1,864 matches
-
cunoașterea elementelor motivaționale care predomină, dacă predominante sunt cele generale, se poate face o prognoză asupra comportamentului consumatorului, dacă predomină cele individuale șansa scade simțitor. Specialiștii apreciază că motivația de consum este constituită În cea mai mare parte din elemente ideatice și comportamentale specifice grupurilor sociale, cum ar fi: opinii, prejudecăți și credințe, obiceiuri și tradiții, modele socio-culturale de comportament, modă, etc. Dar, oricât de puternice ar fi motivațiile, Întotdeauna ele sunt dependente de situație. De aceea motivele care direcționează comportamentul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
locul folosirii, fiind apoi reconstituit pe baza energiei provenite din oxidarea hranei; exemplu: ATP (adenozintrifosfat) U ADP (adenozindifosfat) + H3PO4 + energie sursă de energie primară - punct de reverberare/alimentare energetică, în uzul biocenozei; întotdeauna este externă ecosistemului fie spațial (Soarele), fie ideatic (compusul chimic redus, care este întotdeauna străin circuitului de substanță din ecosistem (biotop + biocenoză) chiar dacă spațial este inclus în biotop) tal - corpul vegetativ al unei plante inferioare, nediferențiat în organe, alcătuit fie dintr’o celulă multinucleată, fie din mai multe
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Fraților rumăni, cetiți și nu judecareți necetind Înainte), este scrisă În general cu respectarea normelor limbii române literare. Adică sînt selectate, de regulă, cuvinte aparținînd acestui registru al limbii române. Construcția enunțurilor este Însă deficitară adesea din cauza confuziei din planul ideatic. Iată: . Cuvintele sînt de Înțeles, dar textul e greu de priceput, dînd naștere la fel de fel de confuzii, printre care și posibilitatea ca trăsătura definitorie a unei limbi să fie numele ei, caz În care (limba) germană, Deutsche (Sprache), (langue) allemande
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
prietenii mei am fost la wen-kend. Ceea ce au realizat a fost o Înșiruire de propoziții pe care unii dintre ei le-au și numerotat, ceea ce Înseamnă că ele au fost concepute ca enunțuri diferite, fără legătura logică și fără coerența ideatică necesare Într-o compunere. Se observă topica defectuoasă, folosirea unor cuvinte Într-o formă aproximativă wen-kend, Vatra Dorne, ignorarea semnelor de punctuație sau folosirea incorectă a lor, ceea ce duce la Înțelegerea trunchiată a mesajului, repetarea supărătoare a unor cuvinte, prezența
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
footnote> Sancțiunile economice au devenit o componentă a diplomației de la sfârșitul războiului rece. Sancțiunile economice ca instrumente de sine stătătoare, de cele mai multe ori nu își ating țelul dorit, mai ales dacă obiectivele sunt multe și timpul este scurt. La modul ideatic, sancțiunile își doresc să aibă ca rezultat remodelarea unei societății sau a unui stat în punctele sale critice din exterior. În cazul în care acestea se folosesc în conflictele civile rezultatele de asemeni sunt foarte greu de obținut deoarece în
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
conceptul de nou, util trebuie să fie acceptat de grup; performanța creativă reușește să restructureze întregul nostru univers de semnificații; domeniul de aplicabilitate să fie cât mai vast; produsele pot fi palpabile, concrete sau de natură psihologică (idei exprimate, proiecte ideatice); produsul creativ să prezinte ceva nou pentru o cultură oarecare sau pentru viața unui individ; produsul, chiar dacă nu este nou pentru societate, să fie obținut pe o cale individuală de către subiect. Definirea creativității trebuie să cuprindă atât aspectul aptitudinal (capacitatea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
această aproape primă decadă ne lasă impresia unor evoluții atipice în raport cu ultima parte a secolului trecut. Tot mai adesea avem parte de proiecții discursive ce se vor a fi considerații de factură geopolitică ori geostrategică fără a avea un fundament ideatic ori documentar în adevăratul sens al cuvântului. Unele dintre aserțiuni proiectează teza „noului” Război Rece, coroborând-o cu evoluțiile specifice etapei considerate a fi post-istorice. În ce ne privește, în volumul de față elaborat de tânărul lector universitar Marius-George Cojocaru
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
adevăratul sens al cuvântului. Unele dintre aserțiuni proiectează teza „noului” Război Rece, coroborând-o cu evoluțiile specifice etapei considerate a fi post-istorice. În ce ne privește, în volumul de față elaborat de tânărul lector universitar Marius-George Cojocaru regăsim așezarea cuminte ideatică și științifică instanță a resorturilor cercetătorului unei teme egale cu o istoriografie. În fapt, până în momentul de față, s-au scris zeci de volume, studii, articole dedicate Războiului Rece. Ceea ce realizează domnul Marius-George Cojocaru reprezintă indiscutabil o abordare corectă, didactică
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
și Vest. El a reflectat o lume dominantă de șocul a două ideologii antinomice, o lume marcată de prezența unei ostilități controlate și în care s-au înregistrat semnificative crize sau conflicte, mocnite sau declarate, intrasistem. Așadar, în această ordine ideatică, ne-am permite a sublinia faptul că problema stopării ascensiunii sovietice pe continentul european, ca de altfel în întreaga lume, devenise un obiective de maximă importanță, încă din primăvara anului 1945, când specialiștii OSS avertizau conducerea americană asupra primejdiei pe
