KorAP: Find »[drukola/base=griji & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...52 53 54 ...71 >

1,756 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585

nesuferit de provocator, de satisfacție răutăciosă, și sorbi din băutură. S-ar părea că amândoi am vrea să știm unde este. Desigur, doar ca să fim liniștiți. Ca să nu ne mai facem griji pentru el, nu? Ar trebui să ne facem griji pentru el? l-am Întrebat. — Sunt vremuri primejdioase pentru cineva cu ocupația lui Kurt. Ei, sunt sigur că nu trebuie să-ți spun eu asta. Că doar știi și tu totul despre asta, nu-i așa, ghimpe-n talpă ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
că l-am oprit omorându-l. Mi-aș fi dorit să nu-l fi nimerit tocmai În cap, numai că nu mi s-a acordat această oportunitate. Reușind să-l omor pe unul dintre bărbați, mai rămăsese să-mi fac griji pentru celălalt, pentru că Între timp Haupthändler se năpustise asupra mea, luptându-se să-mi ia arma. Când ne-am prăbușit la podea, a țipat la tipa care stătea sfioasă lângă șemineu să ia arma de pe jos. Se referea la cea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
mai erau și alte lucruri de valoare În seiful ăla, care nu aveau nimic de-a face cu familia Six, nu-i așa? Jost nu păru impresionat. — Nu, comisare, cred că oamenii tăi erau mult prea ocupați să-și facă griji În legătură cu hârtiile care-i aparțineau lui Von Greis, ca să se mai ostenească să afle și ce altceva ar mai fi putut exista În seiful lui Herr Pfarr. Lui Dietz nu-i plăcu deloc asta: — Nu face pe deșteptul cu noi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568

de numărul ăsta? — De la mama ta. Vacă bătrână și băgăcioasă. —Lisa, când aveai de gând să îmi spui? ăăh, niciodată. În curând. Când îmi găseam unde să stau. Ce ai făcut cu apartamentul nostru? —L-am închiriat. Nu îți face griji, o să îți primești partea din chirie. —Și de ce Dublin? Credeam că îți dorești să pleci la New York. Se pare că asta a fost o mișcare mai inteligentă pentru cariera mea. —Iisuse, da’ știu că ești puternică. Păi, sper că ești

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
satisfacția îi dispărea instantaneu în momentul în care intra în dormitorul ei, unde coșul de rufe, care fusese golit cu abia câteva minute înainte, era, în mod misterios, plin și chiar dădea pe dinafară. Măcar nu trebuia să își facă griji în legătură cu grădina. Nu că aceasta ar fi fost în ordine. Era o mlaștină, cu petice de iarbă călcate în picioare de copii și cu o porțiune goală în jurul leagănului. Dar Clodagh era absolvită de obligația de a face ceva în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
dintr-odată incomod, făcând-o pe Ashling să se sperie puțin. Tu nu ai observat... nimic...? S-a oprit și nu a mai continuat. —Nimic? — În legătură cu Clodagh. Ce vrei să spui? —Eu... A urmat o pauză lungă. —...îmi cam fac griji în legătură cu ea. Nu pare niciodată fericită, nu are răbdare cu copiii și câteodată e chiar... ușor irațională. Molly a acuzat-o pe Clodagh că ar fi plesnit-o, iar noi nu-i lovim niciodată pe copii. A mai urmat o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
nu are încredere în persoanele care stau cu copiii. De ce, ce e în neregulă cu ele? Dylan râse, puțin jenat. Se teme că ar putea fi pedofili. Sau că ar putea lovi copiii. Să fiu sincer, și eu îmi fac griji câteodată. —Iisuse, se tot inventează prostii noi pentru care oamenii să își facă griji. Atunci aduceți pe cineva în care aveți încredere. Mama ta? — A, nu! strâmbă Dylan violent din buze. Asta ar fi o idee foarte proastă. Ashling dădu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
cu ele? Dylan râse, puțin jenat. Se teme că ar putea fi pedofili. Sau că ar putea lovi copiii. Să fiu sincer, și eu îmi fac griji câteodată. —Iisuse, se tot inventează prostii noi pentru care oamenii să își facă griji. Atunci aduceți pe cineva în care aveți încredere. Mama ta? — A, nu! strâmbă Dylan violent din buze. Asta ar fi o idee foarte proastă. Ashling dădu din cap. Avea dreptate. Singurele momente în care tânăra doamnă Kelly și bătrâna doamnă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
se joacă cu Ashling. —A, bine atunci. Ne vedem mai târziu. —E foarte enervant, spuse Clodagh nervoasă, în timp ce închidea telefonul. Mă înnebunesc toată săptămâna, abia aștept să stau măcar cinci minute fără ei, apoi ies o seară și îmi fac griji pentru ei. Putem merge acasă, dacă vrei, spuse Dylan rigid. Și mâncăm chipsuri și stăm și ascultăm un șir neîncetat de smiorcăieli. —Când prezinți lucrurile în felul ăsta... Scuze, Dylan. Mă simt bine, de fapt. Mă simt foarte bine. Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
anume? — Uterul meu, ce altceva? urlă Flor, surprinsă. —Drace, ce veste proastă, încercă Clodagh să adune ceva energie pentru a empatiza cu Flor, ca de la o femeie la alta. Nu e! — Nu ești supărată? —De ce să fiu? Nu îți faci griji că te vei simți... spuse Clodagh, după care încercă să tragă de timp. Era pe punctul de a spune „mai puțin femeie“. Dar este destul de dur să spui așa ceva. În schimb, s-a mulțumit cu... —Nu te îngrijorezi că vei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
recrutări și i-a spus că nu se poate prezenta, pentru că Craig făcuse pojar. Aveau și copiii foloasele lor, se gândise ea. Dacă nu voiai să faci ceva, atunci spuneai că unul dintre ei are temperatură și că îți faci griji că ar putea fi meningită. Așa ceva reușise să o scape de petrecerea de Crăciun de la firma lui Dylan, în urmă cu un an. Și cu un an înainte de asta. Și avea cea mai puternică intenție să folosească aceeași scuză și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
cât de mult te plac oamenii. El dădu din umeri nervos și Ashling și-a dat seama că reușise să ajungă la el. Nu am mai văzut atâta devotare la nici un alt comic, continuă ea. Chiar și-a făcut Lisa griji că nu voi face rubrica? întrebă el. — Își ieșea din minți! El nu spuse nimic. — A spus că ești pe punctul de a deveni galactic. A apucat-o de mână și a sărutat-o pentru prima dată de când ajunsese. —Scuze

