8,063 matches
-
crizei de HTA” Creșterea bruscă a valorilor presiunii arteriale, tensiunea diastolică depășind limita de 14O mm Hg Encefalopatie hipertensivă cu cefalee, senzație de greață și vomă, obnubilare, somnolență, tulburări de vedere Insuficiență coronariană cardiacă Oligurie Afectarea retinei prin edem papilar, hemoragii retiniene. “Criza de HTA” se desfășoară în general brusc, cu urmări dramatice uneori. Profilaxia crizelor de HTA în practica stomatologică are în vedere următoarele obiective: Pacienții cu HTA trebuie depistați printr-un istoric medical competent precum și prin măsurarea obligatorie a
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
-se acidoza locală tisulară. Clasificarea formelor de șoc I . Șocul hipovolemic este determinat de deficitul de volum circulant prin pierderi de sânge, plasmă sau apă • Șoc hemoragic = pierderi de sânge (1 litru, 1 1/2 litri) • Șoc traumatic = etiopatogenie diversă (hemoragie, durere, fracturi, hematoame) • Șoc prin plasmoragie (arsuri, sindrom de strivire) • Șoc prin deshidratare (vărsături, aspirații gastrice, diaree). II. Șocul cardiogen: • Infarct miocardic acut • Aritmii cu decompensări grave cardiace III. Șocul vasogen și neurogen: • Șocul anafilactic prin impactul antigen-anticorp, dar și
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
deseori comatos; TA scade până la colaps vascular, pulsul se accelerează, devenie filiform, apare dispneea de diverse grade, tegumentele transpirate și reci, venele colabate dificil de abordat. Cianoza extremităților poate fi înlocuită cu o paliditate extremă (bolnav alb ca varul) - în hemoragiile mari în special. Evoluția devine tot mai gravă în acest stadiu de șoc refractar sau ireversibil, terapia din ce în ce mai dificilă și ineficace. Pot fi considerate drept simptome și semne de șoc: • dereglări ale stării de conștiență • scăderea presiunii arteriale sistolice sub
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
se vor lua și măsuri specifice, complementare, ce constau în: Șoc hipovolemic = Completarea rapidă a volumului pierdut (1000 ml seruri glucozate hipertone sau substituenți de plasmă - Plasma Expanders, în 10-15 minute), înlăturarea cauzei ce l-a produs (de exemplu oprirea hemoragiei). Șoc cardiogen = 1-2 capsule Nitroglicerină sublingual sau 1-2 jeturi de Nitrolingual Spray, perfuzie lentă în volum redus cu soluție Ringer lactat sau Glucoză 10%. Șoc anafilactic = Suprarenină 0,25-0,50 mg intravenos, intramuscular, intralingual (2,5-5 ml soluție în diluție
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
colorate postmortal sunt cunoscute sub denumirea de pete cadaverice (livores mortisă. Se observă cu mai multă ușurință la animalele depigmentate, pe suprafața splinei și în masă acesteia, în ficat și în toate țesturile care vin în contact cu tubul gastrointestinal. Hemoragiile tisulare din timpul vieții, pe masura ce se instalează hemoliza, își modifică aspectele tinctoriale, din roșiatice devenind negricioase. Ele sunt bine vizibile la nivelul intestinelor unde se pot confundă cu petele melanice și sunt cunoscute sub denumirea de haemomelasma ilei pentru că
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
al caii alternative semnalată la porcii din rasa Yorkshire. Este o deficiență autosomal recesiva. Purceii în cauză se dezvolta normal câteva săptămâni, după care se opresc din creștere, devin anemici și mor prin tulburări renale. IOAN PAUL64 Necropsic se constată hemoragii peteșiale pe suprafața rinichilor și atrofia papilelor renale. Histologic, atrag atenția leziunile glomerulilor renali, caracterizate prin proliferarea celulelor mezangiale și îngroșarea membranelor bazale ale capilarelor prin depozite intramembranare electronodense, deci o glomerulonefrita membrano-proliferativă de tip ÎI (Tizzard I., 2004Ă. De
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
