1,469 matches
-
un crez, o voință și o manipulare a cititorilor. Așa că dacă Sînt o babă comunistă e o manipulare comunistă, prezența carte e contrariul și prin mine vorbesc generațiile care m-au precedat și au creat România Mare, au pierit în GULAG și vor să fie auziți în noianul de texte ale funcționarilor culturnici care o fac pe anticomuniștii, democrație fiind, de fapt, ce sunt funcționarii plătiți să propage programul partidului care e la putere. Voi încheia citând din H. R. Patapievici
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
președinte de secție de votare și am ocupat că funcție politică organizator pe cartierul în care locuiesc. Eu mă definesc că „un reprezentant al unei lumi dispărute, distruse de comunism, un TIRANOZAURUS REX, născut din OUL VECHII LUMI, distrusă în Gulagul comunist și care paradoxal a muncit, s a căsătorit... și a făcut carieră, e drept, ca tehnic ANALIST PR și CERCETĂTOR STF. PR”. SCRISUL E O ARMĂ DINCOLO DE MORMÂNT, DINCOLO DE MOARTE, E O CONSEMNARE A UNEI VIEȚI PARTE A
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
aici și există posibilitatea acolo, alegi acolo și sigur nu are nicio importanță ce se votează. Pe ce iți așterni, pe aceea dormi, si eu nu vreau să dorm în zeghe pe un pat de pușcărie, nici muncind la canal, GULAG etc., repetând soarta ălor mei. Nu sunt don Quijote și ai mei Sancho Pânză, să mă lupt cu Ordonanțele guvernului, democrației false, corupte, să nu pierdem realismul. Dacă poporul român vrea să trăiască sub conducerea unei clase politice corupte, incapabile
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
Hitler spune: „Soldați, eu vă eliberez de această himera care se numeste CONȘTIINȚA”. Și a urmat ce știm cu toții, GENOCIDUL evreilor, a raselor inferioare, HOLOCAUST. I.V. Stalin, un conducător tăcut, a organizat și el tot crearea omului nou, exterminând în GULAG 25 de milioane, majoritatea ruși, culaci, țărani, intelectuali, ofițeri, pe oricine era obiectul epurărilor sau luptei de clasă, care era, de fapt, dominarea unui grup numit activiști, nomenklatura, SS, membri ai partidului unic, care ERAU ELIBERAȚI DE ORICE CONȘTIINȚA, de
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
Acribia lui Sorin Cotlarciuc face să găsim îin nuce, evident!) în volumul său o adevărată istorie a muzicii progresiste, a muzicii care ținea aprinsă flacăra speranței în sufletul unei generații pe care comunismul o condamnase la anchilozare sufletească, îndoctrinare roșie, gulag național. Pentru fiecare formație, autorul realizează o fișă în care notează „anul nașterii”, componența, albumele cele mai importante și titlul cîtorva hituri lansate. Sunt paginile care au o încărcătură emoțională deosebită pentru foarte mulți români, deoarece eu nu cred că
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
lor trecătoare. - Argumentul meu pentru unire este următorul: dacă România nu reușește să integreze Basarabia, rămâne deschisă problema destrămării în continuare a statului român. Unirea este necesară în primul rând pentru România! Dacă basarabenii nu au dispărut în condiții de gulag, acum nici atât. Basarabenii au ”di tăti”. Purtați grija României, nu a lor... Județul Sălaj poate pleca dimineață la muncă, dar județul Orhei - nu? De ce avea nevoie absolventul Universității din Iași Vlad Filat de cinci mașini de lux? Când eram prim-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
darul să salveze de la „repatriere” multe mii de basarabeni și bucovineni. Dat fiind că mulți din aceștia făceau parte din categoriile vizate de „lupta de clasă”, nu este greu de întrevăzut că, odată ajunși în Basarabia sau Bucovina, îi aștepta gulagul Siberian, așa cum s-a întâmplat cu unii din cei repatriați. Numărul celor care au fost salvați ca urmare a acțiunilor temerare ce s-au intreprins, astfel cum s-a arătat mai sus, este foarte mare. Să încercăm o evaluare a
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
Aceasta e ziua pe care Domnul a făcut-o ca să ne bucurăm” este psalmul cântat de Iisus În drumul către Golgota, cu crucea În spate. Cu gândul la „instrumentele muzicale” care l-au Însoțit În zilele când era purtat prin gulagurile comuniste - lanțurile la mâini și la picioare, cătușele, tot un fel de cruce a răstignirii - Alexandru Gh. Tăcu rămâne purtătorul pe mai departe al crucii sale salvatoare. De astă nu și-a pierdut nici zâmbetul de pe față, nici calmul aparent
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
