4,292 matches
-
că pe parcurs s-au făcut unele afirmații ce contravin realității, afirmații ce se încăpățânează să rămână și să se opună adevărului. Astfel, Theodor Ciuntu scria la sfârșitul secolului al XIX-lea că satul Siliștea „are biserică de zid, cu hramul «Adormirea Maicii Domnului» zidită de Gavril Conachi în 1826 și care, după moartea lui, a fost îngrijită până la 1869 de Elena Suțu”. Informația va fi preluată în Marele Dicționar Geografic al României, vol. V, dar cu data modificată, 1840, în loc de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
document sub titlul Știri catagrafice din biserica Moldovei în 1809, enumerând bisericile, parohiile și preoții din Eparhia Romanului, din care făceau parte și parohiile umbrăreștene, cu bisericile și preoții lor. Biserica despre care discutăm se găsește înregistrată cu numele Umbrărești - hramul Adormirea, fiind vorba de lăcașul și parohia Siliștea, nume care încă nu se folosea. În acest timp, din punct de vedere administrativ, satele care se vor numi mai târziu Siliștea, Slobozia și Tămășenii constituiau laolată unitatea numită Slobozia-Umbrărești, despre care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nume care încă nu se folosea. În acest timp, din punct de vedere administrativ, satele care se vor numi mai târziu Siliștea, Slobozia și Tămășenii constituiau laolată unitatea numită Slobozia-Umbrărești, despre care am mai amintit. Biserica Corpăceștilor de la Tămășeni, cu hramul tot Adormirea, se află înregistrată în documentul respectiv, oarecum eronat, sub numele Corpaciul, preot aici fiind acum Gheorghe Corpaci, urmaș al ctitorilor. Și aici, la temelie, ar trebui făcute investigații arheologice pentru descoperirea unor urme din care să se afle
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
timp. Cele din 1831 și 1843 îl includ în entitatea numită Slobozia-Umbrărești, unitate administrativă și fiscală formată din satele Siliștea, Tămășenii și Bozieștii (Slobozia de mai târziu) și înscrie pe un „dascăl Gheorghi, fiul preotului Neculai Rusu” la biserica cu hramul Adormirea Precistii. Cum respectivul hram îl purta atât biserica de la Siliștea, cât și cea de la Tămășeni, credem că la aceasta din urmă trebuie să-i plasăm pe cei doi slujitori menținați mai sus. Că biserica din Boziești - satul Slobozia - cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1843 îl includ în entitatea numită Slobozia-Umbrărești, unitate administrativă și fiscală formată din satele Siliștea, Tămășenii și Bozieștii (Slobozia de mai târziu) și înscrie pe un „dascăl Gheorghi, fiul preotului Neculai Rusu” la biserica cu hramul Adormirea Precistii. Cum respectivul hram îl purta atât biserica de la Siliștea, cât și cea de la Tămășeni, credem că la aceasta din urmă trebuie să-i plasăm pe cei doi slujitori menținați mai sus. Că biserica din Boziești - satul Slobozia - cu hramul Sfinții Voievozi, a existat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Adormirea Precistii. Cum respectivul hram îl purta atât biserica de la Siliștea, cât și cea de la Tămășeni, credem că la aceasta din urmă trebuie să-i plasăm pe cei doi slujitori menținați mai sus. Că biserica din Boziești - satul Slobozia - cu hramul Sfinții Voievozi, a existat în timpul mai îndepărtat ne stă mărturie nu numai numele preoților arătate, ci și cărțile vechi, ale căror titluri se găsesc specificate în lista din 1893, păstrată la Protopopiatul din Tecuci. Iată care sunt acestea, în ordinea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
