4,284 matches
-
Biserica veche, de către Î.P.S. Arhiepiscop Andrei al Alba Iuliei, cu un sobor numeros de preoți. Tot la această dată are loc și deschiderea oficială a muzeului mănăstirii. Constituită în anul 2005, la inițiativa cinului monahal de la Mănăstirea ortodoxă cu hramul „Buna Vestire” din Negraia - Pătrânjeni, colecția muzeală a fost concepută și organizată astfel încât să reflecte istoricul ansamblului monastic din aceste locuri, cu rădăcini adânci în viața monastică a văii Ampoiului, ce coboară în trecut până la nivelul secolului XVIII. Expoziția în
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
a funcționat la Frumușeni, județul Arad, fiind cunoscută în Evul Mediu și sub denumirea de Bisra sau Bistra. În prezent, rămășițele arheologice ale mănăstirii sunt declarate monument istoric, . În anul 1183 a fost atestată pentru prima dată abația care avea hramul Sfintei Fecioare Maria, pentru ca la sfârșitul secolului al XII-lea să funcționeze ca lăcaș benedictin, aflat sub patronaj regal. Abația controla transportul de sare pe râul Mureș. În secolul al XIII-lea mănăstirea, cu 23 de călugari, avea un venit
Mănăstirea Bizere () [Corola-website/Science/316745_a_318074]
-
aici a avut loc nunta regelui Ungariei, Matia Corvin (1458 - 1490). Este unul dintre cele mai importante sanctuare catolice din Budapesta. Conform tradiției, biserica ar fi fost construită pentru prima dată de către regele Ștefan cel Sfânt în anul 1015, primind hramul Adormirea Maicii Domnului, dar a fost distrusă în urma invaziei mongolilor din anul 1241. Lucrările la actuala biserică gotică au avut loc între anii 1255-1370 în mai multe etape sub regi precum Béla al IV-lea și Ludovic I cel Mare
Biserica Mátyás () [Corola-website/Science/302700_a_304029]
-
Viața monahală în codrii Dobrovățului a existat înainte de construirea bisericii lui Ștefan cel mare. În apropiere de locul unde se află astăzi mănăstirea a ființat în secolul al XV-lea un vechi schit de lemn a lui Giurgiu Călugărul, cu hramul Schimbarea la Față, unde viețuiau câțiva călugări sihaștri. Acesta a fost menționat pentru prima dată în anul 1499, fiind păstorit la acea dată de „chir popa Ioanichie”. Fosta mănăstire a fost cumpărată de domnie în anul 1503, împreună cu cinci sate, de la urmașii
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
peretele vestic al pridvorului, în dreapta ușii de intrare în biserică, a fost pusă o pisanie în limba slavonă cu următorul cuprins: ""Binecinstitorul Domn Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit acest hram în numele Pogorârii Sfântului Duh, care s-a și început a se zidi în anul 7011 (=1503), luna aprilie, 27 zile și s-a sfârșit în anul 7012 (=1504), iar al domniei sale anul al patruzeci și optulea curgător, luna ..."". Inscripția nu
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
în „Monumentul”, vol. VI (Ed. Trinitas, Iași, 2005), p. 13.</ref> În anul 1607, domnitorul Simion Movilă (1606-1607) și soția sa, Marghita (călugărită cu numele de Melania), au construit, la 50 metri sud de clădirea bisericii ștefaniene, un paraclis cu hramul "Sf. Gheorghe" pentru a-l înmormânta acolo pe cel de-al șaselea fiu al lor, Pavel, mort la o vârstă fragedă. Printr-un document din 26 martie 1651, la elaborarea căruia și-au dat acordul mitropolitul Varlaam Moțoc al Moldovei
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
integral păstrată. Deasupra ușii din gropniță care dă spre naos există următoarea inscripție în limba slavonă: ""Binecredinciosul și iubitorul de Hristos Io Petru Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul Țării Moldovei, fiul bătrânului Ștefan Voievod, a zugrăvit și împodobit acest hram în numele Pogorârii Sfântului Duh, la mănăstirea de la Dobrovăț, la anul 703... luna ..."". Luna și anul nu se mai disting. Pictura a fost restaurată în perioada 1930-1936, fiind spălată de retușurile ulterioare și de praful și fumul depuse în ultimele sute
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
de formă octogonală. Cu această ocazie, pe fațada turnului s-a amplasat o placă cu următoarea pisanie: ""Întru numele Domnului H(risto)s începutu-s-au acest turn a se zidi din temelie după cum se vede în lontru, cu paraclis, hramul Sf(ânt)ului Mare Mucenic Gheorghe, în dzilele luminatului domnului Ioan Constantin Neculai (Mavrocordat) Voievod, cu toată cheltuiala și osârdie sf(â)nți(ei) sale chir Macarie Hrisoverghi monah, pentru vecinica sa pomenire. Fost-au sârguitori cu osteneala Dum(nealui
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
