1,381 matches
-
a învățării la vârsta adultă. Și D. Kolb (apud Jarvis, 1983) elaborează o radiografie a procesului de învățare, ciclul învățării experiențiale descris de acesta fiind de referință în literatura de specialitate. Conceptele-cheie folosite - experiență și reflecție - îl înscriu în același grupaj al psihologiei umaniste. Figura 1.2. Ciclul învățării experiențiale Ciclul învățării experiențiale ilustrat în figură (după cum afirmă Kolb și Fry, apud Jarvis, 1983) poate să înceapă din orice stadiu și ar trebui văzut ca o spirală continuă. Autorii sugerează că
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în care sunt încurajate cât mai multe perspective. Teoriile criticii sociale se axează pe o abordare critică a realității existente, de pe o poziție socială abstractă a adevărului și a justiției. Au la bază tradiția marxistă, nume de referință pentru acest grupaj fiind Th. Adorno, E. Fromm, H. Marcuse, E. Bloch și J. Habermas. Analizele se focalizează asupra contextului în care învățarea are loc (deplasând accentul de la individual la social), explorând problemele inegalității rasiale, de clasă, de gen, ale puterii și opresiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
programele oferite, cine are acces în mod real la aceste programe, cine deține puterea și face schimbările, ce rezultate sunt intenționate prin modul în care oportunitățile de educație pentru adulți sunt structurate? J. Habermas, unul dintre principalii exponenți ai acestui grupaj teoretic, în Teoria acțiunii comunicative (1984), vorbește despre cunoștințele tehnice (despre structura materială a lumii), practice (prin comunicare cu alții, prin dialog care stabilește validitatea) și emancipatoare (vizează forțele sociale facilitatoare sau obstaculare și relația dintre viața cotidiană a individului
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vorba despre a conduce indivizii, nu grupurile de-a lungul unui proces de raționare critică, pentru a conștientiza structurile non-emancipatoare în care sunt prinși, fie că este vorba despre instituții sau chiar despre „colonizarea cotidianului” prin mass-media. Tot în acest grupaj poate fi introdus și P. Feire, cu Teoria conștientizării (1970), analiza sa focalizându-se mai mult pe raporturile sociale dintre clasa conducătoare (a coloniștilor) și cei oprimați, cu scopul de a-i abilita pe cei colonizați să-și conștientizeze situația
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Postmodernismul acceptă diversitatea ideilor, oamenilor și instituțiilor, ceea ce permite șigrupurilor marginalizate social să-și afirme valoarea egală. Chiar dacă postmodernismul poate fi criticat pentru un prea mare relativism, avantajul este că dispersează diferitele forțe de opresiune, așa cum sunt evidențiate de acest grupaj teoretic. Fundamentul antropologic aduce explicitări în domeniul educației adulților mai ales prin studiile privind rolul educației în schimbarea socială și culturală, privind continuitățile și discontinuitățile în evoluția educației adulților sau cele privind mediul sociocultural, structura și funcționarea instituțiilor educaționale. Antropologia
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de gen etc. Desigur că teoriilor elaborate li se pot aduce o serie de critici. Se poate observa că există multe suprapuneri în teoriile prezentate, că sunt greu de categorizat, de multe ori, în funcție de criteriul folosit, fiind încadrate într-un grupaj sau altul.Uneori, sunt văzute ca limitative și normative, nepermițând particularizări pentru diversitatea individuală. Alteori, se fac afirmații și generalizări despre învățarea la vârsta adultă sau despre comportamentul adulților care nu pot fi întotdeauna justificate științific. În încheierea acestui supcapitol
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
menite să acopere în cât mai mare măsură diversitatea problemelor și nevoilor de asistare ale adulților, iar altele au o arie mai largă de acțiune (de exemplu, centrele de voluntariat), dar sunt greu de cuprins într-o tipologie. Un ultim grupaj instituțional la care dorim să ne referim, datorită contribuției deosebite la dezvoltarea pe baze științifice a educației pentru adulți, vizează instituțiile de cercetare. Ele au un rol important în vederea stabilirii scopului, metodelor și a demersurilor adecvate de acțiune. Exemple de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
unor cunoștințe, care le „oferă” studenților informații structurate, sistematice, prelucrate didactic. Avantajul este transmiterea unui volum mare de informații într-un timp scurt. De obicei, metodele centrate pe profesor sunt expozitive, având ca obiectiv transmiterea unui conținut prestabilit, a unui grupaj ideatic și tematic dens. Activitatea cursantului se reduce aparent la a asculta, a lua notițe și a pune întrebări. Dar receptarea presupune a fi atent la informațiile care sunt oferite, a le reprezenta mental, a înțelege, a memora și a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
