3,605 matches
-
părea să fie atacată din toate părțile, asediată, victimă a unui "complot satanic", după cum se exprima papa în enciclica Etsi multa luctuosa din 21 noiembrie 1873, în care denunța atacurile suferite de Biserică în diferite țări europene. Un alt aspect hotărîtor al perioadei era puterea aflată în continuă creștere a papalității asupra episcopatelor și a credincioșilor, victoria definitivă a ultramontanismului, prestigiul imens al papilor, al lui Pius al IX-lea ca și al lui Leon al XIII-lea, care era pe cale
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
această Asociație 10. Anchete sistematice puneau în valoare importanța legăturilor personale cu membrii clerului: legături spirituale, amicale, familiale. Numeroși sînt cei ale căror biografii sau autobiografii semnalează legătura cu un cleric, preot sau episcop în general, a cărui înfluență fusese hotărîtoare în formarea spiritualității sau în angajarea în activitatea politică. Cardinalul Schuster, arhiepiscop de Milano, pentru Giuseppe Lazzati; cardinalul Dalla Costa, arhiepiscop de Florența, pentru La Pira; cardinalul Maffi, arhiepiscop de Pisa, pentru Giovanni Gronchi, fost președinte al Republicii Italiene; Monseniorul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
spațiu de libertate care era instituția ecleziastică, prin venirea lui Ioan-Paul al II-lea, prin acțiunea sindicatului catolic Solidaritatea și cea anonimă a multor preoți și laici 24. În această țară, unde structurile ecleziastice au jucat un rol atît de hotărîtor, se punea cu o acuitate deosebită problema exprimării politice a catolicilor, iar presiunea făcută pentru a institui un fel de Stat catolic era puternică. După război, în iulie 1945, Karol Popiel a reconstituit Partidul Creștin al Muncii. El a fost
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
dialectic între individ și comunitate", spune Jacques Barrot 4; ei au contribuit foarte mult la păstrarea acestor instituții, mai ales în Franța și în Italia, împotriva partidelor comuniste puternice și aservite Moscovei, iar în Germania, CDU a avut o acțiune hotărîtoare în instaurarea unei democrații recunoscute și respectate; fermitatea acestor partide în rezistența față de regimurile totalitare trebuie evidențiată; fiind în prima linie împotriva fascismului și nazismului, în ciuda pozițiilor mai ambigui ale Bisericii lor, creștin-democrații, după război, au dat dovadă de o
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ospiciul nu avea un medic permanent, medicul primar de la Tg. Neamț venind de 3-4 ori pe lună, activitatea medicală fiind exercitată, deci, doar de Ballomir, căruia i se spunea medic, deși era farmacist. Lipsa medicului s-a resimțit în mod hotărâtor și a contribuit, probabil foarte mult, la debandada care existase în urmă cu 2-3 ani și la încadrarea care i-a urmat după schimbarea acelui administrator care se făcuse vinovat de neglijență. Instituția se afla în impas. Medicii de la Neamț
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nimicirii românității. Aceștia apar doar ca odioși "trădători" în ochii contemporanilor și ai urmașilor. Între acești "colaboraționiști" de elită care, cu îndreptățire, au fost considerați în fel și chip, ca înjosindu-se moral, spiritual, cu autonimicirea puterilor creatoare, au fost hotărâtori, la vârf, Mihail Sadoveanu, Petru Groza, Emil Bodnăraș, Mihai Ralea, G. Călinescu, Tudor Arghezi, Camil Petrescu și alții. Doar o scurtă zăbavă asupra lui Mihail Sadoveanu, geniul cu atâtea păcate dintre cele mai condamnabile, scoase la iveală, cu asupra de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
calificați din delegația română."310 Femeia s-a dovedit mai tare decât bărbatul îmbolnăvit, între timp, de laudele mincinoase ale adulatorilor apăruți ca ciupercile după ploaie. Sau poate că structura lui de comunist, croită încă din resentimentele adolescenței, a fost hotărâtoare. Rebelul "naționalist" încremenea în proiect. Iar acum nu mai avea sfătuitori de talia lui Emil Bodnăraș și a lui Ion Gheorghe Maurer. Atunci, calea independenței își avea un suport natural, pe când acum "magnificii" prosovietici acaparaseră orgoliile și slăbiciunile "savantei" analfabete
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
drept un cuvânt nou despre unele din acele probleme care i-au preocupat dintotdeauna pe filozofi. „«Cuvântul înainte» al lui Russell - scrie Engelmann - a fost temeiul principal pentru care cartea a fost apreciată, până astăzi, drept un eveniment de importanță hotărâtoare în domeniul logicii, dar nu s-a putut face înțeleasă drept o operă filozofică.“41 Din conversațiile lor de la Olomouc, Engelmann a desprins că tema centrală, care conferă unitate multor considerații aparent disparate cuprinse în propozițiile cărții, este distincția dintre
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
