3,423 matches
-
primi o întrebuințare specială - vor fi transformate în biserică baptistă. „Nu voi pleca niciunde în concediu, pentru că am de terminat renovările la casa părintească de la Cutina. Voi lucra de unul singur, mie nu îmi place să aduc meșteri. Voi pune gresie și voi face toate reabilitările necesare cu mâinile mele. Vreau să deschid și o biserică aici. Acest plan este de mult, de când nu eram încă botezat. Două camere din casă vreau să le dau pentru treaba asta", a declarat Ioan
Ioan Iovescu, senator PP-DD, își transformă casa în biserică baptistă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/28542_a_29867]
-
rău, donșoară? — Aiurea, n-o vezi că fumează? — Dădeai, idioata dracului, foc la bloc! — E o zdreanță. E beată, nenorocita. — Boschetaro! — O drogată. — Cine ești, fă, aurolaco? — Nea Gică, cheamă, bre, poliția. — N-am credit. Manuela Mureșan Dosarul Deschid ochii. Gresie albă. Niște vârfuri de cizme maro de piele, necunoscute. Ridic capul. Faianță albă, uși de termopan alb, o targă goală. Un spital. Sunt într-un spital. Oare ce caut aici? Întorc capul spre stânga. O femeie blondă, tunsă scurt. E
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
fi rănită. Poate am venit cu ea la spital. O fi soră-mea. Am o soră? Cine e femeia asta? Cine-s eu? Întorc capul spre dreapta. Un băiat chel. E tânăr, cel mult 25 de ani. Se uită la gresia albă. Eu câți ani am? N-am nici cea mai vagă idee. Nu-mi aduc aminte. Câți ani am. Cum mă cheamă. Unde stau. Cum o cheamă pe mama. Sunt femeie? Îmi duc mâinile la piept. Am sâni, da, sunt
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
mâncare. Ar fi un chin mult prea mare dacă ar trebui să și gătesc ceva. E groaznic. Parcă aș trăi în corpul altcuiva. Parcă și aerul pe care-l respir e dat cu porția. Mă așez pe jos în bucătărie. Gresia e rece. Rămân acolo. O vreme. Sună telefonul. Lung. Nu se mai oprește. Sună până mă dezmeticește de-a binelea. Mă ridic. Mă împleticesc până la masa din living. Pipăi până dau de el. Răs pund. Dana, vii, te rog, să
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
în Munții Bucegi, Ciucaș și Ceahlău. Cele mai vizitate și cele mai cunoscute forme ale reliefului dezvoltat pe conglomerate se întâlnesc în Munții Bucegi. Sunt cunoscute mai ales „Babele” și „Sfinxul” de pe Platoul Bucegi, rezultate în urma modelării conglomeratelor și a gresiilor. În Munții Ciucaș relieful rezidual este bine dezvoltat atât pe liniile de creastă, cât și în zona abrupturilor marginale. Atrag atenția o serie de stânci cu forme ciudate, fie izolate, precum Sfinxul Ciucașului și Mâna Dracului, fie grupate, precum Tigăile
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
ex. Padina); - numeroase peșteri, dintre care cele mai cunoscute sunt Peștera Ialomiței și Peștera Ursului (în bazinul Ialomiței), în care se păstrează și fosile ale ursului de peșteră (Ursus spelaeus); - stânci cu aspect bizar, efect al rezistenței mai mari a gresiei în raport cu conglomeratele, sub acțiunea dezagregării și eroziunii vântului; așa au rezultat Turnurile Mălăiești și Țigănești, Acele Morarului, Colții Pietrei Arse, Sfinxul și Babele ș.a.; - relief glaciar reprezentat de: circuri complexe, dezvoltate în jurul nodului orografic Vârful Omu; văi glaciare ce pornesc
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Lohanului. În profilul văii Lohanului și al afluenților săi din această parte a bazinului apar depozite argilo nisipoase (cu grosimi de 2,5 m), acoperite de strate de calcar oolitic (ce conține ca formă fosilă pe Mactra podolica) ori de gresie calcaroasă (ce reprezintă orizontul de Șcheia) pe o grosime de circa 2 m, în care au fost determinate o serie de specii fosile, ca: Mactra fabreana, Cardium fittoni, (după P. Jeanrenaud). În Culmea Lohanului, la altitudinea de 140 m, se
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Chersonianul în facies deltaic apare în Culmea Lohanului, pe o diferență de nivel de cca. 200 m, la altitudinea de 140 m. Între 250 și 262 m, pe Valea Lohanului se poate urmări o succesiune de nisipuri cu concrețiuni de gresii calcaroase (2 m), argile cenușii - verzi (2 m) și nisipuri galbene - albicioase cu structură încrucișată. Urmează un nivel de conglomerate slab cimentate cu elemente de gresii de culoare închisă (1 m), care suportă nisipuri și argile slab nisipoase de 2
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
m, pe Valea Lohanului se poate urmări o succesiune de nisipuri cu concrețiuni de gresii calcaroase (2 m), argile cenușii - verzi (2 m) și nisipuri galbene - albicioase cu structură încrucișată. Urmează un nivel de conglomerate slab cimentate cu elemente de gresii de culoare închisă (1 m), care suportă nisipuri și argile slab nisipoase de 2,5 m grosime. • Chersonianul în facies marin - salmastru formează o fâșie de depozite care alcătuiește versanții Văii Lohanului. În culmea dintre văile Lohan și Crasna se
