heraclit, este învins la Maraton în 490 î.e.n.; succesorul său, Xerxes, este zdrobit zece ani mai târziu, prin șiretenie, la Salamina. Pentru prima dată, o cetate minusculă rezistă unui imperiu. Dar nu va fi și ultima. Astfel, mica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
nonviolența vor fi singurele căi către mântuire; condiția eternității e iubirea; acumularea de averi nu mai înseamnă binecuvântare; progresul nu se mai bucură de nici un interes. Așadar idealul iudeo-grecesc este serios modificat. Se conturează un sincretism între gândirile creștină, romană, greacă și evreiască: iubirea de Dumnezeu este cea mai prețioasă dintre valori; numai Biserica și, prin urmare, principii care i se supun pot acumula bogății, care vor servi la a-i ajuta pe oameni să-și pregătească mântuirea. Creștinismul câștigă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
că fusese autorizat să ne dea ordine. Matziev, fiindcă așa-l chema, un nume cu sonoritate rusească, avea alura unui dansator napolitan, o voce mieroasă și părul dat cu briantină, o mustață subțire, picioare suple și un tors de luptător grec. Pe scurt, un Apollo cu trese. Ne-am dat repede seama cu cine aveam de-a face: un amator de sânge, dar care era de partea bună, aici unde poți face să curgă sângele și să-l bei fără ca asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
reputația ta de inteligență strălucită să creadă mereu lucruri neadevărate despre mine? Sunt exact antonimul a tot ce a Însemnat vreodată primăvara. E o Întâmplare nefericită dacă arăt ca o femeie care ar stârni pasiunea unui bătrân și libidinos sculptor grec, dar te asigur că dacă n-ar fi chipul meu frumos, aș fi o măicuță dintr-o mânăstire pierdută undeva În natură. În acest punct a luat-o din nou la fugă și vocea-i ridicată Îi parvenea lui Amory
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
reamintim că, etimologic, termenul „barbar” se referă la cineva care bolborosește niște onomatopee incomprehensibile -, grecii recuză pe oricine nu-i de-al lor. Departe de imaginea simplificată și excesiv de optimistă a unui grec cosmopolit, cetățean al lumii, tolerant, democrat - democrația greacă cuprinde mai puțin de o zecime din populație: cetățeni îcu excepția femeilor), străini, venetici... -, elenii nu-s altceva decât niște naționaliști la scară mai mică. De aici și scandalul apariției unui Antiphon în plin secolul lui Pericle! Fidel logicii sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
limba franceză, până la cea stabilită de mine în 2002 în L’Invention du plaisir? Presocraticii, sofiștii, scepticii, epicurienii, stoicii și chiar cinicii dispun de ale lor, uneori încă de multă vreme, ca să nu mai vorbim de excelentele ediții de patrologie greacă și latină: despre cirenaici însă, nimic... Astfel încât reputația - deplorabilă, bineînțeles... - a anihilat dorința și voința de a face dreptate, care presupun lectura fragmentelor, mersul la sursă. Desigur, edificiul cirenaic evocă șantierele arheologice grecești din ziua de azi: resturi de recipiente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
lui Aristip? Greu de dat un răspuns univoc asupra definiției teoretice a plăcerii. Textele se schimbă cu timpul: ceea ce afirmă Diogene Laerțiu la trei secole după Hristos diferă uneori de fragmentele din doxologia stoiciă - din Cicero îndeosebi - ori din patrologia greacă sau latină: Lactanțiu, Grigore din Nazianz și Augustin însuși practică în mod intenționat caricatura: ei îl recuză pe Aristip în totalitatea lui, ca vinovat de a fi un învățător într-ale plăcerii pentru prea mulți oameni de pe acest pământ, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
elenistică la civilizația romană. în această parte a Campaniei se vorbește și se scrie grecește, dar, pentru prima dată, este imaginată posibilitatea de a vorbi și de a scrie și într-o altă limbă pentru a filosofa: latina. Sfârșitul privilegiului grec, sfârșitul lumii elene, instaurarea unui univers nou, conținând noi potențialități. Insesizabil, abia marcat, geniul se deplasează spre Roma, centrul unic al unei lumi care-și schimbă încet-încet axa. înaintea acestei nebuloase epicuriene, filosofia nu exista pe teritoriul roman. Cicero stoicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
păstrând și apoi depășind un anumit număr din învățăturile Magistrului. Traversând lumea mediteraneană de la est la vest, Philodemos aclimatizează o gândire plastică, dinamică și vie. El realizează o ajustare în care se rezolvă misterul alunecării semantice care pleacă de la asceza greacă de origine și ajunge la jubilarea romană senină din anii ultimului secol păgân. Evident, rigoarea doctrinală genealogică se înmoaie odată trecute limitele Grădinii și cu schimbarea epocii. Epicurismul ajunge popular, la bine și la rău. Purcelul lui Epicur, de la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
se înmoaie odată trecute limitele Grădinii și cu schimbarea epocii. Epicurismul ajunge popular, la bine și la rău. Purcelul lui Epicur, de la care se reclamă Horațiu, îl caracterizează mai curând pe exclusivistul roman din secolul I î. Hr. decât pe discipolul grec din secolul al III-lea î.Hr. Filosofia materialistă și hedonistă găsește adepți și la vârful ierarhiei statale: anturajul lui Cicero, Cezar însuși, precum și unii ofițeri din garda lui - dar și Cassius, unul dintre asasinii săi; la o anumită distanță, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