hematii la mamifere, eritrocite la păsări și leucocite. Tentă generală a teritoriului necrotic este bazofila la mamifere și oxifilă la păsări. În jurul focarului necrotic se evidențiază adesea o zonă limitanta de dimensiuni variabile, reprezentată în inflamațiile acute prin hiperemie și hemoragii, iar în inflamațiile subacute, prin diferite elemente mezenchimale și mai ales histiocite, limfocite și plasmocite. Cu cat evoluția procesului este mai îndelungată cu atât va fi mai dezvoltată barieră mezenchimală. Sub impulsul interleukinelor, elementele ei constitutive se vor diferenția în
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
acest punct de vedere. Fig. 2.28. Mastita (mamităă catarala. Destinderea acinilor prin exsudat și celule descuamate din pereții acinari. PAS, x 200. Morfologic, privind aspectele pur static, în majoritatea cazurilor nu se decelează decât descuamarea celulară cu hiperemie și hemoragie mai mult sau mai putin pronunțate, procesul apărând deci că o modificare predominant alterativă. Dacă privim însă procesul inflamator dinamic și în toată complexitatea lui, constatăm că modificările alterative din MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 131 inflamația catarala sunt secundare modificărilor exsudative
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
simptome și semne clinice Întâlnite sunt următoarele: 1. a) scădere ponderală asociată cu fatigabilitate În 80% din cazuri; b) durere - surdă sau sfredelitoare În 50% din cazuri (la 75% dintre pacienții cu carcinom fibrolamelar); c) febră - 10%din cazuri; dă hemoragie intraperitoneală - 10 - 15% din cazuri; e) icter - 20-58% din cazuri. 2. a) hepatomegalie În 88% din cazuri; b) creșterea masei abdominale În 50% din cazuri; c) splenomegalie - În 30% din cazuriangiosarcomul se extinde la nivelul splinei În 80% din cazuri
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
adiacent; colangiocarcinoamele apar adesea hipovascularizate (fig.II.6); 3. Biopsia hepatică percutanată oferă un diagnostic definitiv, dar nu este indicată decât la pacienții care nu vor beneficia de tratament chirurgical; riscul diseminării tumorale este apreciat la 1%, iar cel al hemoragiilor fatale la 0,4%. 4. Ecografia intraoperatorie este utilă pentru localizarea exactă a tumorii și rapoartelor acesteia cu structurile vasculo-biliare În vederea unei rezecții În limite cât mai oncologice. DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL Deoarece tabloul clinic este adesea nespecific, carcinomul hepatic poate fi
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
solide, chistice), de asemenea explorările imagistice și determinarea alfa-fetoproteinei stabilesc diagnosticul. 3. ciroza la un pacient care dezvoltă brusc complicații precum hipertensiunea portală, carcinomul hepatic trebuie Întotdeauna suspicionat. COMPLICAȚII Cancerul primitiv hepatic poate prezenta o serie de complicații evolutive: 1. hemoragie intraperitoneală determinată de sângerarea spontană a tumorii; 2. hipertensiune portală prin obstrucția venei porte; 3. sindrom Budd-Chiari prin obstrucția venelor hepatice principale sau a venei cave inferioare; 4. icter prin compresiunea importantă pe arborele biliar; 5. insuficiența hepatică, care reprezintă
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
cazuri s-au obținut vindecări. PROGNOSTIC Prognosticul cancerului hepatic este rezervat. Majoritatea pacienților decedează la un an. Netratat, durata medie de supraviețuire este de 4 luni de la debutul simptomatologiei. Decesul se produce prin cașexie, insuficientă hepatică, tromboză de venă portă, hemoragie intraperitoneală, metastaze. În caz de rezecție curativă: - supraviețuire la 5 ani - 20-30% (11-75%); - supraviețuire medie este de aproximativ 3 ani; - prognostic mai favorabil - carcinomul fibrolamelar;prognostic nefavorabil: - colangiocarcinomul; - prezența de noduli metastatici; - prezența cirozei mortalitate de până la 60%; - hipocalcemia;creșterea
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
este efectuată cu ac fin; Tratament - Observație - pentru hemangioamele mici, asimptomatice; - Rezecția hepatică sau enucleerea este indicată pentru:hemangioamele simptomatice - dureri, fenomene compresive, tulburări hematologice; - hemangioamele gigant peste 10 cm datorită riscului crescut de complicații; - in caz de complicații: ruptura, hemoragia , necroza centrală; - În caz de incertitudine de diagnostic; - Nu e necesară margine de țesut hepatic normal - Există un plan avascular Între hemangiom și țesutul normal ADENOMUL HEPATOCITAR Incidență maximă la femeile tinere (20-40 ani). Incidența crește direct proporțional cu utilizarea