scrisoarea adresată la 10 iunie 2005 președintelui României despre „răsfățatul tripourilor pesediste” iată ce depoziție face Alexandru Tăcu: DOMULE PREȘEDINTE AL ROMÂNIEI Municipiul Iași a rămas cel mai bolșevizat segment al sud-estului Europei. În această parte a lumii, Într-un gulag eufemizat, după 16 ani de la sângeroasă Revoluție anticomunista, trei oameni, trei vieți sunt interzise de la cele mai elementare drepturi, sunt strivite sub comenzile mute ale circularei ultrasecrete nr. 03/2.6.ĂĂ/CC.113, poziția 40, cu dezinvoltura traficanților de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
rele de studenții reeducați pe nume Stancu Cristescu și Lunguleac Ion. La 16 noiembrie 1952, am fost transferat În lagărul de muncă forțată de la Coasta Galeș, unde am stat până la 26 aprilie 1953. Aici era cunoscut un tratament inuman specific gulagului comunist, aplicat de comandanții lagărului, Șerban și Dincă Ion, precum și de brigadierii Solomon și Dorneanu Ștefan și studentul reeducat Grămadă din Cluj. La un moment dat, am ajuns In brigadă condusă de numitul Chirondojan, acelasi individ care Imi persecutase părinții
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
care să ia o asemenea inițiativă și să intre În istoria postcomunistă. Sighetul și Memorialul de la Sighet așteaptă de ani și ani să atârne printre portretele opoziției comuniștilor, bărbatul sau femeia care a inițiat legea scuzei față de ororile temnițelor și gulagurilor Înfăptuite și Întreținute de comuniști. În multe privințe se lucrează Încă pe postată. Recent, În librarii a aparut volumul „Cei care au spus NU”, e vorba de oponenți și dizidenți din anii ’70 și ’80, În colecția istorie reală, editata
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
foamea cea mai aberantă sau despre o grevă: eu, unul, nu m-aș da în vânt să o citesc. Mă gândesc, de pildă, la un autor care a întors lumea pe dos, mă refer la Soljenițîn. Mai citești astăzi Arhipelagul Gulag cu același interes cu care l-ai citit în momentul în care a apărut? Nu afirm. Mă întreb. Sunt propriile mele întrebări despre epoca pe care o traversez. Un scriitor este obligat să scoată din întâmplările oferite de istorie adevăruri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
adaptare. Înțelegerea politică și capacitatea tactico-strategică a conducătorilor chinezi sunt extraordinare, deoarece au generat mereu sprijin popular. N-am avut nimic de acest gen în Rusia. În Rusia a fost ceva brutal: „Dacă nu vrei să aderi, te băgăm în Gulag”; eventual: „Dacă taci, înduri și muncești din greu, nu-ți face nimeni nimic”. În China a reușit un pact politico-social mai complex, interiorizat de populație în cele din urmă... S.A.: ...după ce a trecut prin câteva episoade de o brutalitate incredibilă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Ce se poate face ca să ajungem la tineri cu această informație? Lor nu le pasă de istorie, e o situație fără speranță“.) Jumătate din discuțiile de la conferință s-au învârtit în jurul acestei chestiuni: ce finalitate poate avea un simpozion despre Gulag și Holocaust, atâta vreme cât el nu îi atinge în nici un fel pe tineri? Câțiva ziariști se lamentau ca și cum cineva i-ar fi nedreptățit să aibă o meserie în care le e strict interzis să facă lucruri cu adevărat importante. Replică a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
meserie în care le e strict interzis să facă lucruri cu adevărat importante. Replică a unui participant la conferință: „am să încerc să forțez o știre“ despre simpozion. Dar de ce nu încearcă mai bine să forțeze materiale despre supraviețuitori ai Gulagului, de ce nu pornesc chiar ei o campanie națională de informare în licee, de ce nu fac „jurnalism civic“? Între doar știriști sau doar comentatori, nu mai există loc pentru a treia variantă, iar responsabilitatea față de public se limitează la un anumit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
din funcție și i s-a interzis publicarea. În ciuda interdicțiilor și a atitudinii dure a criticii literare staliniste față de Platonov, el a mai reușit să scoată câteva volume de povestiri. E interesant faptul că nu va fi niciodată amenințat cu Gulagul, Însă, subit, fiul lui este arestat și face ani buni de pușcărie. Platonov se stinge din viață În 1947, fără a-și vedea publicate cărțile cele mai importante, Cevengur și Cotlovan, nu Înainte de a-și plânge și Îngropa fiul. Într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
fiica Teodorei și a lui Simion Almăjan pe care o veți cunoaște doar în lumea sufletelor, Profesorul Grand, neurochirurg reputat care a operat-o pe Dora, Alindora Bosch, medic anestezist, fiica Minodorei, Gerhard Bosch, medic neamț, condamnat la închisoare în Gulag, Ovidiu Frunză, prietenul din prizonierat al lui Simion Almăjan, fost învățător în satul Arbore din Bucovina de Sud, Dragoș Frunză, fiul lui Ovidiu, pasionat de muzică, Ciprian Frunză, mezinul lui Ovidiu, pasionat etnograf, Familia ucraineană Cozmei, deportată în Gulag, formată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