a gânditorului preocupat să-și făurească existența ca pe o operă de artă echilibrată, armonioasă, autosuficientă. Alternativa Epicur/Zenon formulează, în spațiul filosofic chiar, alegerea între bucuria de a trăi epicuriană și austeritatea stoică, ataraxia individuală și sensul statului, gândirea greacă și rațiunea latină. Aceeași remarcă și în ceea ce privește cuplul Hermarh/Demostene, care permite punerea în scenă, față în față, a vieții private a înțeleptului și a vieții publice a oratorului implicat în viața cetății. Ansamblul programului decorativ al vilei îndeamnă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
ataraxia. Plăcerile mesei sau ale patului, estetice sau altele, cu condiția să nu fie necesare, pot fi satisfăcute în voie dacă nu provoacă vrea alienare ori vreo bulversare a sufletului și a trupului. Epicurismul hedonist roman nu contrazice versiunea ascetică greacă. Philodemos și ai săi nu acționează ca niște trădători, ca niște infideli față de învățăturile lui Epicur: ei le interpretează, le citesc, nu deformează gândirea Magistrului, ci îi ajustează ici și colo spiritul și litera. De unde și colecția de țiitoare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
despre incapacitatea unui om de a trăi la înălțimea idealurilor sale decât despre adevărul tezei lui. Pentru că există epicurieni implicați în viața cetățenească și politică romană de fiecare zi - să ne amintim de Cezar și de Cassius. Trecerea de la epicurismul grec la versiunea sa romană presupune și o translație de la asceza austeră a Grădinii la jubilarea voluptuoasă a Vilei, de la ordinea metafizică elenă la registrul pragmatic latin. De o parte, un rest de ideal ontologic, de gândire pură, de meditație aridă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
pesimism, asupra zugrăvirii în culori întunecate a realității, asupra disperării sale, asupra temperamentului său de sinucigaș î!), în timp ce poemul celebrează unele logici ale fericirii cum ar fi dreptul, muzica, tehnica, libertinajul - asupra cărora voi reveni. -12- Avantaje ale naufragiilor. Ataraxia greacă trece greu în latină - dolor absit, zice textul îII, 18), dar ideea rămâne: e vorba de a realiza absența tulburărilor, de a elimina durerea, de a termina odată cu spaimele, îndeosebi cu spaima de moarte, care împiedică dezvoltarea unui hedonism franc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
său filosofic dărâmat servește drept carieră de piatră pentru fortificarea cetății în secolul al III-lea... O parte le permite lycienilor să construiască o fântână publică la Zorban, la câțiva kilometri de Oenanda. Dacă tot nu s-a instaurat paradisul grec pe pământ, niște nevrozați pun la cale edificarea unui paradis iudeo-creștin în cer și transformă existența în drum al crucii, în ispășire. Negustori de pește, dulgheri, călcători de postav, tăbăcari se cocoață pe cadavrul filosofiei grecești și triumfă pe ruinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Pe templul ars, pe cerul topit al Salaminii, Un fum gălbui înnoadă prelung, ca un fuior. Am azvârlit cununa, am desfăcut herminii Bogatele-i podoabe de fir. Drept sfânt odor: O lance, iar în dreapta un gladiu lucitor... Aici, în glia greacă ce-și poartă dârz măslinii. Soldat al Demeterei mă voi sădi adânc, Ca, mâine, când iscoade plecate pe oblânc Vor ispiti desișul de sulițe și flamuri, Să scapete persanii, pierind sub orizon! Vor fi zărit, hieratic, cu fulgere drept ramuri
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Euclid, Stoicelor lui Appollonius din Perga, Colecțiilor matematice ale lui Pappus. Dar umaniștii clasici nu vor să știe de așa ceva. Totuși gândirea se exprimă nu numai mitic, în fabulă, dar și direct, în teoreme. Poarta prin care poți aborda lumea greacă - fără de a cărei cunoaștere, după părerea mea, 1 Geometria algebrică, teoria numerelor, teoria integralelor abeliene (schema: teoria clasică sau teoria generală a idealelor). Geometria proiectivă, părți din calculul probabilităților și teoria cuantelor (schema: teoria structurilor). Funcțiunile automorfe și formele Klein-Clifford
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
a idealelor). Geometria proiectivă, părți din calculul probabilităților și teoria cuantelor (schema: teoria structurilor). Funcțiunile automorfe și formele Klein-Clifford ale planului lui Bolyai-Lobacevsky (schema: grupuri infinite discontinue) (n.a.). cultura cuiva nu poate fi socotită completă - nu este obligatoriu Homer. Geometria greacă e o poartă mai largă, din care ochiul cuprinde un peisagiu auster dar esențial. Această poartă ni se deschidea nouă acum 40, mai exact acum 44 de ani. Noi refăceam rapid experiența intelectuală a acelor mari geometri. Ne instruiam despre
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
argumente în mers, a unui sistem de silogisme, după un plan final, mult mai puține. Cunoștințele de altă dată, fără sforțări speciale, nu le vom recăpăta! Dar putrezirea lor a eliberat esențele celei mai subtile gândiri, aceea a vechilor geometri greci. Aceste esențe ne umplu și ne învie. Tot modul nostru de a fi e impregnat de ele. De aceea ne putem considera cu drept cuvânt umaniștii cei noi, umaniști moderni: nu opuși dar, sigur, distincți de umaniștii clasici. (1958?) AFORISME
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]