echipă, pe grupe), dar sunt totodată și oportunități de a socializa într-un cadru creat cu scopul precis de a învăța de la egali, de a rezolva probleme (sarcini date de profesori) în timp real. Iată câteva metode ilustrative pentru acest grupaj. a) Lucrul în grup este foarte stimulativ pentru cursanții adulți, care au astfel ocazia să apeleze la propria experiență, să o valorifice și să le-o împărtășeascăcelorlalți. Rolul grupului este mult mai mare, contribuind într-un mod specific la învățare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ceea ce face profesorul, studenții fiind activi atât din punct de vedere fizic, cât și intelectual în timpul procesului de învățare. Datorită participării intense a studenților, controlul și responsabilitatea pentru învățare tind să se mute de la profesor spre student. Ca și în grupajul anterior de metode, se stimulează activitatea cursanților (în multe tipologizări, datorită similarității abordărilor, cele două tipuri de metode sunt tratate împreună), deosebirea în această situație fiind faptul că se pune un accent mai mare pe „a face (ceva) concret”, pe cât
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a învățării la vârsta adultă. Și D. Kolb (apud Jarvis, 1983) elaborează o radiografie a procesului de învățare, ciclul învățării experiențiale descris de acesta fiind de referință în literatura de specialitate. Conceptele-cheie folosite - experiență și reflecție - îl înscriu în același grupaj al psihologiei umaniste. Figura 1.2. Ciclul învățării experiențiale Ciclul învățării experiențiale ilustrat în figură (după cum afirmă Kolb și Fry, apud Jarvis, 1983) poate să înceapă din orice stadiu și ar trebui văzut ca o spirală continuă. Autorii sugerează că
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în care sunt încurajate cât mai multe perspective. Teoriile criticii sociale se axează pe o abordare critică a realității existente, de pe o poziție socială abstractă a adevărului și a justiției. Au la bază tradiția marxistă, nume de referință pentru acest grupaj fiind Th. Adorno, E. Fromm, H. Marcuse, E. Bloch și J. Habermas. Analizele se focalizează asupra contextului în care învățarea are loc (deplasând accentul de la individual la social), explorând problemele inegalității rasiale, de clasă, de gen, ale puterii și opresiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
programele oferite, cine are acces în mod real la aceste programe, cine deține puterea și face schimbările, ce rezultate sunt intenționate prin modul în care oportunitățile de educație pentru adulți sunt structurate? J. Habermas, unul dintre principalii exponenți ai acestui grupaj teoretic, în Teoria acțiunii comunicative (1984), vorbește despre cunoștințele tehnice (despre structura materială a lumii), practice (prin comunicare cu alții, prin dialog care stabilește validitatea) și emancipatoare (vizează forțele sociale facilitatoare sau obstaculare și relația dintre viața cotidiană a individului
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vorba despre a conduce indivizii, nu grupurile de-a lungul unui proces de raționare critică, pentru a conștientiza structurile non-emancipatoare în care sunt prinși, fie că este vorba despre instituții sau chiar despre „colonizarea cotidianului” prin mass-media. Tot în acest grupaj poate fi introdus și P. Feire, cu Teoria conștientizării (1970), analiza sa focalizându-se mai mult pe raporturile sociale dintre clasa conducătoare (a coloniștilor) și cei oprimați, cu scopul de a-i abilita pe cei colonizați să-și conștientizeze situația
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Postmodernismul acceptă diversitatea ideilor, oamenilor și instituțiilor, ceea ce permite șigrupurilor marginalizate social să-și afirme valoarea egală. Chiar dacă postmodernismul poate fi criticat pentru un prea mare relativism, avantajul este că dispersează diferitele forțe de opresiune, așa cum sunt evidențiate de acest grupaj teoretic. Fundamentul antropologic aduce explicitări în domeniul educației adulților mai ales prin studiile privind rolul educației în schimbarea socială și culturală, privind continuitățile și discontinuitățile în evoluția educației adulților sau cele privind mediul sociocultural, structura și funcționarea instituțiilor educaționale. Antropologia
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de gen etc. Desigur că teoriilor elaborate li se pot aduce o serie de critici. Se poate observa că există multe suprapuneri în teoriile prezentate, că sunt greu de categorizat, de multe ori, în funcție de criteriul folosit, fiind încadrate într-un grupaj sau altul.Uneori, sunt văzute ca limitative și normative, nepermițând particularizări pentru diversitatea individuală. Alteori, se fac afirmații și generalizări despre învățarea la vârsta adultă sau despre comportamentul adulților care nu pot fi întotdeauna justificate științific. În încheierea acestui supcapitol
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
menite să acopere în cât mai mare măsură diversitatea problemelor și nevoilor de asistare ale adulților, iar altele au o arie mai largă de acțiune (de exemplu, centrele de voluntariat), dar sunt greu de cuprins într-o tipologie. Un ultim grupaj instituțional la care dorim să ne referim, datorită contribuției deosebite la dezvoltarea pe baze științifice a educației pentru adulți, vizează instituțiile de cercetare. Ele au un rol important în vederea stabilirii scopului, metodelor și a demersurilor adecvate de acțiune. Exemple de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