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
pe valea Târzii, la localitatea Târzii, orizontul apare bine deschis la altitudinea de 220 m, unde aflorează un complex de 25 - 30 m grosime, având la bază 5 - 6 m de nisipuri puternic presate, în care se găsesc concrețiuni de gresii vinete foarte dure, cu suprafețe alternante de culoare negricioasă sau ruginie. Aceste nisipuri au pe unele porțiuni o structură oblică. Pe piciorul de deal de la nord - est de Târzii, la 227 m altitudine se întâlnesc nisipuri cu o structură încrucișată
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cu suprafețe alternante de culoare negricioasă sau ruginie. Aceste nisipuri au pe unele porțiuni o structură oblică. Pe piciorul de deal de la nord - est de Târzii, la 227 m altitudine se întâlnesc nisipuri cu o structură încrucișată, în alternanță cu gresii albicioase ce se desfac în plăci, iar la 285 m altitudine apar nisipuri gălbui, fine, cu structură oblică. Acestea aparțin orizontului superior al Meoianului. La Oltenești, la altitudini de 215 - 220 m se ivește un strat de argile de culoare
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
La Oltenești, la altitudini de 215 - 220 m se ivește un strat de argile de culoare verzuie, peste care urmează un banc de nisip cineritic din orizontul de Nuțașca - Ruseni, gros de 4 m. Nisipul cineritic are aproape aspect de gresie slab cimentată, prezintă structură încrucișată și dă rupturi aproape verticale. Conține concrețiuni sferice de gresii albicioase, în care se văd la lupă elemente de culoare neagră. Mai sus, apar din nou deschideri, la 240 m altitudine, unde, pe o grosime
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
culoare verzuie, peste care urmează un banc de nisip cineritic din orizontul de Nuțașca - Ruseni, gros de 4 m. Nisipul cineritic are aproape aspect de gresie slab cimentată, prezintă structură încrucișată și dă rupturi aproape verticale. Conține concrețiuni sferice de gresii albicioase, în care se văd la lupă elemente de culoare neagră. Mai sus, apar din nou deschideri, la 240 m altitudine, unde, pe o grosime de 4 m, se găsesc nisipuri fine, gălbui, conținând gresii albicioase sau cenușii în plachete
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
verticale. Conține concrețiuni sferice de gresii albicioase, în care se văd la lupă elemente de culoare neagră. Mai sus, apar din nou deschideri, la 240 m altitudine, unde, pe o grosime de 4 m, se găsesc nisipuri fine, gălbui, conținând gresii albicioase sau cenușii în plachete. Deasupra satului Oltenești, între 294 și 300 m altitudine, se văd argile verzui care se desfac în foi și argile nisipoase verzui, cu care alternează argile foarte fine, gălbui, albicioase, în strate de 0,5
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
nisipoase verzui, cu care alternează argile foarte fine, gălbui, albicioase, în strate de 0,5 m grosime, aparținând orizontului superior al Meoțianului. În pădurea Dobrina, lângă calea ferată, la 220 m altitudine, apare orizontul cineritic Nuțașca - Ruseni cu concrețiuni de gresii. Orizontul cineritic de Nuțașca - Ruseni s-a format, probabil, în Meoțianul mediu, prin erupția vulcanilor Călimani - Harghita (după P. Jeanrenaud și N. Macarovici). Materialul cineretic este format din material vulcanic: cristale de piroxeni (brune, opace, sticloase), cristale de feldspat plagioclaz
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
lungul lor. Procesele de depunere laterală, foarte accentuate în zona torenților, formează conuri de dejecție cu dezvoltare mare pe stânga șesului Lohanului; aici, textura depunerilor este foarte variată, întrucât în succesiuni, după viiturile mari, se pot vedea nisipuri, fragmente de gresie și bolovani rotunjiți de mar-ne argiloase vinete. În perioadele inundabile apele cursului principal depun peste conurile de dejecție materiale aluviale, dând naștere depozitelor aluvio - coluviale. Textura coluviunilor este, în mare parte, nisipoasă, cu fragmente de gresie, deși pantele imediat
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
nisipuri, fragmente de gresie și bolovani rotunjiți de mar-ne argiloase vinete. În perioadele inundabile apele cursului principal depun peste conurile de dejecție materiale aluviale, dând naștere depozitelor aluvio - coluviale. Textura coluviunilor este, în mare parte, nisipoasă, cu fragmente de gresie, deși pantele imediat apropiate sunt argiloase; în sensul Lohanului sunt formațiuni solificate îngropate, care indică înălțarea fundului văii prin masive depuneri aluvio - coluviale. Șesurile văilor afluenților Lohanului sunt puternic coluvionate prin depunerile laterale cărate de apele de șiroire de pe pantele
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