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
să pretindă că ar crede că există posibilitatea ca el să se înșele. Așa că a întrebat: Ce te face să crezi asta? — I-am prins. —Unde? Când? — M-am întors de la muncă la ora zece în dimineața asta, îmi făceam griji din cauza ei. Mai bine zis, o bănuia de ceva. Dar Ashling înțelegea. Și i-am prins în pat. Vocea lui avea o tonalitate de soprană și Ashling privea, pentru a doua oară în acea dimineață, cum un bărbat în toată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
o serie de mulțumiri, spuse fără a respira. — Totul va fi minunat la postul de televiziune. Mi-au dat chiar și un avans la salariu, ca să pot sta la un motel. Și munca nu e prea grea? Ashling își făcea griji că, după o viață lipsită de limite, lui Boo îi va fi dificil să se adapteze la o lume disciplinată și plină de reguli. Boo pufni. —Curieratul? O nimica toată. Chiar și în pantofii ăștia. —Mișto haine, remarcă Ashling, privind

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270

trei eram sortiți să fim împreună. Mi-au venit în minte zeci de răspunsuri, toate adevărate și numai despre noi doi. Dar n-am putut să le rostesc, așa că am recurs la ajutorul lui Lee: — Nu vreau să-ți faci griji din cauza lui Bobby De Witt. Când iese, o să am eu o vorbă cu el. O să-i spun vreo două de dulce. N-o să se mai apropie niciodată de tine sau de Lee. Kay își desprinse privirea din tavan și mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324

