1,360 matches
-
construirea podului peste Dunăre la Vidin-Calafat. O lună mai târziu însă, Traian Băsescu, ministrul român al Transporturilor de la acea dată, declara că Bucureștiul refuză să discute construcția podului la Vidin-Calafat, sugerând în schimb realizarea la Turnu Măgurele-Nicopole a unui sistem hidroenergetic și de navigație similar cu Porțile de Fier. Suplimentar, pe barajul acestei hidrocentrale s-ar construi o autostradă și o cale ferată. În octombrie 1999, la întâlnirea de la Salonic a Conferinței Internaționale pentru Reconstrucția Balcanilor, decizia amplasării noului pod a
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
Tarn, ultimele două vărsându-se în fluviul Garonne.Partea estică a Masivului Central Francez este drenată de apele fluviului Rhône împreună cu Saône și de afluenții acestora (Ardeche, Gard și Ouche). O mare parte a acestor cursuri de apă sunt amenajate hidroenergetic, iar numeroasele canale care fac legătura între ele (de exemplu Canal du Midi) asigură transportul naval între toate regiunile Franței. Vegetația este direct influențată de condițiile climatice, astfel că în unitățile vestice, nordice și centrale ale masivului sunt prezente pădurile
Masivul Central () [Corola-website/Science/314896_a_316225]
-
competitivității economice" (POȘ CCE), axa prioritară 4, domeniul major de intervenție 2, operațiunea 4.2 "Sprijinirea investițiilor în modernizarea și realizarea de noi capacități de producere a energiei electrice și termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unități cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale și a altor resurse regenerabile de energie". Articolul 2 (1) Termenul de depunere a cererilor de finanțare pentru operațiunea 4.2 este
ORDIN nr. 2.201 din 16 decembrie 2009 (*actualizat*) privind lansarea Cererii de propuneri de proiecte pentru investiţii în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile, pentru acordarea asistenţei financiare nerambursabile prin Programul operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice" (POS CCE), axa prioritară 4, domeniul major de intervenţie 2, operaţiunea 4.2 "Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273319_a_274648]
-
competitivității economice" (POȘ CCE), axa prioritară 4, domeniul major de intervenție 2, operațiunea 4.2 "Sprijinirea investițiilor în modernizarea și realizarea de noi capacități de producere a energiei electrice și termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unități cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale și a altor resurse regenerabile de energie". Articolul 2 (1) Termenul de depunere a cererilor de finanțare pentru operațiunea 4.2 este
ORDIN nr. 2.201 din 16 decembrie 2009 (*actualizat*) privind lansarea Cererii de propuneri de proiecte pentru investiţii în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile, pentru acordarea asistenţei financiare nerambursabile prin Programul operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice" (POS CCE), axa prioritară 4, domeniul major de intervenţie 2, operaţiunea 4.2 "Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273317_a_274646]
-
competitivității economice" (POȘ CCE), axa prioritară 4, domeniul major de intervenție 2, operațiunea 4.2 "Sprijinirea investițiilor în modernizarea și realizarea de noi capacități de producere a energiei electrice și termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unități cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale și a altor resurse regenerabile de energie". Articolul 2 (1) Termenul de depunere a cererilor de finanțare pentru operațiunea 4.2 este
ORDIN nr. 2.201 din 16 decembrie 2009 (*actualizat*) privind lansarea Cererii de propuneri de proiecte pentru investiţii în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile, pentru acordarea asistenţei financiare nerambursabile prin Programul operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice" (POS CCE), axa prioritară 4, domeniul major de intervenţie 2, operaţiunea 4.2 "Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273315_a_274644]
-
competitivității economice" (POȘ CCE), axa prioritară 4, domeniul major de intervenție 2, operațiunea 4.2 "Sprijinirea investițiilor în modernizarea și realizarea de noi capacități de producere a energiei electrice și termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unități cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale și a altor resurse regenerabile de energie". Articolul 2 (1) Termenul de depunere a cererilor de finanțare pentru operațiunea 4.2 este
