2,967 matches
-
pe Cîmpia Libertății, la Blaj, în 1848, au fost ortodocșii români prezidați de doi episcopi, unul ortodox și unul greco-catolic, și au fost toți buni români. În 1918, la Alba-Iulia, cînd s-a unit Transilvania cu România, a fost episcop greco-catolic, Iuliu Hossu, și a fost episcop ortodox, Cristea, și după aceea alți reprezentanți, și am fost toți buni români. Ce s-a întîmplat acum față de atunci, ca să fii bun român trebuie să fii numai ortodox". Zice: așa sînt vremurile. "Bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cu Vechiul Regat, la Alba-Iulia, la 1918, a murit În pușcărie, la Aiud, unde a fost Învestit de către Vatican cu demnitatea primă În clerul românesc, de Cardinal!Ă Întrebat de ce statul român, după ce declară din nou Biserica Unită cu Roma, Greco-Catolică, legală și aptă de a funcționa după principiile și tradiția ei, nu-i restituie și bunurile, domeniile, casele și bisericile pe care ea le-a construit, dl Iliescu, președinte ales În acea vreme, a declarat fățarnic că „nu se poate
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Cicârlău de lângă Baia-Mare, unde se naște Tatăl meu, o impozantă biserică În curtea căreia este Înmormântat, iar nașul meu, canonicul, fost senator P.N.Ț., Alexandru Breban - Catedrala Unită din Baia-Mare (pe care Biserica Ortodoxă ezită să o retrocedeze Bisericii noastre Greco-Catolice, renăscută după un aspru martiriu politic și de credință care a durat o jumătate de secol!Ă. Mici, mărunți și curajoși preoți de țară - unul dintre ei, unchiul meu, Valentin Pintea, care a păstorit șaizeci de ani comuna Satu-Lung, este
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
le regret. Nu știu cum ar fi fost scriitorul care sunt și cărțile mele dacă ai mei, În anul 1945, cînd Încă „se mai putea!”, ar fi fugit În S.U.A., unde Tatăl meu era chemat de un prieten, preot al comunității românești greco-catolice din Detroit și cînd bagajele și tranzacțiile erau făcute pentru trecerea frontierei, iar Tatăl meu s-a răzgândit În ajunul plecării, spre disperarea Mamei. Nu aș fi fost, În școlile americane, un paria, dar aș fi ajuns oare scriitor? Și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ce a urmat războiului”, o altă drăcească invenție a acelei satane ce-și ițește uneori creasta personalității și ne convinge că nu și-a pierdut un gram din vechea sa putere de invenție și eficacitate!... Tatăl meu fiind preot, preot greco-catolic, slujind acelei Biserici românești care s-a unit cu Roma și a luptat pentru Ardealul românesc și pentru demnitatea celor născuți pe aceste plaiuri, umiliți netrebnic secole la rând de puterea discreționară austro-maghiară, a fost scutit de război, de „primul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Sibiul (Hermannstadt), Brașovul (Kronstadt) sau Sighișoara (Schässburg), fondate de sași, păstrează Înfățișarea tipică a unor burguri germane. Divizările religioase aduceau un grad În plus de complexitate. Majoritatea românilor părăsiseră la 1700 Biserica ortodoxă pentru a deveni greco-catolici (Blajul, sediul Mitropoliei greco-catolice, era supranumit „Mica Romă“ a românilor). Germanii (sași, ai căror strămoși au emigrat Începând de pe la mijlocul secolului al XII lea În cea mai mare parte din regiunile nord-vestice ale Germaniei, unii dintre ei rude Îndepărtate ale saxonilor care au trecut
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
avea 54,3% populație românească; al doilea element etnic era cel german, cu 23,8%; ungurii, mai puțini ca În Transilvania, reprezentau doar 10,4%, iar sârbii și croații, 4,3%. Și configurația religioasă era diferită de a Transilvaniei: puțini greco-catolici, reformați sau luterani; aproape toți românii — precum și sârbii — erau ortodocși (56,1% din populație), iar germanii și maghiarii romano-catolici (34,2%). La nord de Banat se află un ținut mai vag definit geografic și istoric, numit de români Crișana (de la
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
urmată la scurt timp de aderarea la catolicism — În varianta numită „greco catolică“ (catolică de rit oriental) — a unei părți dintre români. Față de ortodocși, greco-catolicii au dispus de unele facilități de ordin cultural și religios. S-au Înființat școli românești greco-catolice, iar unii tineri și-au putut continua studiile la Viena și la Roma. De aici a izvorât „Școala ardeleană“, o mișcare culturală și națională urmărind scopul de a-i lumina pe români și de a obține pentru ei un statut
