1,472 matches
-
mâna pe ispisoc și citesc: „Hrisov de Matei Grigorie Ghica voievod cuprinzător că biserica Schitu lui Tărâță, fiind de bârne și învechită, cu ajutorul creștinilor s-au făcut de piatră, dând și domnul ceia ce mai trebuia pentru a ei săvârșire. Hrisovul este din 7262 (1754) iunie 28”. „Cred că acum îi limpede cine a refăcut schitul.” Am priceput, părinte. Creștinii l-au făcut și cred că vodă a venit doar cu... „Cu icoanele, catapeteazma și odăjdiile bisericești. Despre pictură nu poate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
volumele poetului, lucrări traduse și în literatura universală. MAMA Mama a venit ca din baladă, Cu răcori de ferigi în rugină și ‐ mi trecură pragul de lumină munții drepți cu scuturi de zăpadă. și presate într‐o carte nouă, un hrisov: Din neagra țărănie, mi‐ a adus, ca în copilărie, dulci zambile îmbătate‐n rouă. Din fântâna ochilor, agale cad mărgele limpezi, sclipitoare, parc ‐ ar bate ‐n sălcii plângătoare dorul meu, pe apele natale. Mâna ei ca frunza arămie când și
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
refren pentru altitudinea ei spirituală. Între multele și interesantele documente pe care semnatara volumului și naratorul le- au așezat în partea a doua a cărții, mă opresc în onoare, asupra Monumentului Crucilor Înfrățite, ridicat la Aiud în memoria martirilor anticomuniști: HRISOV: “Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu împreună lucrarea Duhului Sfânt, s-a ridicat acest monument, în Cimitirul ortodox al municipiului Aiud, pentru cinstirea memoriei deținuților politici morți în Penitenciarul Aiud, în timpul regimului comunist. Lucrările au început la data de
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
aflat în Schitul Prodromul o parte mărișoară din piciorul Sfântului Ioan Botezătorul. Interesându-se de la părinții schitului, a aflat că duhovnicul Nectarie de acolo, le-a 68 primit când a fost la Iași de la o bătrână din neamul Mavrocordaților, cu hrisov de la Grigore Ghica voevod, care a întărit acea danie. Piciorul Sfântului Ioan s-a păstrat în familia Mavrocordaților din timpul lui Grigorie Ghica și până a fost dat Schitului Prodromu. Sentimentul evlaviei creștine împuținându-se din sânul acelei familii, bătrâna
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
al sobelor de teracotă, și unde-și lepădau, tot din zece în zece metri, cu gesturi ancestrale, peste gardurile cu uluci, fărașele cu cenușă, pe rigolă. 108 DANIEL BĂNULESCU Echipe de măturătoare și de soldați încărcau, cu lopețile, stampe, documente, hrisoave, chitanțe de achitare a instalației de gaze, carnete de sindicaliști, clișee de la botez, țoale, lampadare, pungi de plastic, capete de păpuși, obiecte de patrimoniu, dopuri de plută, șomoioage de vată, în camioane militare, contribuind și ele la atmosfera generală de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
până în județul Tutova. Pe vremea aceea, apa Bârladului era plutitoare cu luntrii în sus și în jos de Bârlad. Satul Sârbii era așezat pe dealul care astăzi se cheamă „Dealul Șipotului“. Vor mai fi poate, hârtii cetluite, vechi; zapise, hotărnicii, hrisoave, în sat, dar răzeșii le țin ascunse, căci pe lângă procesele cu marii proprietari care le încălcau moșiile, ei s-au războit între dânșii. Aproape de Șuletea, se aflau altădată Siliștenii, sat dispărut, obârșia lui Constantin, Antioh și Dimitrie Cantemir, și ei
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
am mai țânut socoteala șî rându‟ lor...!“ ... „Da‟ știu, cî eram fatî, pi vremea când s-o dat Hrisovu‟ lu‟ Moruz.<footnote Moruzi, Alexandru, Domn al Moldovei (1792, 1802-1806 și 1807). Evenimentul cel mai important al domniei lui îl constituie hrisovul de la 3 ianuarie 1805, marcând o noua etapă în istoria relațiilor agrare din Moldova. footnote>“ De altfel, baba era sănătoasă, dar mai ales avea o bună ținere de minte, și cu ea puteai vorbi de toate. În neliniștile lui Anton
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
aș arăta rău dacă pielea nu mi-ar fi atât de smeadă. Dar când Își scoase haina de blană, nu putu să nu conștientizeze faptul că deja se Îngrășa și că scopul călătoriei lui era stafidele și nu transmiterea unor hrisoave sigilate. Și nici ea nu e frumoasa contesă rusoaică, dar Îi place de mine și are un trup frumos. Se așeză, apoi se uită la ceas și se ridică iarăși. Era agitat. Prostule, se gândi el, nu-i ceva deosebit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