ORDIN nr. 2.201 din 16 decembrie 2009 (*actualizat*) privind lansarea Cererii de propuneri de proiecte pentru investiţii în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile, pentru acordarea asistenţei financiare nerambursabile prin Programul operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice" (POS CCE), axa prioritară 4, domeniul major de intervenţie 2, operaţiunea 4.2 "Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273323_a_274652]
-
competitivității economice" (POȘ CCE), axa prioritară 4, domeniul major de intervenție 2, operațiunea 4.2 "Sprijinirea investițiilor în modernizarea și realizarea de noi capacități de producere a energiei electrice și termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unități cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale și a altor resurse regenerabile de energie". Articolul 2 (1) Termenul de depunere a cererilor de finanțare pentru operațiunea 4.2 este
ORDIN nr. 2.201 din 16 decembrie 2009 (*actualizat*) privind lansarea Cererii de propuneri de proiecte pentru investiţii în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile, pentru acordarea asistenţei financiare nerambursabile prin Programul operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice" (POS CCE), axa prioritară 4, domeniul major de intervenţie 2, operaţiunea 4.2 "Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273325_a_274654]
-
competitivității economice" (POȘ CCE), axa prioritară 4, domeniul major de intervenție 2, operațiunea 4.2 "Sprijinirea investițiilor în modernizarea și realizarea de noi capacități de producere a energiei electrice și termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unități cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale și a altor resurse regenerabile de energie". Articolul 2 (1) Termenul de depunere a cererilor de finanțare pentru operațiunea 4.2 este
ORDIN nr. 2.201 din 16 decembrie 2009 (*actualizat*) privind lansarea Cererii de propuneri de proiecte pentru investiţii în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile, pentru acordarea asistenţei financiare nerambursabile prin Programul operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice" (POS CCE), axa prioritară 4, domeniul major de intervenţie 2, operaţiunea 4.2 "Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273321_a_274650]
-
competitivității economice" (POS CCE), axa prioritară 4, domeniul major de intervenție 2, operațiunea 4.2 "Sprijinirea investițiilor în modernizarea și realizarea de noi capacități de producere a energiei electrice și termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unități cu putere instalată mai mică sau egală cu 10 MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale și a altor resurse regenerabile de energie", publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 și 16 bis din
ORDIN nr. 626 din 27 iunie 2016 pentru modificarea Ordinului ministrului economiei nr. 2.201/2009 privind lansarea Cererii de propuneri de proiecte pentru investiţii în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile, pentru acordarea asistenţei financiare nerambursabile prin Programul operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice" (POS CCE), axa prioritară 4, domeniul major de intervenţie 2, operaţiunea 4.2 "Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10 MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272952_a_274281]
-
pe care o absolvă în 1968 ca șef de promoție la secția Centrale Hidroelectrice. Are ca profesori și mentori științifici pe academicianul Dumitru Dumitrescu, profesorul Dorin Pavel și profesorul Alexandru Diacon. Efectuează un stagiu de practică de inginerie la șantierul hidroenergetic și de navigație „Porțile de Fier”. În 1970 reușește la concursul pentru obținerea unei burse de studii de doctorat, în Franța, la Universitatea "Paul Sabatier" din Toulouse. În 1971 obține masterul "Diplome d'Etudes Approfondies" și susține, în martie 1974
Petre Roman () [Corola-website/Science/297339_a_298668]
-
râul era navigabil până la Ungheni, însă în perioada comunistă navigația pe râu a fost treptat abandonată, cursul nemai fiind întreținut. Principalii afluenți pe partea dreaptă sunt Ceremuș, Bașeu și Jijia (cu afluentul principal Bahlui). Pe râul Prut există o amenajare hidroenergetică (barajul de la Stânca-Costești) realizată împreună cu Uniunea Sovietică (actualmente Republica Moldova). Afluenți de stânga: În Ucraina: Foreșaika, Parodcik, Pruteț, Iablonițki, Janka, Kamenka, Peremîska, Liubijnia, Krasnîi, Тlumacik (Tolmacik), Kolamîika (Kosacev), Тurka, Ciorniava, Oreleț, Okno, Sovița, Sovița II, Șubraneț, Gukis, Rekitneanka (Răchitna) (Staraia Granița