etic, ne atrage atenția Engelmann, a stat la baza criticii făcute de Kraus limbajului poetic. „Kraus a fost (după Weininger) primul care a avertizat în mod serios, într-o epocă a valorizării unilateral estetice a artei și vieții, asupra însemnătății hotărâtoare a moralității unui artist pentru opera saă Punctul de vedere moral intervine în considerarea artei doar în măsura în care în opera artistului se arată un defect sufletesc. Iar prestația decisivă a lui Kraus era, aici, cea de a fi dovedit O VIAȚĂ
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Schlick și Carnap au contribuit la statornicirea punctului de vedere că reforma filozofiei pe care a preconizat-o acest grup de filozofi și oameni de știință, ca și 172 GÂNDITORUL SINGURATIC grupuri apropiate lui, ar fi fost inspirată în mod hotărâtor de apariția Tractatus-ului. Sugestia că Tractatus-ul ar fi fost Biblia Cercului de la Viena nu este lipsită de orice temei. Ceea ce a atras în mod deosebit atenția unora dintre membrii proeminenți ai grupului a fost caracterizarea dată în Tractatus adevărurilor logicii
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pătrundere mai clară a semnificațiilor și a relațiilor dintre semnificații.“77 TRACTATUS-UL ȘI „SFÂRȘITUL FILOZOFIEI“ 173 Pe continent, inclusiv în țara natală a autorului, Austria, Tractatus-ul va fi perceput mult timp drept opera care ar fi dat un impuls hotărâtor unei noi practici a filozofiei, analiza logică a limbajului, în primul rând analiza logică a limbajului științei, așa cum a fost ea ilustrată prin lucrările promotorilor empirismului logic. Altfel spus, drept acea operă care, alături de lucrările lui Frege și Russell, a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
filozofie cu totul nou. În cântărirea argumentelor aduse în favoarea tezei continuității sau discontinuității dezvoltării gândirii filozofice a lui Wittgenstein va trebui să ținem seama, desigur, de ceea ce a spus el în această privință. Dincolo de referirile sale eliptice și uneori aluzive, hotărâtoare vor trebui socotite concluziile la care ne va conduce compararea unor teme și motive cardinale ale scrierii de tinerețe și ale însemnărilor mai târzii. Este ceea ce se va încerca în cele ce urmează. Vor trebui însă menționate, mai întâi, câteva
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
asta și aia.», în același limbaj, același sens, sau sensuri diferite? Dacă reflectezi asupra acestei chestiuni, vei dori să dai o dată un răspuns, o dată altul. Și aceasta arată doar că întrebarea nu are un sens clar determinat. Dacă va fi hotărâtor că oamenii zic «el poate» când a făcut-o, atunci propozițiile au același sens; ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 279 dacă împrejurările în care este folosită o expresie determină ceea ce tu numești «sensul», atunci ele au sensuri diferite.“33
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
tradiția analitică, clarificările conceptuale sunt rezultatul aplicării unor metode speciale cum sunt cele ale analizei logice. În acest sens, există probleme filozofice, iar soluțiile lor ne pot surprinde. Descoperirea unor noi metode de cercetare, ca și perfecționarea celor existente sunt hotărâtoare pentru obținerea unor rezultate importante. După 1930, lui Wittgenstein i-a devenit tot mai clar că dacă avem impresia că în filozofie există probleme autentice, a căror soluție ar trebui căutată printr-o cercetare ce seamănă, în anumite privințe, cu
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
fost mentorul, protectorul și prietenul tânărului Wittgenstein atunci când acesta s-a apropiat de filozofie. Russell și-a supus apoi ideile criticii necruțătoare a lui Wittgenstein și a fost principalul partener de discuție al autorului Tractatus-ului. El a contribuit în mod hotărâtor la publicarea cărții și la stimularea interesului pentru studiul ei în lumea de limbă engleză. Chiar și după ce au încetat să mai întrețină raporturi personale, cei doi au fost tentați adesea să-și prezinte pozițiile prin raportare la modul de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cercetătorii onești și calificați, astfel încât rezultatele vor putea fi controlate, ca și în orice cercetare științifică matură. Practicată în acest fel, filozofia nu încetează, desigur, să fie o activitate creatoare în măsura în care amploarea și însemnătatea realizărilor ei vor depinde în mod hotărâtor de calitatea ideilor și inițiativelor cercetătorilor. Noutatea esențială este că ea beneficiază acum, pentru prima dată, de metode care fac posibilă acea interacțiune cooperativă și evaluare critică obiectivă a rezultatelor ce disting știința modernă de speculația incontrolabilă. Pentru inițiatorii acestei
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
penal va trebui să fie regândit. „Cercetarea creierului ar putea așeza sistemul de drept pe un fundament mai obiectiv. Țelul ar fi un sistem de norme de drept întemeiat științific.“ Într-o practică juridică reglementată de un asemenea sistem, cuvântul hotărâtor ar trebui să-l aibă, în multe cazuri, experți în cercetarea creierului.84 Asemenea considerații amenință să estompeze distincția dintre ceea ce poate fi și nu poate fi de competența științei naturii, dintre ceea ce poate fi schimbat și, respectiv, nu poate
