2,402 matches
-
Bistrița, se afla satul Costinți (azi Costișa). La foarte mare distanță, între Huși și Vaslui, se aflau două sate. Cea mai importantă danie pe care Alexandru cel Bun o face fiilor lui Oană vornicul, pe lângă cele trei sate dăruite mânăstirii Humor, este un loc pe stânga Prutului, unde se puteau întemeia zece sate și un alt loc, pe dreapta râului, unde se puteau întemeia alte zece sate. Punându-le pe hartă, vedem că satele vornicului nu se aflau într-un singur
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cât de stabile puteau fi domeniile feudale românești. Un alt sat din moșia lui Oană vornicul, Moisinți (Moisești) din ținutul Neamț, se afla în 1455 în stăpânirea lui Tador Limbă Dulce. La 18 februarie 1445, fiii lui Oană întăresc mânăstirii Humor cele trei sate de sub Dumbrava Înaltă, moșia mânăstirii despărțindu-se de moșia boierului. Una dintre marile moșii din secolul al XV-lea este aceea a lui Oană Porcu. La 27 iulie 1448, Petru voievod îi întărește lui Oană (Ion, Ivan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și o prisacă; mânăstirii Bistrița trei sate și vii în dealul Hârlăului; domnul dă două sate pe satul Vicovul de Jos, pe care îl dăruie mânăstirii Moldovița. Cumpără și dă o jumătate de sat mânăstirii Moldovița, cumpără și dă mânăstirii Humor un sat. După domn, biserica era cea mai importantă instituție a statului feudal românesc. Ea se bucura de o autoritate morală-spirituală, pe care i-o conferea credința. Respectată de toată lumea, începând cu domnul, care era „unsul lui Dumnezeu” în urma ritualului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
slujbele datorate domniei, ei fiind obligați “să păzească această mânăstire și să lucreze acestei mânăstiri”. La 16 martie 1490, stareța Eufrosina cu toate surorile ei, au venit în fața domnului și au închinat mânăstirea lor, cu satul Balasinești, mânăstirii Putna. Mânăstirea Humor, cu hramul Adormirea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, a fost ridicată de Oană vornicul, pe moșia lui, înainte de anul 1415. La 13 aprilie 1415, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii satul unde a fost Tatomir și Pârtea, la obârșia Salonețului și seliștea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
înainte de anul 1415. La 13 aprilie 1415, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii satul unde a fost Tatomir și Pârtea, la obârșia Salonețului și seliștea lui Dianiș. La 28 decembrie 1428, domnul întărea fiilor lui Oană vornicul seliștea lui Dobrin, la Humor, împreună cu mânăstirea de acolo, dăruindu-le pentru această mânăstire satele unde a fost Minco, unde a fost cneaz Stan și satul de la iazul lor, sub Dumbrava Înaltă. La 18 februarie 1445, domnul întărea mânăstirii Humor satele pe care fii lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vornicul seliștea lui Dobrin, la Humor, împreună cu mânăstirea de acolo, dăruindu-le pentru această mânăstire satele unde a fost Minco, unde a fost cneaz Stan și satul de la iazul lor, sub Dumbrava Înaltă. La 18 februarie 1445, domnul întărea mânăstirii Humor satele pe care fii lui Oană vornicul le dăruiau mânăstirii anume: Vorniceni, sub Dumbrava Înaltă, Antilești și Părtești. La 27 septembrie 1445, domnul scutea de vamă două care, ce vor aduce pește de la Dunăre pentru mânăstirea Humor. Petru Aron, scutea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnul întărea mânăstirii Humor satele pe care fii lui Oană vornicul le dăruiau mânăstirii anume: Vorniceni, sub Dumbrava Înaltă, Antilești și Părtești. La 27 septembrie 1445, domnul scutea de vamă două care, ce vor aduce pește de la Dunăre pentru mânăstirea Humor. Petru Aron, scutea la 20 ianuarie 1456 pe locuitorii din satul Părtești și din seliștea Dieniș de toate dările și muncile datorate domniei “ca să lucreze numai pentru sfânta mânăstire și ei (acesteia) să îi plătească toate dările și toate veniturile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
urmau să plătească 10 ruble de argint. Ștefan cel Mare dăruia, la 30 august 1467, un obroc de 5 buți de vin pe an. La 11 septembrie 1467, Iurie Șerbici cu mama lui, Fedca, și cu sora lui, Anușca, dăruia Humorului un loc unde să își facă o prisacă și jumătate din acel câmp, anume, Zlătăroia, dintre vadurile de sub Bohotin, mai sus de Nourești. La 25 aprilie 1475, Ștefan cel Mare întărește mânăstirii Humor “satele drepte și proprii ale acestei sfinte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Fedca, și cu sora lui, Anușca, dăruia Humorului un loc unde să își facă o prisacă și jumătate din acel câmp, anume, Zlătăroia, dintre vadurile de sub Bohotin, mai sus de Nourești. La 25 aprilie 1475, Ștefan cel Mare întărește mânăstirii Humor “satele drepte și proprii ale acestei sfinte mânăstiri, anume satele: Dvorniceanii, sub Dumbrava Înaltă, și Stăuceanii, și Glodeni, și la obârșia Solonețului, satul anume Pârteștii și curtea lui Dieniș, și pe Jijia satul, anume, Călugărenii și... un munte, anume Ostra