avem date despre biserica de la Condrea. Credem că locuitorii acestui sat au aparținut, succesiv, când de parohia Siliștea, cum îl aflăm într-o situație statistică din 1898, iar mai înainte aparținuse de satul și parohia numită Slobozia-Torcești (Cătunași și Salcia), hramul acestei parohii fiind, din 1845, Sfinții Voievozi, iar preoți sunt arătați „Istrati, ginere lui Soare” și „preot Andrei, fiul lui Gheorghe Buti” și, ceva mai târziu, „Sandu, fiu preotului Andrii Buti”. Deși despre locașurile ce vor fi existat în satul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu trei preoți și anume: popa Ioniță, popa Vasile și popa Timofti. Un articol din revista „Arhivele Basarabiei” dă greșit numele satului, Porcești în loc de Torcești, explicabilă greșeala dacă avem în vedere asemănarea literei P cu litera T în grafia veche. Hramul este corect, Vovidenia = Ovidenia, preoți fiind Vasile și Luca Mitrea. Acest Vasile poate fi una și aceeași persoană cu „popa Vasile” din 1774, dacă, ceea ce este posibil, va fi avut o viață și păstorie îndelungată cum se întâmpla în multe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu respecta rigorile teritoriale, nu în puține situații întâlnim numele acelorași locuitori înregistrați în două sate. Într-o situație din 1898, ce cuprinde starea materială a bisericilor și niște formulare prin care se cere să se arate detalii (numirea parohiei, hramul, data zidirii, cătunele care o compun), pentru Torcești s-a raportat anul zidirii 1830, cătune Torcești și Cătunași, familii 166 la Torcești și 28 la Cătunași, suflete 675 la Torcești, 121 la Cătunași. Prin urmare, anul zidirii dat de Th.
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vedere; a păstorit peste 50 de ani (1933-1987). În prezent, parohia aceasta și a Torceștilor, ca urmare a creșterii numărului de enoriași și a extinderii satelor pe terasa de est, s-a divizat în Umbrărești-Vale și Umbrărești-Deal, ambele păstrând același hram, „Sfinții Voievozi”, parohia din deal sărbătorind și praznicul Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie), în timp ce vechea parohie de la Torcești a rămas cu hramul Intrarea în Biserică (Ovidenia). Parohia de pe terasă l-a adoptat ca patron pe Sfântul Ilie. Obștea umbrăreșteană a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și a extinderii satelor pe terasa de est, s-a divizat în Umbrărești-Vale și Umbrărești-Deal, ambele păstrând același hram, „Sfinții Voievozi”, parohia din deal sărbătorind și praznicul Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie), în timp ce vechea parohie de la Torcești a rămas cu hramul Intrarea în Biserică (Ovidenia). Parohia de pe terasă l-a adoptat ca patron pe Sfântul Ilie. Obștea umbrăreșteană a dat preoți și altor sate, cum au fost: „popa Gheorghe din Boziești”, ajuns preot la Itrinești (Tutova), preotul Teodor Liușcă, slujitor mulți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
obiecte lucrate din lemn, lut sau fier, țesături, pielării, animale sau păsări, desfășurarea acestuia fiind un prilej de întâlnire și petrecere pentru locuitorii satelor din zonă. Odată cu construirea bisericii „Nașterea Domnului”, la 1900, în Bărboasa, ziua de 8 septembrie, devenită hramul bisericii, a devenit un prilej de mare sărbătoare. Peste tot se auzeau tarafuri de lăutari și se întâlneau jocurile preferate de către tinerii satelor: „comediile”, „femeia- pește”, „păianjenul-om”, „trasul la semn”, „lanțurile”, „bărcile”, „călușii”, „zidul morții” și alte distracții. Nelipsiți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