părinte? ― Probabil că la început o fi având alt nume, dar fiindcă a ajuns în mâna călugărilor greci s-a ales și cu supranumele “mănăstirea La Greci”. Pentru început, însă, să vedem ce scrie într-un suret (rezumat) după un hrisov din aprilie 1584 al lui Petru Șchiopu voievod. Hrisovul a fost scris cu zece ani înainte ca Aron Vodă să fi zidit Mănăstirea din Țarină, la 1594. ― Te voi urma pas cu pas. ― Și spune Petru Șchiopu voievod: “Facem înștiințare
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
nume, dar fiindcă a ajuns în mâna călugărilor greci s-a ales și cu supranumele “mănăstirea La Greci”. Pentru început, însă, să vedem ce scrie într-un suret (rezumat) după un hrisov din aprilie 1584 al lui Petru Șchiopu voievod. Hrisovul a fost scris cu zece ani înainte ca Aron Vodă să fi zidit Mănăstirea din Țarină, la 1594. ― Te voi urma pas cu pas. ― Și spune Petru Șchiopu voievod: “Facem înștiințare cu această carte a noastră,... precum... am dat și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mai adăuga faptul că temelia pe care a fost zidită actuala bisericuță era mult mai largă. Aspectul te duce la gândul hazliu că un copil chisnovat a încălțat ciubotele tătâne-su. ― Hai să vedem ce e scris în suretul după hrisovul lui Ieremia Moghila voievod din 1606 luna mai 25: ― În acel suret găsim: “Facem cunoscut cu această carte a noastră... că au venit înaintea noastră și înaintea întregului Sfat al domniei mele obștea creștinilor rugători călugări de la sfânta mănăstire Zugraf
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
acelei mănăstiri și a cinstiților egumeni care s-au schimbat” ― Cu îngăduința sfinției tale, părinte, aș preciza că: “Jaloba” călugărilor de la Zografu în fața voievodului Ieremia Moghila se referă la Mănăstirea de La Greci, cea despre care se vorbește în suretul după hrisovul din aprilie 1584 al lui Petru Șchiopu voievod. Acea mănăstire avea tot “hramul Ierarhului și făcătorului de minuni Nicolai”. Apoi, în 1594, când a fost zidită Mănăstirea din Țarină (Aroneanu), Petru Șchiopu voievod plecase de pe tronul Moldovei încă din 1591
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
este faptul că acea încuviințare este întărită de Leon, mitropolitul Moldovei. După aceste momente de supărare ale bătrânului am răscolit repede prin cele însemnări ale mele și, când am găsit ce căutam, l-am făcut atent: ― Tocmai am în față hrisovul lui vodă (Ipsilanti) din august 1787, părinte. ― Aha! Citește-l, fiindcă aici este pe deplin oglindit adevărul privind urmările administrării mănăstirilor moldovenești de către călugării greci. ― Tocmai pentru asta l-am căutat, părinte. Iată-l: “Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
am silit a le... milui binevoind ca să fie la cea mai bună stare... după cum sânt și alte mănăstiri. Pentru aceea, osebit de ale noastre domnești mile,... iată le-am rânduit puțin venit ce se arată mai gios... și printr-acest hrisov al domnii mele, hotărâm ca să aibă a lua mănăstire Aron Vodă câte una para de tot carul ce se va încărca cu sare... la ocna g(o)spod din Târgul Ocnii cât și de la Viișoare de lângă ocna... Deci acest venit
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
toate iarmaroacile câte să facu piste an la Târgușor, în șes, (Târgușorul Nicolinei)”. Mai departe, vodă spune “ca di la aceste iarmaroaci câte să fac piste an la Târgușor, în șesu, Mănăstirea Galata să ia mila ce are, după cum scriu hrisoavele luminaților domni și a domnii mele cari am înnoit”... ― Se înțelege că și acești bani, pe lângă cei adunați din vânzarea produselor mănăstirii - care aveau averi nemăsurate - ajungeau în “teșchereaua” egumenului mănătirii Galata, care era om venit de la Ierusalim. Acesta, după
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
la călugării greci, “ca să hie întru pace de acmu până în veci”... ― Păi, cum să nu fie “întru pace”, dacă “ Io Miron Barnovschi Moghila voievod,... domn al Țării Moldovei”, la 20 martie 1626 scrie: “Am dat, am înoit și am întărit hrisovul... părinților noștri: egumenului și celorlalți din sfințitul sobor al sfințitei mănăstiri de la Sozopole... să stăpânească sfințita mănăstire a Sfântului Nicolae (Aron Vodă)... având-o ca metoh... cu toate proprietățile, satele, morile, hotarele și veniturile. Și toate veniturile să se trimită
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cu piatră, se înțelege, părinte. ― La 15 februarie 1759, Ioan Theodor Calimh voievod spune: “Văzând hrisoasvele de miluire ce au avut de la alți luminaț(i) domni ce-au fostu mai înainte de noi, iată că și domniia mea... am miluit printr-acestu hrisov... ca să aibă a scuti... aceste bucate: o mii de stupi la desătină, și optu sute oi la goștină, și vădrăritul pe tot vinitul ce va ieși din opt pogoane de vii, ce are aici la Ieși, și pe cincisprezece pogone