le îmbracă în aproape tot cursul evoluției. Având în vedere faptul că zona studiată, din punct de vedere petrografic, este alcătuită dintr-o alternanță de roci cu durități diferite (respectiv depozite de marne, argile, nisipuri cu intercalații de lentile de gresii), implicațiile morfologice ale structurii sunt mai pregnante, mai ales pe versantul stâng al Lohanului. Astfel, pe structura monoclinală a bazinului Lohan, datorită existenței stratelor de roci mai dure (gresii) s-au format câteva platouri structurale: dealul Lohanului, situat la est
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
respectiv depozite de marne, argile, nisipuri cu intercalații de lentile de gresii), implicațiile morfologice ale structurii sunt mai pregnante, mai ales pe versantul stâng al Lohanului. Astfel, pe structura monoclinală a bazinului Lohan, datorită existenței stratelor de roci mai dure (gresii) s-au format câteva platouri structurale: dealul Lohanului, situat la est de pârâul Lohan, Dealul Bobești, la nord de satul cu același nume, caracterizate prin înclinarea suprafeței lor în sensul în care sunt înclinate și stratele dure. Marea mobilitate a
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cel mai mare) sunt: Velnița (P.I.H. = 0,340), care prezintă în profil numeroase praguri sau „ruperi” de pantă, datorită modificării constituției litologice a ariei de pe care își adună apele (este vorba, concret, de prezența, pe alocuri, a unor lentile de gresii dure); Făgădăul (P.I.H. = 0,378), care are un profil caracterizat, de asemenea, prin numeroase convexități și concavități, datorate fie unor confluențe, fie modificării înclinării generale a terenului; Budești (P.I.H. = 0,387). Toate văile menționate prezintă profile longitudinale asemănătoare, ele situându
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
la afluenții de ordinul al III-lea, aceasta este cuprinsă între 209,8 m/km la râul Valea Merilor și 92, 46 m/km la râul Drăgan. În primul caz, înclinarea terenului se realizează pe seama depozitelor nisipo-argiloase cu intercalații de gresii, în timp ce pante de 92,46 m/km se grefează pe depozite predominant nisipoase. La afluenții de ordinul al II-lea, acest indicator morfometric variază între 147,9 m/km, la râul cu numărul 9, situat pe partea stângă a Lohanului
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Lohan, marii mobilități a depozitelor geologice ce-l alcătuiesc și agrotehnicii numai parțial adecvate, procesele de modelare (pornituri, alunecări de strate, șiroiri) sunt intense. În aceste zone apar și izvoare de coastă datorită existenței rocilor mai puțin permeabile (lentile de gresii). De aceea, în interiorul solelor apar suprafețe părăsite, invadate de vegetație specifică zonelor umede și cu productivitate redusă. În anii cu precipitații abundente, izvoarele de coastă declanșează în multe cazuri alunecări de teren, ceea ce face ca ariile ocupate inițial cu culturi
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
sunt bine deschise în Valea Prahovei. Se începe cu "conglomeratele din Brebu", urmate de argilele roșii și gipsuri dispuse discordant și transgresiv peste "stratele de Cornu". Ele încep printr-un pachet de conglomerate polimictice și lenticulare, ce trec gradat la gresii, marne și argile verzui și roșii. La partea superioară se intercalează nivele subțiri de tufuri bentonitice și de gipsuri albe, roz sau cenușii. Formațiunile pliocene sunt, de asemenea, de o mare varietate litologică. Predomină complexele nisipoase și grezoase, cu intercalații
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Predomină complexele nisipoase și grezoase, cu intercalații de marne (neoțieneă și marne nisipoase (ponțieneă, toate acestea au fost puternic cutate și foliate. Pe această structură generală geologică se întinde terasa Breaza. Ea prezintă o litografie, o petrografie destul de variată, de la gresii și conglomerate puternic cimentate și până la nisipuri fine, aproape toată gama rocilor sedimentare. Formațiunile geologice atât de variate din cuprinsul Subcarpaților conțin numeroase minerale utile care au constituit o bază de materii prime pentru industrie. Astfel, formațiunile frizului cretacic și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
apa minerală, este în strânsă corelație cu formațiunile geologice traversate sau în care sunt acumulate zăcăminte hidrominerale. Depozitele mio-pliocene, dar și cele mai vechi (cretacice, paleogene etcă reprezentate printre altele și prin gipsuri, formațiuni cu sare, marne bentonitice calcaroase, calcare, gresii calcaroase etc., sunt tributare mineralizării apei carbonată în diferite orizonturi acvifere. Tectonica complicată a zonei, reprezentată prin falii, fisuri, fracturi majore, facilitează accesul apei de la suprafață spre profunzime. La contactul apei superficiale cu unele depozite de gips, carbonatice, de sare
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]