lucrări de restaurare care au urmărit consolidarea structurii de rezistență a turnului. La 50 metri sud de clădirea bisericii ștefaniene, domnitorul Simion Movilă (1606-1607) și soția sa, Marghita (călugărită cu numele de Melania), au construit în 1607 un paraclis cu hramul "Sf. Gheorghe" pentru a-l înmormânta acolo pe cel de-al șaselea fiu al său, Pavel, mort la o vârstă fragedă. Mormântul fiului său se afla în interiorul bisericuței, într-o boltă amenajată în peretele de sud. Deasupra mormântului s-a
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
pârâu ce izvorăște din estul satului și care curge sinuos spre Dorobanțu, apoi, „șiret” se întoarce spre vest revărsându-se, pe lângâ Pecineaga, în Dunăre. Biserica, zidită de localnici prin anii1920-27, din piatră albă, pe o stâncă de piatră, cu hramul „Sf. Ilie” , a suferit din cauza cutremurelor secolului trecut; 1940, 1977, 1981, 1986, 1990, a fost restaurată între anii 2004-2009 de meșteri locali, Jinga Gheorghe,ș. a. ajutați efectiv de. primărie. Pictura este realizată de un grup de studenți de la Facultatea de
Meșteru, Tulcea () [Corola-website/Science/301850_a_303179]
-
(Buciulești) a fost o mănăstire ortodoxă (acum ruinată) cu hramul Cuvioasa Parascheva, ridicată în 1629 de către logofătul Dumitrașcu Ștefan împreună cu jupâneasa sa Nifia Edificiul este situat pe teritoriul actualului județ Neamț în arealul administrativ al comunei Podoleni, pe partea stângă a Bistriței între vechea albie a râului și actualul canal
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
hidroenergetică al acestuia, care le separă de zona locuită. Accesul se poate face pe un drum sătesc, ce se desprinde din DN15 din apropierea podului ce desparte comunele Zănești și Podoleni și merge limitrof canalului în paralel cu acesta. Edificiul, cu hramul Cuvioasa Parascheva, a fost ridicat în 1629 (1630 după alte surse) de către logofătul Dumitrașcu Ștefan împreună cu jupâneasa sa Nifia și, ruinat de o viitură care a surpat terasa Bistriței în 1832. Originea hramului Sfânta Paraschiva, se justifică - astfel cum scrie
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
canalului în paralel cu acesta. Edificiul, cu hramul Cuvioasa Parascheva, a fost ridicat în 1629 (1630 după alte surse) de către logofătul Dumitrașcu Ștefan împreună cu jupâneasa sa Nifia și, ruinat de o viitură care a surpat terasa Bistriței în 1832. Originea hramului Sfânta Paraschiva, se justifică - astfel cum scrie Melchisedec Episcopul în a sa "Cronică a Romanului și a Episcopiei de Roman"-, prin faptul că aici s-ar fi păstrat un deget din moaștele acesteia, adus din Țarigrad de către însuși logofătul Dumitrașcu
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
amenință chiar și ruinele rămase, cu distrugerea. Dintre elementele care au supraviețuit, două lespezi funerare (din care una se presupune a fi a ctitorului) expuse la intrarea în biserică și piatra cu pisania, sunt păstrate la biserica din Podoleni (cu hramul Înălțarea Domnului - din centru, în pridvorul acesteia), catapeteasma se găsește din 1876 la biserica veche din Frunzeni (Costișa), iar cinci icoane la Mănăstirea Agapia. În primul deceniu al secolului XXI sub patronajul Mănăstirii Bistrița din județul Neamț, a început o
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
și ucraineni din provinciile centrale ale imperiului, aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. În satul Tuzla s-au așezat soldați ucraineni și ruși. Între anii 1843-1845, biserica din sat a fost extinsă și renovată. O nouă biserică, cu hramul "Sf. Arhanghel Mihail" a fost sfințită în 1873. Prima școală din sat a fost deschisă la 6 octombrie 1880. În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul
Tuzla, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318510_a_319839]
-
, comuna Iara, județul Cluj, datează din anul 1852. Are hramul „"Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Pe Valea Vadului, nu departe de confluența cu Arieșul, în mica așezare de la Ocolișel, în care predomină și azi în majoritate edificiile de
Biserica de lemn din Ocolișel () [Corola-website/Science/313515_a_314844]
-
păsări domestice pentru ouă și carne, iepuri și animale de companie. aprox.80% Români aprox.18% Rromi aprox. 2% Altele Majoritatea locuitorilor sunt creștin-ortodocși. Aproximativ 1% sunt de alte confesiuni creștine, în special locuitorii de etnie rromă. Biserică ortodoxă are hramul „Sfântă Treime” și datează din anul 1876, fiind ctitorita de Egumenul Meletie. Limbi studiate de elevi: Română(Limba natală) Engleză Franceză Latină Rusă(pe timpul Comunismului). Limbi vorbite: Română(toți locuitorii vorbesc limba română); Engleză(majoritatea vorbitorilor de limbă engleză au
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