rafală de vânt Îi flutură kiltul, făcând să se vadă un petec de bumbac alb. Watson ridică o sprânceană. — Mda, mă rog, spuse ea În timp ce depășea un Volvo albastru. Măcar are chiloți curați. Mama lui nu trebuie să Își facă griji dacă dă vreun autobuz peste el. — Da, ce-i drept. Logan se aplecă În față spre aparatul radio al mașinii și Învârti butoanele până când Northsound, postul comercial de radio din Aberdeen, se auzi din difuzoare. Watson tresări la auzul unei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
să pară cu adevărat fericit. — De cât timp lipsește? Femeia se opri și Îl țintui cu privirea. — De trei ore! I-am mai spus o dată! Agită o mână cu unghiile roase În direcția lui Watson. — Doar știe cât Îmi fac griji pentru el! Nu ar Întârzia așa de mult! Nu ar face așa ceva. Buza de jos Îi tremura și ochii i se umplură iar de lacrimi. — De ce sunteți aici și nu Îl căutați? Avem mașini de patrulă și polițiști care chiar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
dată, dar zâmbetul era cel puțin la fel de enervant cum și-l aducea aminte. Atunci când avocatul Îl interogase, Încercând să dovedească faptul că el Înscenase tot cazul. Că Angus Robertson, cunoscut drept „Monstrul din Mastrick“, era adevărata victimă. — Nu vă faceți griji, domnule Moir-Farquharson. Insch Îi pronunțase numele așa cum se scria - „Far-Quar-Son“, În locul tradiționalului „Facherson“, pentru că știa că Îl enerva la culme. — Vorbeam despre altă jigodie slinoasă. Ce frumos din partea dumneavoastră să vă alăturați nouă. Avocatul oftă și Își aranjă haina pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
mama lui grijulie. Te-ai fi așteptat să fie măcar una cu bietul tată al lui Richard. Nici măcar nu știa cum Îl cheamă. Logan Îl lăsă pe domnul Lumley În fața blocului. Îi era greu să Îi spună „Nu vă faceți griji, domnule Lumley, o să-l găsim și va fi bine...“ când era sută la sută sigur că băiatul era deja mort. Așa că nu o făcu, se mulțumi doar să scoată niște sunete de Încurajare Înainte să dispară În noapte. Imediat ce ajunse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
Lapovița intra pe geam. — Domnule? Întrebă polițistul de la volanul mașinii de patrulă. E-adevărat că era arestat și aseară i-am dat drumul? Logan simți un acces de greață În fundul stomacului. Se gândise la același lucru de când aflase. Își făcuse griji tot drumul dinspre Mastrick Încoace. Îl eliberaseră pe Hoitar fără să-l fi acuzat și alt copil murise. Ba chiar Îl dusese cu mașina pe tip! Lapovița se Întețea, transformându-se În rafale de zăpadă adevărată, pe măsură ce Logan se strecura

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
și Îi zâmbi inspectorului Insch. — Aveai dreptate. Loialitate. Hai să ne asigurăm că nu se ajunge la așa ceva, sergent. Vreau să descoperim scurgerea. Indiferent cine Îi dă informații lui Miller, vreau să fie oprit. Insch mormăi. — Oh, nu vă faceți griji, domnule. Când aflu cine e de vină, o să mă asigur că nu mai vorbește cu nimeni niciodată. Napier ciuli urechile. — Asigură-te că nu Încalci regulile, inspectore, zise el, vizibil enervat că Insch Îi uzurpase responsabilitatea de a găsi cârtița

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
să se Întâmple asta, domnule. Un zâmbet miji pe fața lui Insch. Știu că n-ai vrut. Îi oferi punga deschisă de jeleuri, iar Logan luă unul verde. Gustul lui era mai prețios ca aurul. Insch oftă. — Nu-ți face griji: vorbesc eu cu trupa. O să le zic că nu ești un nenorocit. Dar Logan tot se simțea ca unul. Atenție! zise inspectorul Insch, adresându-se polițiștilor așezați la birouri, care răspundeau la telefoane și luau declarații. Toți tăcură imediat ce-l

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
frecă fața cu mâinile, simțind cu degetele primele fire de păr crescând. — Mă-ndoiesc, spuse el. — În orice caz, zise Insch, aruncând declarațiile În dosarul cazului și căscând larg, mai avem destul chestii pe cap pentru care să ne facem griji. Hoitarul. De data aceasta se duseră la spital cu una dintre mașinile de serviciu, cu agenta Watson la volan. Infirmeria Regală Aberdeen era mult mai aglomerată decât fusese În seara de dinainte. Ajunseră chiar la timp să vadă cum se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-n stare de asta? Îl Întrebă el pe Logan. — Domnule? — Dacă se-ngroașă gluma: ești În stare? N-am chef să cazi lat. Logan clătină din cap, simțind cum vârfurile urechilor Îi iau foc În vântul aspru. — Nu vă faceți griji pentru mine, domnule, Îi zise, iar răsuflarea Îi fu purtată de vânt Înainte să poată face un nor de abur. Mă ascund după dumneavoastră. — Mda, spuse Insch zâmbind. Doar ai grijă să nu cad pe tine. Telefonul din buzunarul inspectorului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
Watson privea afară pe geamul bucătăriei, uitându-se la zăpada care șfichiuia Înainte și-napoi prin vântul furios. Agentul Rennie plecase de cincsprezece minute și În acest timp resemnarea plictisită i se schimbase Într-o așteptare nervoasă. Nu-și făcea griji că Martin Strichen ar fi putut să se-ntoarcă - În definitiv, așa cum zisese Simon Rennie Ticălosul, putea lesne să-l rupă-n bătaie. Lăsând modestia la o parte, putea să rupă În bătaie cam pe oricine. Porecla și-o câștigase

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]