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
urmăreau și prădau corabiile negustorești). Legătura lacului cu marea a fost refăcută artificial, necesitatea canalului Norrström fiind vitală. Hidrografia este reprezentată de numeroase râuri în general scurte (Ume 465 km, Lule 450 km), dar cu debite bogate și un potențial hidroenergetic ridicat (mai ales cele din Norrland) și de cele circa 96.000 lacuri, unele de mari dimensiuni. O parte din lacuri și râuri sunt legate între ele prin canale navigabile, mai cunoscut fiind canalul Göta, care traversează partea de sud
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
cresc pe alocuri în delta Fluviului Mekong. În sud-vest găsim zone întinse de savană. Fauna include căprioare și bivoli sălbatici în mai multe zone muntoase. Găsim aici multe specii de păsări tropicale și insecte. Fosfați, cărbune, mangan, bauxită, crom, potențial hidroenergetic. Ocazional taifunuri(între mai și ianuarie) cu mari inundații în special în delta Mekongului. Tăierile și incendierile intenționate(pentru obținerea de terenuri urbane sau agricole) au contribuit la degradarea și eroziunea solului. Poluarea apei și pescuitul excesiv amenință populațiile marine
Vietnam () [Corola-website/Science/297683_a_299012]
-
bazată pe industrie diversificată, pe servicii în transporturi și comerț. PIB (1992): 35 % industrie, 62 % servicii, 3 % agricultură. Dispune de bogate resurse de subsol (petrol, gaze naturale, minereuri de fier, cupru, zinc, plumb, molibden, pirite) și de un substanțial potențial hidroenergetic, în baza cărora s-a dezvoltat intens electrometalurgia (feroaliaje, oțeluri, aluminiu, nichel, cupru). Ramuri industriale în ascensiune: construcții de mașini (nave, echipamente și utilaje electrotehnice, mașini unelte), prelucrarea lemnului, fabricarea hârtiei, industria chimică (îngrășăminte azotoase, carbid), textilă și de confecții
Norvegia () [Corola-website/Science/297678_a_299007]
-
de cele două râuri, Siret și Bistrița, și de afluenții acestora: Bahna, Izvoarele, Cleja - pentru Siret, respectiv Trebeșul cu afluenții săi Bârnat și Negel - pentru Bistrița. Datorită influenței antropice regimul hidrologic al celor două râuri a fost complet modificat, amenajările hidroenergetice contribuind la regularizarea scurgerii. Pe Bistrița au fost create lacurile de acumulare Lilieci, Șerbănești cu rol complex: asigurarea energiei electrice, combaterea inundațiilor, alimentarea cu apă potabilă și industrială, practicarea sporturilor nautice. Valea comună a celor două râuri are aspectul unui
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
și ofițeri germani și japonezi au fost condamnați la ani de muncă silnica în lagărele din regiunile siberiene. Rata morții în rândul acestora, datorită conditilor de frig, era crescută. În a doua jumătate a secolului XX, explorarea resurselor minerale și hidroenergetice a continuat. Multe proiecte au fost planificate, că Linia Baikal-Amur, simultan cu linia trans-siberiana. Multe proiecte au fost însă suspendate până în anii 70’. Hidrocentrale au fost construite în anii 1960-1970 pe râul Angara. Fabrici de aluminiu au fost construite în
Siberia () [Corola-website/Science/298309_a_299638]
-
mai redusă decât în "„socialism”" atât datorită unor reorganizări ale proprietarului, cât și faptului că au apărut o serie de firme private tot din domeniul prelucrării lemnului. La sfârștul anilor 1960, începutul anilor 1970 și în continuare, odată cu apariția construcțiilor hidroenergetice de pe râul Lotru, viața localității a suferit un reviriment datorită oferirii de noi locuri de muncă pe o perioadă de peste 15 ani, realizându-se astfel importante amenajări urbane. Orașul Brezoi deține un monument ridicat în cinstea eroilor locali din Primul
Brezoi () [Corola-website/Science/297098_a_298427]
-
a crescut de 5,5 ori ca urmare a rolului important pe care așezarea începuse să-l capete. Populația Brezoiului a continuat să crească din 1966 până în 2001 cu unele fluctuații (chiar și după ce populația venită să lucreze la sistemul hidroenergetic Lotru s-a întors în zonele de domiciliu) ca urmare a atragerii unui număr mare de oameni în industria lemnului. După 2001 ea a scăzut ca urmare a emigrării masive a populației locale în țări precum Italia, Spania, Germania și