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
prezența a mai mult de 10 adenoame este cunoscută sub numele de adenomatoză; prezența adenomatozei nu pare a fi legată de prezența sexului feminin și de administrarea anticoncepționalelor orale;poate degenera malign. Diagnostic - durerea, fie prin distensie capsulară fie prin hemoragie intratumorală, este În general simptomul predominant și poate fi prezentă În două treimi din cazuri; - pacienții simptomatici au cel mai frecvent tumori cuprinse Între 8 și 15 cm; - ruptura adenomului În cavitatea peritoneală poate determina un tablou de hemoragie internă
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
prin hemoragie intratumorală, este În general simptomul predominant și poate fi prezentă În două treimi din cazuri; - pacienții simptomatici au cel mai frecvent tumori cuprinse Între 8 și 15 cm; - ruptura adenomului În cavitatea peritoneală poate determina un tablou de hemoragie internă; - există o legătură strânsă Între hemoragia acută la nivelul adenomului și perioada menstruală; - echografia evidențiază prezența formațiunii tumorale la nivelul ficatului, dar În general nu poate preciza diagnosticul de adenom hepatocitar (fig.IV.2); Figura IV.2-Echografie hepatică: masă
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
predominant și poate fi prezentă În două treimi din cazuri; - pacienții simptomatici au cel mai frecvent tumori cuprinse Între 8 și 15 cm; - ruptura adenomului În cavitatea peritoneală poate determina un tablou de hemoragie internă; - există o legătură strânsă Între hemoragia acută la nivelul adenomului și perioada menstruală; - echografia evidențiază prezența formațiunii tumorale la nivelul ficatului, dar În general nu poate preciza diagnosticul de adenom hepatocitar (fig.IV.2); Figura IV.2-Echografie hepatică: masă tumorală hepatică ce s-a dovedit ulterior
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
final este stabilit pe piesa de rezecție chirurgicală. Tratament - rezecția chirurgicală, sub forma unei rezecții marginale sau extinse (pentru leziunile profundeă, este recomandată datorită riscului de ruptură și de degenerare malignă;chirurgia de urgență este indicată pentru rupturile ce determină hemoragie internă;observație pentru cazurile asimptomatice după stoparea administrării de anticoncepționale orale prin explorări imagistice repetate și dozarea alfa fetoproteinei; - În caz de adenomatoză, rezecția hepatică extinsă este adesea indicată datorită riscului de ruptură; - transplantul hepatic poate reprezenta o opțiune pentru
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
biliar sunt prezente la nivelul Întregii leziuni; - cicatricea centrală conține frecvent un vas arterial de calibru relativ mare din care radiază multiple arteriole; - nu degenerează malign. Diagnostic - În marea majoritate sunt descoperite incidental fiind asimptomatice;rar determină dureri abdominale vagi; - hemoragia intratumorală sau ruptura În cavitatea peritoneală sunt rare; - computer tomografia și rezonanța magnetică stabilesc cu precizie diagnosticul (fig.IV.5); - dacă cicatricea centrală nu poate fi evidențiată explorările imagistice nu pot preciza cu precizie diagnosticul, diferențierea de o leziune malignă
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
crește până la 20 cm diametru; În majoritatea situațiilor nu depășesc 4 cm (90% din cazuri); - considerate ca malformații congenitale;histologic, chistul simplu este tapetat cu un epiteliu unicelular cuboidal sau cilindric de tip biliar; - complicațiile sunt rare, mai frecvente fiind hemoragiile intrachistice și compresiunea organelor vecine, ruptura chistului fiind excepțională; - malignizarea este excepțională; Diagnostic - asimptomatice În majoritatea cazurilor, descoperite incidental; - rar, chisturile de dimensiuni mari pot determina simptome Ț dureri abdominale prin fenomene de compresiune; - echografia este În general suficientă pentru