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Să nu confundăm Însă contactele și influențele cu structurile. Cadrul de viață și atmosfera tradițional-ortodoxe, Încă de tip medieval, contrastau cu dinamismul transformator al Occidentului. În secolul al XVIII-lea se produce prima breșă importantă. Trecerea la catolicism — În varianta greco-catolică — a unei părți dintre românii transilvăneni a avut drept urmare redescoperirea latinității și afirmarea raporturilor simbolice cu Roma. Dar era aici mai mult un argument În susținerea unor revendicări de ordin național decât un proiect global de modernizare. În Principate, „fanarioții
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
tot timpul pline de credincioși. Seminariile teologice și-au Înmulțit numărul aspiranților la preoție. Biserica ortodoxă a fost lăsată În pace, cu condiția de a nu ieși din perimetrul său. I s-a făcut chiar un dar prețios: desființarea Bisericii greco-catolice În 1948 și revenirea ei În sânul ortodoxiei. Până ca toată lumea să devină atee, Biserica ortodoxă națională era totuși mai bună decât o Biserică greco-catolică depinzând de papă, de Roma, de Occident! Gesturile de bunăvoință nu erau gratuite. Nu i
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nu ieși din perimetrul său. I s-a făcut chiar un dar prețios: desființarea Bisericii greco-catolice În 1948 și revenirea ei În sânul ortodoxiei. Până ca toată lumea să devină atee, Biserica ortodoxă națională era totuși mai bună decât o Biserică greco-catolică depinzând de papă, de Roma, de Occident! Gesturile de bunăvoință nu erau gratuite. Nu i s-a cerut Bisericii să facă chiar propagandă ateistă, dar i s-a pretins să-și Îndemne fidelii la respect față de autoritate și față de noua
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
faptul că națiunea este un concept politic, nu religios. (Populația României este ortodoxă În proporție de 86,8%, În comparație cu 72,6% În 1930; În ciuda acestei poziții dominante și aparent greu de clătinat, clerul ortodox se arată neliniștit de renașterea comunității greco-catolice, căreia nu se grăbește să-i restituie bisericile devenite ortodoxe după 1948, ca și de relativul succes Înregistrat În anii din urmă de confesiunile neoprotestante.) Înainte de 1989, mulți români se prefăceau că sunt atei. Astăzi, aproape toți se declară credincioși
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
în bucătăria comună - eu nu aveam acces la baie decât prin curte -, un personaj decupat din Gogol sau din Ury Benador, „gata descrisă”, un aliat al meu contra celor doi Segall, cam dușman de clasă cum eram, fiu de preot greco-catolic, cu biserica suprimată și capii ei azvârliți prin pușcării și la Canal, în plus fiu de „exploatator”, tatălui meu îi mai funcționau mica moară și presa de ulei din Lugoj. Ai mei fabricau ulei de floarea-soarelui, produs cartelat, una dintre
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în România, în Dobrogea, apoi la Ploiești, a cărui fiică, Tatiana, s-a căsătorit cu Nicolae Stănescu, mărunt patron; Grigore Hagiu, fiu de țăran înstărit din Târgu-Bujorului, lângă Galați, deportat de comuniști. Lor m-am adăugat eu, fiu de preot greco-catolic, cu biserica desființată brutal de comuniști sub falsa „unire a celor două biserici”, mărunt patron în orașul Lugoj, închis de unguri în ’40 și apoi refugiat la Episcopia Unită din Lugoj. I-am cunoscut pe cei trei, Cezar, Matei și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
spunem, eu le „acopeream”. (Odată, în imensul său birou de la etajul doi al c.c., Dumitru Popescu, secretar cu propaganda și cultura, m-a întrebat sarcastic: - Cum se face, tovarășe Breban, că dumneata, ce vii dintr-un lanț de preoți ardeleni greco-catolici care au luptat secole pentru românitate și drepturile românilor, tocmai dumneata dai cronica literară a primei reviste literare unui ovrei, lui Raicu-Leibovici?! - Da, tovarășe, am răspuns, dar m-ați asigurat atunci când făceați presiuni asupra mea să preiau conducerea României literare
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
curtoazie umană, care, după ce-mi puse cele câteva uzuale întrebări la ora aceea, de unde vin, din ce familie și cu „ce se ocupă părinții”, acceptându-mi jumătățile mele de adevăr - nu îndrăzneam să spun că tatăl meu este preot greco-catolic cu biserica desființată de Dej și cu capii ei întemnițați -, mi-a scos pe birou cele câteva schițe, mi-a promis că vor fi publicate în revistă și, spre stupoarea mea, m-a „anunțat” că, după părerea sa și în urma
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
tânăr fiind într-o comună mică și săracă de lângă Baia-Mare, Recea, a refuzat să plece împreună cu armata și administrația română în anul 1940, după ce nordul Transilvaniei fusese cedat, prin rușinosul diktat de la Viena, ungurilor. Fiind considerat și „funcționar public”, Biserica Greco-Catolică era a doua Biserică în stat, Biserică oficială, am fi beneficiat de un vagon și de alte „îndemănuri” administrative. Dar, când într-o duminecă întreg satul s-a adunat în fața casei parohiale și țăranii îi strigau: „Dom’ părinte unde pleci