Brezoi () [Corola-website/Science/297098_a_298427]
-
Solcuța, străbătând în calea sa, de la vest la est, orașul Solca, comuna Arbore și satul Gura Solcii. Cadrul natural în care se găsește Solca dispune de resurse valoroase de păduri, pășuni, fânețe, sol, ape de suprafață cu potențial piscicol și hidroenergetic, izvoare cu ape dulci, minerale și slatini, roci de construcție, fond cinegetic. Unele din aceste resurse precum sarea din slatini, lemnul, rocile de construcție au fost exploatate și valorificate încă din cele mai vechi timpuri. De o importanță deosebită pentru
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
important curs de apă este fluviul Mekong(formează granița cu Myanmnar, Thailanda și se varsă în Marea Chinei de Sud, pe teritoriul Vietnamului printr-o deltă) și afluenții acestuia(ex. Nam Ngum, Keng Sig, Keg Pik Mak, etc.). Lemn, potențial hidroenergetic, ghips, cositor, aur, pietre prețioase. Inundații, furtuni, alunecări de pământ, cutremure. Poluarea apei și a aerului; eroziunea solului; defrișări; poluarea mediilor urbane. Laos are o economie centralizată, bazată în primul rând pe agricultură, principalele culturi fiind orezul (2 recolte pe
Laos () [Corola-website/Science/298115_a_299444]
-
sunt exploatate în jurul și interiorul Lacului Maracaibo, în câmpia și delta fluviului Orinoco; petrolul se prelucrează în centre situate pe litoral (ca de exemplu Valencia). Fierul se exploatează în Podișul Guyanelor (Cerro Bolivar) și este destinat îndeosebi exportului. Datorită resurselor hidroenergetice bogate, Venezuela și-a dezvoltat foarte mult sistemul de hidrocentrale (hidrocentrala Guri, situată pe râul Caroni, este una dintre cele mai mari din lume). În privința agriculturii se remarcă producția de cafea, trestie de zahăr, manioca, banane și nuci de cocos
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
de 1500 m, de sub piatra Bohodeiului, având o cădere de 2,6 % până la vărsare. Acesta își culege apele de pe versantul vestic al Vlădesei în condițiile unei umidități deosebit de bogate (800 - 1200 l/m2) ne putem face o imagine asupra potențialului hidroenergetic. Crișul Repede părăsește Depresiunea Ciucea - Negreni la Bucea, unde râul pătrunde în defileul format între masivul Plopișului pe dreapta și Culmea Scomset - Dealul Mare din stânga. Imediat în aval de defileu, Crișul Repede primește cel de-al doilea afluent important Iadul
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
unele zăcăminte de subsol, îndeosebi în Peninsula Scandinavă: petrol și gaze naturale (în principal în Norvegia), minereu de fier (în Suedia), minereuri neferoase (crom, nichel, cobalt ș.a.) în Finlanda. Dintre resursele de suprafață se remarcă pădurile de conifere, pășunile, potențialul hidroenergetic și spre deosebire în Islanda gheizerele și izvoarele termale. Industria este în ansamblu bine dezvoltată. Toate țările din regiune au o producție însemnată de energie electrică, iar Norvegia se remarcă în domeniul exploatării și prelucrării hidrocarburilor. În această zonă predomină
Europa de Nord () [Corola-website/Science/297481_a_298810]
-
de a înlocui atât cele 6 hidroagregate cât și de a reabilita echipamentele hidromecanice, electrice, sistemele de automatizare, comandă, protecție și SCADA, precum și părți din construcție S-au luat în calcul 3 amplasamente, pentru baraj. Primul proiect pentru viitorul complex hidroenergetic a fost făcut de inginerul român Dimitrie Leonida în 1908, sub forma unei lucrări cu care acesta obține la Școala Politehnică din Berlin - Charlottenburg, diploma de Inginer electrotehnist. Alte variante de proiect au urmat, lipsa finanțării amânând realizarea acestuia până
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
cel de-Al Doilea Război Mondial, când nevoia de energie necesară proiectului de dezvoltare a industriei grele a determinat demararea realizării lui. În baza studiilor Institutului de Studii și Proiectări Energetice București derulate în perioada 1949-1950, s-a hotărât amenajarea hidroenergetică complexă a râului Bistrița, având ca punct de start și bază construcția barajului care urma să fie botezat inițial Vladimir Ilici Lenin. Baza tehnologică a utilajelor a fost asigurată de excavatoare SE sovietice, autobasculante cehoslovace "Tatra" și drăgi sovietice. Energia
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]