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mânăstiri pan Iurie Șerbescul și mama lui”. La 26 noiembrie 490, urmașii lui Lazor și Sima vând domnului satul Glodeni, lângă Stăuceni, unde a fost Stan, sat pe care aveau privilegiu de la Alexandru cel Bun. Cu această ocazie, egumenul de la Humor i-a dat domnului o seliște, anume Poiana, la Gura Humorului, și a primit în schimb satul Glodeni, unde a fost Stan, lângă Stăuceni. Cât privește privilegiul din 27 octombrie 1491, prin care se întărea mânăstirii Muntele Mare, a fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
urmașii lui Lazor și Sima vând domnului satul Glodeni, lângă Stăuceni, unde a fost Stan, sat pe care aveau privilegiu de la Alexandru cel Bun. Cu această ocazie, egumenul de la Humor i-a dat domnului o seliște, anume Poiana, la Gura Humorului, și a primit în schimb satul Glodeni, unde a fost Stan, lângă Stăuceni. Cât privește privilegiul din 27 octombrie 1491, prin care se întărea mânăstirii Muntele Mare, a fost considerat a fi un fals. Actuala biserică de la Humor, una dintre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la Gura Humorului, și a primit în schimb satul Glodeni, unde a fost Stan, lângă Stăuceni. Cât privește privilegiul din 27 octombrie 1491, prin care se întărea mânăstirii Muntele Mare, a fost considerat a fi un fals. Actuala biserică de la Humor, una dintre cele care și-a păstrat frescele exterioare, a fost zidită de logofătul Toader Bubuiog, fratele lui Petru Rareș. Mânăstirea Putna. I-au trebuit lui Ștefan cel Mare nouă ani de domnie ca să poată ridica un lăcaș de cult
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Mușata, soția panului Zbere, și de la surorile, verii și nepoții acestuia, satul Vlădenii și cu mori pe Siret, unde a fost Oniș Vlad, pe care îl dăruie mânăstirii Voroneț. La 26 noiembrie 1490, Ștefan dăruie Voronețului Poiana de la gura Humorului, pe care o obținuse în schimbul satului Glodeni, pe care domnul îl cumpărase pe 150 de zloți tătărești. Acum sunt fixate și hotarele mânăstirii. Tot în 26 noiembrie 1490 are loc un schimb între mânăstirea Humorului și mânăstirea Voroneț: de date
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dăruie Voronețului Poiana de la gura Humorului, pe care o obținuse în schimbul satului Glodeni, pe care domnul îl cumpărase pe 150 de zloți tătărești. Acum sunt fixate și hotarele mânăstirii. Tot în 26 noiembrie 1490 are loc un schimb între mânăstirea Humorului și mânăstirea Voroneț: de date aceasta, Poiana apare ca “seliște în gura Humorului”, ea aparținuse mânăstirii Humor, iar domnul o dăruie Voronețului în schimbul satului Glodeni. La 22 ianuarie 1497, domnul cumpăra și dăruia Voronețului o prisacă la Cârligătură, pe marginea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe care domnul îl cumpărase pe 150 de zloți tătărești. Acum sunt fixate și hotarele mânăstirii. Tot în 26 noiembrie 1490 are loc un schimb între mânăstirea Humorului și mânăstirea Voroneț: de date aceasta, Poiana apare ca “seliște în gura Humorului”, ea aparținuse mânăstirii Humor, iar domnul o dăruie Voronețului în schimbul satului Glodeni. La 22 ianuarie 1497, domnul cumpăra și dăruia Voronețului o prisacă la Cârligătură, pe marginea pârâului Mihalcea, și o bucată de pământ, Lazul, care era lângă prisacă. O
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cumpărase pe 150 de zloți tătărești. Acum sunt fixate și hotarele mânăstirii. Tot în 26 noiembrie 1490 are loc un schimb între mânăstirea Humorului și mânăstirea Voroneț: de date aceasta, Poiana apare ca “seliște în gura Humorului”, ea aparținuse mânăstirii Humor, iar domnul o dăruie Voronețului în schimbul satului Glodeni. La 22 ianuarie 1497, domnul cumpăra și dăruia Voronețului o prisacă la Cârligătură, pe marginea pârâului Mihalcea, și o bucată de pământ, Lazul, care era lângă prisacă. O nouă danie era făcută
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