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cărbune a unei locomotive românești care transporta armament greu german, a ajuns la Turda, unde, la tribunal, a întâlnit-o absolut întâmplător pe Mama, ce se refugiase în grabă, cu cei doi copii mici, și apoi la Lugoj, la Episcopia Greco-Catolică, unde a funcționat ca preot-funcționar până la desființarea abuzivă a Bisericii de către Dej, în ’48. Iată, gestul, reacția tatălui meu în acel moment de mare criză națională îmi este singurul sprijin „rațional” în toată „iraționalitatea” veșnicei mele întoarceri, sub comuniști, dar
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cât vor distruge ei, cu atât vom construi noi mai mult". Ici și colo, oameni agresați pe nedrept de niște barbari nelegiuiți și fără de credință își împărtășesc suferința și indignarea unor martori consternați. Imaginile se suprapun. Îl revăd pe episcopul greco-catolic de la Tyr care-mi prezenta pe laptopul său un scurt DVD artizanal cu imagini fixe și scurte, arătându-mi nu carcase de automobile și copii plângând intrând în adăposturi, ci clădiri dărâmate. Zeci de sicrie și acoperișuri de biserici dărâmate
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ochii lumii. Partea satului care urcă pe laturile pârâului poartă denumirea de Suseni, iar ulițele care se desprind din șoseaua națională și se orientează spre apus, constituie zona Joseni. În Suseni se află cele două biserici românești, ortodoxă și unită (greco-catolică) și funcționau În copilărie cele două școli românești, ortodoxă și unită. În prima era și locuința directorului, respectiv administrația ambelor școli românești și anexele gospodărești, din care voi menționa doar grădinița cu flori și stupina, situate pe marginea pârâului, un
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
organizate, cu o Universitate la Cluj și o Academie de drept la Oradea. O situație bună avea și învățămîntul pentru populația germană, chiar dacă o parte din școli erau particulare, învățămîntul românesc era în totalitatea lui confesional (de rit ortodox sau greco-catolic). Populația românească trebuia să asigure localul de școală, precum și salarizarea învățătorului. Printr-o serie de legi din secolul al XIX-lea (1879, 1883, 1891), s-a introdus obligativitatea studierii limbii maghiare, iar în 1895 s-a fixat, pentru toate școlile
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sutele. Traian Popteanu are și el o poveste tristă, reprezentând un alt exemplu al unei vieți frânte de ingratitudinea și absurdul istoriei. Născut la 7 aprilie 1912 în comuna Mărgău de lângă Huedin (regiunea Cluj), într-o familie de țărani ardeleni greco-catolici, este absolvent al liceului "Gh. Barițiu" din Cluj (Bacalaureat în 1932) și se orientează spre o carieră militară în aviație. Era încă o epocă romantică a zborurilor, a raidurilor aviatice, a recordurilor doborâte. Totodată, aviația era pe cale să devină o
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
Ungaria, și apoi la Loșanț <?>, în Cehoslovacia, de unde mă înapoiez în 15 Martie 1945". În decembrie 1945 se căsătorește cu Maria (Marcela) Tudor, o farmacistă din Constanța, cu care va avea doi copii, pe care a ținut să-i boteze greco-catolici. "În Februarie 1946 sunt numit comandant secund pentru E.C.P. la o mare unitate, Comandamentul Depozitelor Aeronautice București 2. Îmi fac serviciul în această calitate până când, în mai, nu mai pot rezista din cauza bolii și sunt trimis la sanatoriu la Herculane
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
toți viețuitorii, de la duhovnic până la ultimele călugărițe). Evident că prigoana diabolică a lui Alexandru Drăghici s-a extins apoi și asupra fraților franciscani, a căror influență continua să fie considerabilă și care, între timp, sprijiniseră și activitatea clandestină a Bisericii Greco-Catolice, interzise. De astă dată pedepsele - deși mai mici decât cele din procesele Nunțiaturii - au fost mai mari decât cele din 1949, iar unii franciscani au fost condamnați a doua oară și, totuși, spre onoarea lor, nu s-au lepădat nici
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
continuă studiile de filozofie și teologie la Luizi-Călugăra, concomitent cu cele liceale, prin examenele particulare la Liceul „Ferdinand” din Bacău, încheiate cu obținerea bacalaureatului. După un an de teologie la Oradea revine în Moldova, deoarece se declanșează prigoana contra Bisericii greco-catolice. Din seminarul „Sf. Bonaventura” din Luizi-Călugăra este trimis acasă deoarece statul închisese seminariile, iar în ianuarie 1950 este arestat, pentru că lucrase împreună cu alți colegi la răspândirea unor mesaje primite din Transilvania. Anchetat mai întâi la Roman, apoi la Bacău, a
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]