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
epiteliu unicelular cuboidal sau dispus În coloane mucosecretant, ce stă pe o membrană bazală;epiteliul formează pe alocuri proiecții papilare sau polipoide; - În 80% din cazuri sunt localizate intrahepatic, În 20% fiind loclizate la nivelul căilor biliare extrahepatice;complicații: compresiune, hemoragia intrachistică, ruptura chistului, infecția, degenerarea malignă. Diagnostic - frecvent asimptomatice când sunt de dimensiuni mici; - durerile abdominale, anorexia, icterul pot fi prezente În caz de chistadenom de talie mare; - testele hepatice sunt sunt frecvent normale, rar o creștere a fosfatazei alcaline
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
corelație strânsă cu sexul feminin, statusul hormonal și numărul sarcinilor; - chisturile hepatice sunt frecvent asociate cu chisturi renale, pancreatice, splenice și pulmonare; - din punct de vedere histologic chisturile din boala polichistică sunt chisturi seroase simple; - se pot complica rar cu hemoragie intrachistică sau se pot infecta; Diagnostic - asimptomatice În marea majoritate; - chisurile voluminoase și numeroase pot determina dureri abdominale, distensie, fenomene de compresiune cu apariția de icter, edeme la nivelul membrelor inferioare, grețuri și vărsături; - testele funcționale hepatice sunt cel mai
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
Între linia axilară anterioară și posterioară; - dacă este vorba de o infectare secundară→ tratamentul este cel din cazul abcesului piogenic, respectiv drenajul deschis; - se practică toracostomie à minima pentru revărsatele pleurale; - când apare concomitent dizenteria amoebică complicată cu perforație sau hemoragie severă → colectomie de urgență. PROGNOSTIC - cazurile fără complicații mortalitatea < 5% - cazurile În care apar complicații - mortalitatea 43% VIII. HIPERTENSIUNEA PORTALĂ ETIOLOGIE A. Obstrucția intrahepatică reprezintă peste 90% din totalitatea cazurilor; factorii patogenici implicați sunt: - fibroză hepatică cu compresiunea venulelor portale
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
echivalente cu hipertensiunea portală (rareori apar la pacienții cu presiune portală normalăă;sângerarea este determinată fie de presiunea crescută În varice, fie de ulcerațiile secundare esofagitei; EVOLUȚIE NATURALĂ: - timpul scurs Între stabilirea diagnosticului și prima sângerare: 1-187 săptămâni; aproape toate hemoragiile apar În primii 2 ani după diagnosticare; - 70% din pacienți cu ciroză mor În primul an de după prima hemoragie - 60% din pacienții cirotici care au avut un episod hemoragic repetată sângerarea În mod masiv la mai puțin de un an
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
În varice, fie de ulcerațiile secundare esofagitei; EVOLUȚIE NATURALĂ: - timpul scurs Între stabilirea diagnosticului și prima sângerare: 1-187 săptămâni; aproape toate hemoragiile apar În primii 2 ani după diagnosticare; - 70% din pacienți cu ciroză mor În primul an de după prima hemoragie - 60% din pacienții cirotici care au avut un episod hemoragic repetată sângerarea În mod masiv la mai puțin de un an; - proceduri profilactice: - fără beneficiu :scleroterapie, propranolol pentru ciroza alcoolică - șuntul nu este recomandat În cazul pacienților care nu au
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
nu este recomandat În cazul pacienților care nu au avut sângerări - cu beneficii Îndoielnice Ț proceduri de devascularizare sau șunt selectiv pentru pacienții cu ciroză clasa A și B Child - cu beneficii: betablocante doar pentru pacienții cu risc mare de hemoragie variceală SÂNGERARE ACUTĂ - reprezintă 1/4-1/3 din totalitatea cazurile de sângerare masivă cu origine În tractul gastrointestinal superior; - la pacienții cirotici → sursa de sângerare: varice (50%Ă sângerare masivăă; gastrită (30%Ă și ulcer duodenal (9%Ăsângerare moderată sau
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]