documentului în care este menționată. Formula ne indică doar faptul că în acel loc a fost, cândva, curtea unui boier. Lămuritoare în acest sens sunt documentele referitoare la „curtea lui Dieniș”. La 25 aprilie 1475, Ștefan cel Mare întărea mânăstirii Humorului satele sale printre care și „curtea lui Dieniș”. De data aceasta nu ni se mai spune „unde a fost curtea lui Dieniș”, ci, simplu, curtea lui Dieniș. Ar însemna că, în 1475, aici exista, chiar în apropierea mânăstirii Humor, o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mânăstirii Humorului satele sale printre care și „curtea lui Dieniș”. De data aceasta nu ni se mai spune „unde a fost curtea lui Dieniș”, ci, simplu, curtea lui Dieniș. Ar însemna că, în 1475, aici exista, chiar în apropierea mânăstirii Humor, o curte întărită, curtea lui Dieniș. Dacă această curte ar fi avut vreun rost militar, nu avea nici un sens ca ea să fie dăruită unei mânăstiri. Alte documente, date mai înainte, ne dau posibilitatea să cunoaștem ceva mai bine ce
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
această curte ar fi avut vreun rost militar, nu avea nici un sens ca ea să fie dăruită unei mânăstiri. Alte documente, date mai înainte, ne dau posibilitatea să cunoaștem ceva mai bine ce se ascunde sub formula curtea cuiva. Mânăstirea Humorului aparținea domeniului lui Oană Vornic. În 1415, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii „panului Ion vornic” un sat la gura Solonețului și seliștea lui Dieniș. Așadar, la 1415, este vorba de o seliște, adică de un loc unde a fost sau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
panului Ion vornic” un sat la gura Solonețului și seliștea lui Dieniș. Așadar, la 1415, este vorba de o seliște, adică de un loc unde a fost sau se putea întemeia un sat. La 20 ianuarie 1456, Petru Aron întărea Humorului satele ei, Pârtești și „seliștea lui Dieniș”, acordându-le oamenilor „oricâți sunt în aceste sate” slobozie deplină. În 1475, însă, i se spune „curtea lui Dieniș” dar, în slavă, dvoriște înseamnă unde a fost curtea. În secolul al XV-lea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
după biruința de la Vaslui: “ieșindu-i înainte mitropolitul și cu toți preoții, aducând Sfânta Evanghelie și cinstita cruce în mâinile sale ca înaintea unui împăratu și biruitoriu de limbi păgâne, de l-au blagoslovitu.” În 1473, Ștefan dăruia mânăstirii de la Humor un Tetraevanghel, în care domnul este înfățișat într-o miniatură, stând în genunchi la picioarele Maicii Domnului. La sfârșitul manuscrisului, se arată că donatorul a fost “Binecinstitorul și de Dumnezeu iubitorul împărat, Io Ștefan voievod, domn al țării Moldovlahiei.” În
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nici în târguri, la Nistru, la Cetatea Albă sau la Chilia, sau la Dunăre, “sau oriunde în țara noastră, peste tot să le fie lor slobod și fără vamă, fie la vămile vândute, fie la cele nevândute.” Dându-i mânăstirii Humor ca obroc anual două care cu pește, se preciza că ele vor fi scutite de vamă la trecerea peste ape sau unde vor încărca pește. Cele trei care mari, cu care mânăstirea Moldovița transporta pește, sare sau miere, erau scutite
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
făcută de Gh. Asachi, că domnul avea mustăți și o barbă impunătoare. Episcopul Melchisedec s-a străduit să îi convingă pe istorici că adevăratul portret al lui Ștefan cel Mare este cel din miniatura de pe o foaie din Tetraevanghelul de la Humor. Întâmpinată cu multe rezerve, opinia episcopului a fost acceptată până la urmă. G. Balș, N. Iorga, O. Tafrali au făcut o descriere a portretului lui Ștefan cel Mare, pornind de la tablourile votive din bisericile ridicate de domn. Un studiu despre portretul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
votive din bisericile ridicate de domn. Un studiu despre portretul domnului din pictură, miniatură și broderie a fost făcut de Teodora Voinescu. Primul și cel mai expresiv portret este, după Teodora Voinescu, cel din miniatura de pe fila din Tetraevanghelul de la Humor. Cel de-al doilea portret, făcut înainte de portretele din tablourile votive, este cel brodat pe un Epitrahil, care se păstrează la mânăstirea Putna. Este o reprezentare convențională a figurii domnului, “ruptă parcă din galeria de sfinți așezați unii sub alții
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe care mi-o sugerează istoria paralelă a mentalităților apusene și răsăritene din acea vreme: anume, cele mai frumoase și impresionante reprezentări ale Judecății de Apoi pictate în occident datează din epoca Renașterii. La fel, în Moldova de Sus, la Humor, Moldovița, Voroneț, Arbore, Râșca, Sucevița, găsim cele mai frumoase și impresionante fresce tratând această temă. Și suntem ispitiți să vedem că aceleași preocupări spirituale îi îndemnau pe clerici și pe artiști, în Răsărit și în Apus, să stăruie asupra acestei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]