fiind diferite una de alta. În trecut pădurile erau numeroase, dar din cauza locuitorilor acestea dispar treptat. Mai există câteva pâlcuri de arbori și arbuști. Păduri: Pădurea Grădinari (Sud) Pădurea Mihai Vodă (Nord) Tântăvean Tântăveancă Tântăveni Biserică Ortodoxă Sfântă Treime cu hramurile Sfântă Treime, Sfanțul Meletie, Sfanțul Lazăr. Din data de 31 mai 2015, în această biserică se află Icoana Maicii Domnului Portărița, lucrata după icoana Maicii Domnului Portărița aflată la Mănăstirea IVIRON din Sfanțul munte ATHOS - Grecia. Fosta lăptărie; Centrul; Valea
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
Interiorul a fost zugrăvit cu cheltuiala lui Constantin Brâncoveanu între anii 1702-04. Acest moment precum și reconstrucția bisericii au fost surprinse într-o pisanie sculptată în piatră peste intrarea în pronaosul bisericii. "„Acistă Sfântă și Dumnezăiască Mănăstire de la Motru al căria hramul să prăznuiașce probedeba Paraschevei : den temelia ei iaste zidită de Jupân Preda Brăncoveanul : Vel:vornic : la anul de la zidirea lumii : 7161 [1653]: carea de la aceea vreame pănă acum au stătut nezugrăvită: iară după aceia: luminatul și înălțatul Io Constantin Brăncoveanul
Mănăstirea Gura Motrului () [Corola-website/Science/310958_a_312287]
-
Hilișeu-Crișan este un sat în comuna Hilișeu-Horia din județul Botoșani, Moldova, România. În satul Hilișeu-Crișan există o biserică unicat în Europa: Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Aceasta a fost construită în anul 1802 pe cheltuiala boierului, stăpânul de atunci a moșiei, V. Curt. Deasupra ușii de intrare, sub o serie de sculpturi florale, se află săpat în ușorul ușii „1902, mai 21”. Biserica
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
edificării bisericii, în "Schița Monografică a Sălagiului" este dat ca an al construirii acesteia, anul 1658. În 1867, parohia Porț ținea de protopopiatul Crasnei, vicariatul Silvaniei și avea ca preot paroh pe Teodor Bruchental. Este amintită biserica, de lemn, având hramul "Înălțarea Domnului". La acea dată cantor era Dumitru Costin iar parohia număra 315 credincioși. Peste aproape treizeci de ani, în 1896, găsim parohia mai numeroasă, la această dată având 335 credincioși. Biserica este amintită cu același hram, în plus fiind
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
de lemn, având hramul "Înălțarea Domnului". La acea dată cantor era Dumitru Costin iar parohia număra 315 credincioși. Peste aproape treizeci de ani, în 1896, găsim parohia mai numeroasă, la această dată având 335 credincioși. Biserica este amintită cu același hram, în plus fiind precizat și anul edificării acesteia, 1792. Făcând parte acum din protopopiatul Ipului, parohia avea filie tocmai în Ip, localitatea ce dădea numele protopopiatului, era administrată de către Domițian Cupșia și cantor fiind Gabriel Șinca. După primul război mondial
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
de susținere dar în stare bună, înconjurate cu un mic gard de protecție. Parohia, care făcea parte tot din protopopiatul Ip, era administrată de către preotul Ioan Bruchental. În anul 1941 este finalizată noua biserică de zid a satului, cu același hram ca și a vechii biserici de lemn. După construirea acestei biserici, vechea biserică de lemn de pe deal și-a pierdut încetul cu încetul rolul în viața comunității. Într-un proces verbal de constatare și evaluare încheiat în anul 1948 de către
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
1803 de către breasla dubălarilor. Lăcașul de cult este situat în imediata apropiere a Gării Internaționale Nicolina și a Bazarului din Iași, lângă pasajul rutier ce face legătura între cartierele Podu Roș și Nicolina, pe str. Albinelor nr. 6. Ea are hramul Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie). Biserica „Ziua Crucii” nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004. Biserica „Ziua Crucii” din Iași a fost construită prin subscriere publică în anul 1803 de către membrii breslei dubălarilor
Biserica Ziua Crucii din Iași () [Corola-website/Science/318059_a_319388]
-
susținere cu scopul de a mări rezistența bisericii. Cutremurul din 4 martie 1977 a produs unele avarii, edificiul suferind unele lucrări de reparații în anul 1978. În curtea bisericii s-a construit între anii 1992-1994 o casă de prăznuire cu hramul „Înălțarea Domnului”. În perioada 1994-2001 s-au efectuat importante lucrări de reparații și consolidare, cu purtarea de grijă a preotului paroh Vasile Chiroșcă și a preotului Mihai Ungureanu și cu ajutorul oferit de membrii Consiliului și Comitetului Parohial. Zidurile lăcașului de
Biserica Ziua Crucii din Iași () [Corola-website/Science/318059_a_319388]