însoțită de fapte care dăunează semenilor noștri moral sau material, n-are absolut nicio valoare. Toți locuitorii comunei Oncești sunt de religie ortodoxă. Creștinii vrednici ai acestor locuri au ridicat patru lăcașe de cult, după cum urmează: - Biserica din Bărboasa, cu hramul la 8 septembrie, „Nașterea Maicii Domnului” (Sfânta Maria Mică); - Biserica Oncești, cu hramul la 15 august, „Adormirea Maicii Domnului” (Sfânta Maria Mare); - Biserica Tarnița, cu hramul la 20 iulie, „Sfântul Ilie”; - Biserica Făgheni, cu hramul la 6 decembrie, „Sfântul Nicolaie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nicio valoare. Toți locuitorii comunei Oncești sunt de religie ortodoxă. Creștinii vrednici ai acestor locuri au ridicat patru lăcașe de cult, după cum urmează: - Biserica din Bărboasa, cu hramul la 8 septembrie, „Nașterea Maicii Domnului” (Sfânta Maria Mică); - Biserica Oncești, cu hramul la 15 august, „Adormirea Maicii Domnului” (Sfânta Maria Mare); - Biserica Tarnița, cu hramul la 20 iulie, „Sfântul Ilie”; - Biserica Făgheni, cu hramul la 6 decembrie, „Sfântul Nicolaie”. Biserica parohială „Nașterea Maicii Domnului” din Bărboasa este construită din zid, între anii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
acestor locuri au ridicat patru lăcașe de cult, după cum urmează: - Biserica din Bărboasa, cu hramul la 8 septembrie, „Nașterea Maicii Domnului” (Sfânta Maria Mică); - Biserica Oncești, cu hramul la 15 august, „Adormirea Maicii Domnului” (Sfânta Maria Mare); - Biserica Tarnița, cu hramul la 20 iulie, „Sfântul Ilie”; - Biserica Făgheni, cu hramul la 6 decembrie, „Sfântul Nicolaie”. Biserica parohială „Nașterea Maicii Domnului” din Bărboasa este construită din zid, între anii 1882-1900, de către enoriașii din satele Bărboasa, Onceștii-Vechi, Chiliana, Taula și Dealu- Perjului. S-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
urmează: - Biserica din Bărboasa, cu hramul la 8 septembrie, „Nașterea Maicii Domnului” (Sfânta Maria Mică); - Biserica Oncești, cu hramul la 15 august, „Adormirea Maicii Domnului” (Sfânta Maria Mare); - Biserica Tarnița, cu hramul la 20 iulie, „Sfântul Ilie”; - Biserica Făgheni, cu hramul la 6 decembrie, „Sfântul Nicolaie”. Biserica parohială „Nașterea Maicii Domnului” din Bărboasa este construită din zid, între anii 1882-1900, de către enoriașii din satele Bărboasa, Onceștii-Vechi, Chiliana, Taula și Dealu- Perjului. S-a construit la acea vreme și Podul Tăulenilor peste
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
doi frați. Nu știau unde își duceau sătenii morții. Amândoi frații au visat același vis: Maica Domnului i-a îndemnat să construiască biserică pe locul unde rămăseseră peste noapte. Cei doi frați au trecut la fapte, construind o biserică cu hramul Sfintei Maria pe locul respectiv. Preoții care au deservit această biserică au fost: Alexandru Gociu (1850-1895), Ion Zaharia (1895-1935), Vasile Gavrilescu (1938-1948), Toma Popescu (1948-1965), Ion Hîrtan (1965- 1967), Gheorghe Antochi (1967-1968), Gheorghe Blănaru (1968-1973), Ion Hanganu (1967), Nicolaie Popa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
două parohii formând una singură: Onceștii-Noi. Sătenii din Tarnița au două biserici. Cea mai obișnuită fiind cea veche amplasată în satul Făgheni care a fost ridicată în anul 1832 de către enoriașii satelor Făgheni și Tarnița. Acest lăcaș de cult, purtând hramul Sfântului Nicolae, este construit în formă de cruce pe fundație de piatră bolovan, cu tălpi de stejar și pereții din paiantă nivelată cu lut, fiind mai întâi acoperit cu draniță și mai apoi cu tablă zincată. Aici copiii satului au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