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de-al doilea aspect. Pe de altă parte, discursul repetat nu constituie, așa cum ar părea la o primă vedere, o zonă puțin extinsă a limbii, încît să reprezinte doar un adaos întîmplător și neglijabil în alcătuirea discursului în general. Trasătura hotărîtoare în cazul discursului repetat este maniera de înlănțuire a elementelor alcătuitoare, manieră ce este în mod esențial tributară unui tip de organizare a unui conținut ideatic din perspectiva unei experiențe uneori neîntrezărite de vorbitor, dar care este actualizată potrivit împrejurărilor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limba este alogică, iar cuvintele sînt numai niște simboluri, niște metafore, care nu coincid niciodată cu noțiunile exprimate. Ar rezulta deci, după Vossler, că "spiritul limbii" este ceva în afara ei, cu o istorie relativ independentă, care are însă un rol hotărîtor în a da o anumită configurație limbii la un moment dat. Acest filozof nu precizează însă cum se constituie acest spirit al limbii, ale cărui determinări devin evidente într-o anumită etapă, și, firește, această omisiune este motivată de imposibilitatea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de primii. Analiza obiectivă a concepției lui Karl Vossler relevă faptul că ea se poate admite în mare parte pe terenul limbii literare, unde rolul marilor creatori este deosebit de însemnat, dar este inadmisibilă pentru limba populară, unde rolul comunității este hotărîtor în selectarea și generalizarea inovațiilor, deseori ele însele izvorîte printr-o participare colectivă, ca urmare a unor mentalități comune, a unor predispoziții articulatorii sau psihice etc. De altfel, chiar în cazul limbii literare, acceptul social este elementul de bază al
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
speciale, adecvate particularităților ei. Philippide constată pe terenul limbii literare o creștere a rolului factori-lor volitivi în schimbarea limbii, dar nu aderă la opiniile lui Benedetto Croce, care considera limba ca fiind dependentă de cunoașterea intuitivă și acorda un rol hotărîtor stilului individual, și nici la cele ale lui Karl Vossler, adept al ideii că limbile literare se schimbă mai ușor decît graiurile, transformările producîndu-se în salturi și în mod inegal, ca urmare a activității marilor scriitori. Philippide arată că, deși
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Primele două de-terminări au fost în general observate și admise; cu mai puțin succes s-a reușit însă desprinderea adevăratelor cauze istori-co-sociale ale evoluției și transformării limbii. Determinarea aspectului limbii de către realitatea umană antrenează și principiile admise ca fiind hotărîtoare în realizarea schimbărilor ei. Din punctul de vedere al modului în care limba înrîu-rește societatea și impune un anumit aspect produselor ei spirituale, problema este deosebit de complexă și a fost deseori obiect de investigație. Dar, ca factor determinativ, limba se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de obicei, limba urmează numai în lexic schimbările din planul culturii, iar aceste modificări lexicale pot duce la situații foarte variate de la o epocă la alta, în conformitate cu cerințele de expresie diferite ale epocilor respective. Așa se explică de ce în momentele hotărîtoare din evoluția culturii unui popor limba suferă multiple prefaceri în vocabular, printr-un proces de creație pe baza elementelor mai vechi, prin împrumuturi din alte limbi sau prin îmbogățiri și schimbări de conținut la cuvintele existente. Împrumuturile lexicale noi pot
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de cea a discursului beletristic, unde se valorifică posibilitățile conotative ale limbii, deși, uneori, îndeosebi la marii scriitori, se poate uza și aici de structurile de idei particularizante. Discursul filozofic, forma de particularizare a limbajului filozofic, este determinat în mod hotărîtor de lumea analizată. În filozofie, cosmosul nu este realitatea, ci o anumită viziune despre realitate, un antropocosmos singularizat, ca în artă, dar construit și exprimat altfel, cu mijloacele științei, adică uzînd de aspectul denotativ al limbii. Spre deosebire de știință însă, denotația
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ă r, format la școala germană, ar echivala la români, prin semnalul trezirii conștiinței, cu activitatea lui Fichte la germani. Lazăr intenționa să facă din limba română haina unei culturi majore, inițiind o conștiință filozofică a limbii naționale. Dar, deși hotărîtor, impulsul dat de Lazăr nu a fost suficient de puternic, constată Blaga, pentru a deveni determinant evoluției ulterioare, încît tendințele de imitație de mai tîrziu au fost curmate de un spirit format tot la școala germană, Titu M a i
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]