unor cunoștințe, care le „oferă” studenților informații structurate, sistematice, prelucrate didactic. Avantajul este transmiterea unui volum mare de informații într-un timp scurt. De obicei, metodele centrate pe profesor sunt expozitive, având ca obiectiv transmiterea unui conținut prestabilit, a unui grupaj ideatic și tematic dens. Activitatea cursantului se reduce aparent la a asculta, a lua notițe și a pune întrebări. Dar receptarea presupune a fi atent la informațiile care sunt oferite, a le reprezenta mental, a înțelege, a memora și a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
echipă, pe grupe), dar sunt totodată și oportunități de a socializa într-un cadru creat cu scopul precis de a învăța de la egali, de a rezolva probleme (sarcini date de profesori) în timp real. Iată câteva metode ilustrative pentru acest grupaj. a) Lucrul în grup este foarte stimulativ pentru cursanții adulți, care au astfel ocazia să apeleze la propria experiență, să o valorifice și să le-o împărtășeascăcelorlalți. Rolul grupului este mult mai mare, contribuind într-un mod specific la învățare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ceea ce face profesorul, studenții fiind activi atât din punct de vedere fizic, cât și intelectual în timpul procesului de învățare. Datorită participării intense a studenților, controlul și responsabilitatea pentru învățare tind să se mute de la profesor spre student. Ca și în grupajul anterior de metode, se stimulează activitatea cursanților (în multe tipologizări, datorită similarității abordărilor, cele două tipuri de metode sunt tratate împreună), deosebirea în această situație fiind faptul că se pune un accent mai mare pe „a face (ceva) concret”, pe cât
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de calitatea transcendentală a multor din aceste experiențe și de faptul că subiecții trăiesc un imens sentiment de pierdere atunci când le părăsesc” nu poți avea experiențe înalt structurate și clar reamintite cu un creier grav lezat sau dezorientat”. Un alt grupaj de explicații emană de pe teritoriul farmacologiei. Mai precis, se prezumă că instalarea unui NDE ar fi corolarul administrării de analgezice sau sedative. Este o demonstrație fragilă și neconcludentă, deoarece în majoritatea confortabilă a cazurilor, nu s au administrat asemenea produse
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
declarație în conformitate cu codul comunitar prevăzut în acest sens în anexa nr. 3. CASETA 2: Expeditor/Exportator Se indică numele și prenumele sau denumirea companiei și adresa completă ale ultimului vânzător al mărfurilor înainte de importul acestora în Comunitate. În cazul unor grupaje, se indică mențiunea "Diverși", iar la declarația vamală se va atașa lista expeditorilor/exportatorilor. Dacă mai mult de două părți sunt implicate în operațiunea de import, ultimul vânzător al bunurilor înainte de introducerea acestora pe teritoriul Comunității (așa cum acesta este definit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184153_a_185482]
-
completă ale persoanei interesate. În cazul plasării mărfurilor sub regim de antrepozit vamal într-un antrepozit privat (de tip C, D sau E), se precizează numele și adresa completă ale antrepozitarului, dacă acesta nu coincide cu declarantul. În cazul unor grupaje de mărfuri, se indică mențiunea "Diverși", iar la declarația vamală se va atașa lista destinatarilor. CASETA 9 - Responsabil financiar Se înscriu datele de identificare ale băncii, la care titularul operațiunii sau reprezentantul acestuia are deschis contul din care se efectuează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184153_a_185482]
-
primei conferințe pe țară a scriitorilor din Republica Populară Română”. Fără un program explicit formulat, I.n. răspunde mai ales unor imperative politice, propunându-și să devină o publicație „în slujba maselor largi de cititori”. Aproape fiecare număr începe cu un grupaj de versuri, a căror tematică este racordată la directivele ideologice și politice ale momentului: lupta pentru pace, alegerile, îndeplinirea planului de stat, condamnarea imperialismului etc. Alături de poeți ieșeni consacrați (Mihai Codreanu, Otilia Cazimir, George Lesnea, Nicolae Țațomir ș.a.), apar versificări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287491_a_288820]
-
de Armata Sovietică, în 1944, și până la încheierea Tratatului de la Paris (1947), sovieticii au mai ocupat porțiuni din teritoriul românesc, atât în nordul Moldovei, cât și în Deltă; în anul 1948, Uniunea Sovietică a anexat și Insula Șerpilor. Un ultim grupaj de documente se referă la noul curs pe care l-a luat mișcarea democratică din Republica Moldova în cadrul marilor acțiuni de afirmare națională din anii 1989-1991, de proclamare a independenței, la 27 august 1991, „în conformitate cu idealurile și năzuințele sfinte ale poporului
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]