noaptea dinaintea Înălțării. Până la Ispas se încheie de semănat porumbul și se urcă vitele la munte. Exista credința că Rusaliile, care joacă prin văzduh, răpesc pe cel pe care îl găsesc pe câmp. SĂRBĂTORI DE VARĂ De Înălțare se organizează „hramul eroilor”, pentru cei căzuți pentru patrie, iar cu ocazia „Moșilor de var㔂 se pun la uși și porți frunze de tei. Alte practici sunt „Paparudele”, aruncarea în fântână sau în apele curgătoare a toacei sau icoanelor pentru aducerea ploii pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și se sare cu ele pe cap peste foc. Joimărițele sunt urâte și pedepsesc pe cei ce lucrează joia în vii și livezi, aducându-le ploi și furtună, pocesc fetele tinere care torc joia. Se arată numai de Joia Mare. HRAMUL Hramul, ca sărbătoare religioasă a patronilor bisericești, este cel mai mare eveniment al comunității sătești, cu ocazia căruia se adună fiii satului și rudele celor plecați, prieteni și neamuri de la mari distanțe. Pregătirile pentru hram începeau cu multe săptămâni înainte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se sare cu ele pe cap peste foc. Joimărițele sunt urâte și pedepsesc pe cei ce lucrează joia în vii și livezi, aducându-le ploi și furtună, pocesc fetele tinere care torc joia. Se arată numai de Joia Mare. HRAMUL Hramul, ca sărbătoare religioasă a patronilor bisericești, este cel mai mare eveniment al comunității sătești, cu ocazia căruia se adună fiii satului și rudele celor plecați, prieteni și neamuri de la mari distanțe. Pregătirile pentru hram începeau cu multe săptămâni înainte. Se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
arată numai de Joia Mare. HRAMUL Hramul, ca sărbătoare religioasă a patronilor bisericești, este cel mai mare eveniment al comunității sătești, cu ocazia căruia se adună fiii satului și rudele celor plecați, prieteni și neamuri de la mari distanțe. Pregătirile pentru hram începeau cu multe săptămâni înainte. Se zugrăveau casele pe dinafară și pe dinăuntru, se lipeau prispele cu lut galben și se împrospăta nisipul din ogradă și din fața porții. În ziua de hram,localnicii se îmbracă în straie de sărbătoare și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
prieteni și neamuri de la mari distanțe. Pregătirile pentru hram începeau cu multe săptămâni înainte. Se zugrăveau casele pe dinafară și pe dinăuntru, se lipeau prispele cu lut galben și se împrospăta nisipul din ogradă și din fața porții. În ziua de hram,localnicii se îmbracă în straie de sărbătoare și merg la biserică. La întoarcerea acasă, invitau la masă pe rudele venite din alte sate, pe cunoscuți și pe străini. Atunci când gazdele purtau numele de botez ale patronului bisericii lor, petrecerea lua
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
loc seara când flăcăii organizau în cămine culturale și școli unde în schimbul unei taxe de intrare putea să participe oricine. Balurile intime se organizau în casele localnicilor cu participarea numai a celor invitați, fiind petreceri mai „selecte”. O particularitate a hramurilor din aceste sate o constituia faptul că unele dintre ele cădeau în postul Crăciunului. În mod obligatoriu se gătea mâncare de post, fiind dezlegare la pește. Mâncărurile tradiționale de post la hram erau: sarmale fierte pe vatră, cartofi la tavă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
invitați, fiind petreceri mai „selecte”. O particularitate a hramurilor din aceste sate o constituia faptul că unele dintre ele cădeau în postul Crăciunului. În mod obligatoriu se gătea mâncare de post, fiind dezlegare la pește. Mâncărurile tradiționale de post la hram erau: sarmale fierte pe vatră, cartofi la tavă, pilaf sau plachie din păsat sau din orez în zilele noastre, pește prăjit, colaci, pâine sau mălai. SĂRBĂTORI DE TOAMNĂ Obiceiurile de toamnă sunt legate de strânsul recoltelor și pregătirea lor pentru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]