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
aproape douăzeci de ani, adică în iunie 1780, vine Costandin Dimitrie Moruzi voievod, care confirmă mănăstirii Dancu scutirile de dări, dar le împuținează vizibil: ― Cred că e primul voievod întâlnit care ia o asemenea hotărâre. Iată ce spune: “Printr-acest hrisov al domniii mele, hotărâm ca să aibă mănăstirea... Dancul a scuti pe tot anul... câte trii sute cincizăci stupi de desetină și câte doao sute oi de goștină și câte patru sute vedre vin de vădrărit”. ― Din câte știm, părinte, cu acest
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
al domniii mele, hotărâm ca să aibă mănăstirea... Dancul a scuti pe tot anul... câte trii sute cincizăci stupi de desetină și câte doao sute oi de goștină și câte patru sute vedre vin de vădrărit”. ― Din câte știm, părinte, cu acest hrisov al lui Costandin Dimitrie Moruzi se încheie șirul documentelor referitoare la mănăstirea Dancu. ― De altfel, în 1903, mănăstirea, fiind în pragul prăbușirii, va fi demolată. În timp ce rostea aceste cuvinte, am simțit că puterile bătrânului au scăzut mult și că ar
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mănăstirea Frumoasa la început. ― Știi cumva de ce la început s-a numit Galata de Gios? ― Fiindcă locul pe care s-a ridicat mănăstirea a fost dăruit de Petru Șchiopu voievod și el însuși o numește astfel, după cum se vede în hrisovul din 10 aprilie 1587. Numele de “Frumoasa” îl găsim într-o însemnare a unui călugăr, făcută abia în 1723 pe o Evanghelie a mănăstirii. ― Dacă tot am pornit pe urmele Frumoasei, spune-mi ce scrie Petru Șchiopu voievod la 10
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
înțelege, dragule, că o danie către locurile sfinte nu se făcea doar din “vârful limbii”, cum s-ar spune, ci cu cățel și purcel... sau, în două cuvinte: “cu tot venitul”. ― Iată ce aflăm dintr-un “suret” (rezumat), făcut după hrisovul din 2 aprilie <1628> al lui Miron Barnovschi Moghila voievod. În acel hrisov se spune că vodă a dat mănăstirii Balica “ci este mitoh sfintei... m(ă)n(năstiri), ci este la Muntele Sinaiului” trei sate cu tot avutul lor
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
vârful limbii”, cum s-ar spune, ci cu cățel și purcel... sau, în două cuvinte: “cu tot venitul”. ― Iată ce aflăm dintr-un “suret” (rezumat), făcut după hrisovul din 2 aprilie <1628> al lui Miron Barnovschi Moghila voievod. În acel hrisov se spune că vodă a dat mănăstirii Balica “ci este mitoh sfintei... m(ă)n(năstiri), ci este la Muntele Sinaiului” trei sate cu tot avutul lor și vreo patru fălci de vie la Cotnari și în “Dealul Ursului din
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Sinaiului” trei sate cu tot avutul lor și vreo patru fălci de vie la Cotnari și în “Dealul Ursului din târgul Ieșii”... ― Uite că între timp ne iese în cale mănăstirea Sfânta Vineri. Asta o aflăm din suretul făcut după hrisovul lui Gheorghe Duca voievod la 8 aprilie 1669, când vodă întărește stăpânirea de către mănăstirea Sfânta Vineri, ctitorie a lui Nestor Ureche, mare vornic (demolată în 1895), nu mai puțin de nouă sate, cu tot avutul lor: vii, livezi, vaduri de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
întinderea “mâinii” de către mănăstirea Sfânta Vineri asupra moșiilor Galatei de Gios nu a fost nici prima, nici singura lăcomire a unei mănăstiri asupra avutului alteia. ― Despre o altfel de lăcomire asupra bunurilor mănăstirii Galata de Gios se vorbește și în hrisovul lui Matei Ghica voievod din 4 august 1753, în care citim: “Viind înaintea domnii mele... svinția sa Simeon egumenul de la... mănăstire Svete Arhanghel(i) (Frumoasa), cari este închinată la... mănăstire Sinaia (Sinai), ne-au arătat hrisovul... scriindu că pentru folosul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
se vorbește și în hrisovul lui Matei Ghica voievod din 4 august 1753, în care citim: “Viind înaintea domnii mele... svinția sa Simeon egumenul de la... mănăstire Svete Arhanghel(i) (Frumoasa), cari este închinată la... mănăstire Sinaia (Sinai), ne-au arătat hrisovul... scriindu că pentru folosul și agiutoriul acii... mănăstiri Sinaia”... egumenii de la Frumoasa au făcut pod peste Bahlui, un iaz și mori “în Bahluiu la satul mănăstirii la Ulmi ce este în ținutul Hârlăului”... dar pârcălabii de Hârlău luau “Pârcălăbie de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]