în Gulag, Ovidiu Frunză, prietenul din prizonierat al lui Simion Almăjan, fost învățător în satul Arbore din Bucovina de Sud, Dragoș Frunză, fiul lui Ovidiu, pasionat de muzică, Ciprian Frunză, mezinul lui Ovidiu, pasionat etnograf, Familia ucraineană Cozmei, deportată în Gulag, formată din unsprezece persoane (patru generații) din care doar una Vasili Vasilievici Cozmei se mai reîntoarce ca ofițer al Armatei Roșii. Mai apar și: Justin, fiul profesorului Grand, Nicolaï, tânăr medic intern de origine bulgară, Atanasie, prieten și om de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
se mai reîntoarce ca ofițer al Armatei Roșii. Mai apar și: Justin, fiul profesorului Grand, Nicolaï, tânăr medic intern de origine bulgară, Atanasie, prieten și om de încredere al familiei Frunză, Andrei, medic în satul Arbore, Axel, fost deținut în Gulag, stabilit într-un sat din Siberia, Marina Pavlova, deținută din Gulag și alții. Simbolistica numelor și lumilor Toate numele eroinelor acestui roman poartă în ele nostalgia și tandrețea cuvântului "DOR", cuvânt specific limbii române și intraductibil în alte limbi. Cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Justin, fiul profesorului Grand, Nicolaï, tânăr medic intern de origine bulgară, Atanasie, prieten și om de încredere al familiei Frunză, Andrei, medic în satul Arbore, Axel, fost deținut în Gulag, stabilit într-un sat din Siberia, Marina Pavlova, deținută din Gulag și alții. Simbolistica numelor și lumilor Toate numele eroinelor acestui roman poartă în ele nostalgia și tandrețea cuvântului "DOR", cuvânt specific limbii române și intraductibil în alte limbi. Cele șase principale personaje feminine : Isidora Dora Dorina și Teodora Minodora Alindora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Nord, azi făcând parte din Ucraina, după ce a aparținut puternicului Imperiu Sovietic care și-a atribuit-o după al Doilea Război Mondial. O altă paralelă sugerată de paginile romanului, în cea de a treia parte a sa, este cea între Gulagul cu toate atrocitățile lui și lumea liberă în care trăim azi și poate nu o prețuim destul. S. I. P.O.2 Camera în care Dora se găsește culcată într-un pat îngust, cu gratii rabatabile, cămășoiul în care este îmbrăcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
fie revoltată de ceea ce i-a rezervat scurta viață, căci a fost scurtă, era cu doi ani mai tânără ca mine. Iar fetița ei, Alindora, ce drum o fi parcurs ca să ajungă de la pruncul înfășat în scutece mizerabile, născut în Gulagul siberian, la doctorița frumoasă, blândă și competentă, dar atât de misterioasă, de la spitalul din Strasbourg ?" Nu trebuie să o roage pe Teodora să continue căci ea reîncepe povestirea de acolo de unde a întrerupt-o. Nu o să mă opresc prea mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
apa nu a mai fost drămuită așa că am reușit să spălăm și să mâncăm heringii puși de-o parte în tren și să ne refacem, de bine de rău, forțele. Dora a rămas iar pe gânduri : "Știu, am citit despre Gulag... Cele povestite de Teodora par desprinse din paginile cărții lui Soljenițîn... Numai că ascultarea descrierii grozăviilor trăite, direct din gura cuiva care le-a suportat, dă frisoane mai ceva decât cititul. Avea dreptate Teodora că mărturia supraviețuitorilor Gulagului, dintre care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
citit despre Gulag... Cele povestite de Teodora par desprinse din paginile cărții lui Soljenițîn... Numai că ascultarea descrierii grozăviilor trăite, direct din gura cuiva care le-a suportat, dă frisoane mai ceva decât cititul. Avea dreptate Teodora că mărturia supraviețuitorilor Gulagului, dintre care probabil că ea este printre ultimii, are o neprețuită valoare." Ziua a patra După o așteptare de câteva zile am ajuns în fața unei comisii care hotăra unde își va ispăși osânda fiecare deținut. Toate mamele cu copii din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
uitat. Axel... L-am vegheat în iarna aceluiași an fără să îi mai pot fi de folos cu vreunul din remediile mele devenite "celebre". Dora cugetă "Din nou am privilegiul să ascult mărturia directă a unuia care a fost înlăuntrul "Gulagului"..." Ziua a cincea Nu a trebuit prea mult timp până ce transformările din ținutul Baraba și vindecările "miraculoase" făcute de o deținută să ajungă la urechile comandanților din fruntea lagărelor din preajmă. Era toamnă, cultura de varză mersese bine și ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]