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
al doilea analizăm conectivitatea ca dimensiune sintactică a discursivității. O construcție discursivă este o conexiune de semne sau entități lingvistice (cuvinte, propoziții, fraze), o conexiune mai mult sau mai puțin corectă și coezivă gramatical, mai mult sau mai puțin coerentă ideatic și consistentă logic. Coeziunea gramaticală este abordată ca o „conectivitate secvențială”, fiind legătura gramaticală dintre enunțuri, care asigură unitatea și continuitatea unei secvențe discursive. Coerența ca proprietate a construcțiilor discursive bine formate constituie relaționarea ideatică compatibilă între entitățile lingvistice ale
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
mult sau mai puțin coerentă ideatic și consistentă logic. Coeziunea gramaticală este abordată ca o „conectivitate secvențială”, fiind legătura gramaticală dintre enunțuri, care asigură unitatea și continuitatea unei secvențe discursive. Coerența ca proprietate a construcțiilor discursive bine formate constituie relaționarea ideatică compatibilă între entitățile lingvistice ale acesteia, asigurându-i continuitatea și unitatea tematică; ea mai poate fi numită și „conectivitate conceptuală”. Consistența logică a unei producții discursive este asumată ca o conectivitate logică, non-contradictorie a acesteia. În timpul enunțării, locutorul este atent
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
și o „coeziune tematică”, numită și coerență. Însăși discursul este definit ca „secvență continuă de propoziții sau fraze, structurată și coerentă” (BiduVrânceanu, 1997:174). 2.2. Coerența discursivă „Coerența ca proprietate a discursurilor bine formate” (Reboul, 2001:191) reprezintă relaționarea ideatică compatibilă între componentele unei secvențe discursive, asigurându-i continuitatea și unitatea ideatică, tematică. Datorită faptului că această coerență reflectă legătura ideatică, ea mai poate fi numită și „conectivitate conceptuală” (Bidu-Vrânceanu, 1997:509). Afirmam, mai sus, că unii autori consideră că
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
secvență continuă de propoziții sau fraze, structurată și coerentă” (BiduVrânceanu, 1997:174). 2.2. Coerența discursivă „Coerența ca proprietate a discursurilor bine formate” (Reboul, 2001:191) reprezintă relaționarea ideatică compatibilă între componentele unei secvențe discursive, asigurându-i continuitatea și unitatea ideatică, tematică. Datorită faptului că această coerență reflectă legătura ideatică, ea mai poate fi numită și „conectivitate conceptuală” (Bidu-Vrânceanu, 1997:509). Afirmam, mai sus, că unii autori consideră că numai prezența mărcilor de coeziune gramaticală într-un șir de enunțuri nu
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
BiduVrânceanu, 1997:174). 2.2. Coerența discursivă „Coerența ca proprietate a discursurilor bine formate” (Reboul, 2001:191) reprezintă relaționarea ideatică compatibilă între componentele unei secvențe discursive, asigurându-i continuitatea și unitatea ideatică, tematică. Datorită faptului că această coerență reflectă legătura ideatică, ea mai poate fi numită și „conectivitate conceptuală” (Bidu-Vrânceanu, 1997:509). Afirmam, mai sus, că unii autori consideră că numai prezența mărcilor de coeziune gramaticală într-un șir de enunțuri nu este suficientă pentru ca acesta să fie un discurs sau
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
sus, că unii autori consideră că numai prezența mărcilor de coeziune gramaticală într-un șir de enunțuri nu este suficientă pentru ca acesta să fie un discurs sau secvență discursivă, fiind absolut necesară coerența discursivă ca și conectivitate, continuitate și unitate ideatică. Mărcile de coeziune gramaticală sunt insuficiente pentru a determina un discurs bine format deoarece - spun Reboul și Moeschler - pot fi produse șiruri de enunțuri care au mărci de coeziune gramaticală dar sunt incoerente. De exemplu: „Ion a cumpărat o vacă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
-i alunge pe ceilalți zei și să le ia locul.” (idem:191). Prin urmare, deși mărcile de coeziune gramaticală indică prezența unei secvențe discursive în cadrul unui șir de enunțuri, pentru ca aceasta să fie considerată bine formată trebuie să fie coerentă ideatic. Coerența garantează unitatea discursivă, continuitatea și integrarea progresivă a ideilor în jurul unei teme. Aceasta deoarece pe lângă “intențiile comunicative locale” pe care le are pentru fiecare dintre enunțurile pe care le produce, locutorul unui discurs are și o “intenție comunicativă globală
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
că, coerența unei succesiuni de propoziții nu este altceva decât “proiecția” pe această succesiune a unei singure propoziții, “discursul...este o lungă propoziție.” (apud E. Vasiliu, 1990:81). Discursului sau secvenței discursive îi este astfel asigurată continuitatea și globalizarea tematică, ideatică. Paul Cornea vorbește despre coerență, “ca totalitatea dependențelor logico-semantice subiacente textului de suprafață” (1998:37). Este vorba de faptul că relațiile de coerență intradiscursive reprezintă conectivitatea interpropozițională la nivelul structurii ideatice sau de adâncime, conectivitatea compatibilă dintre “gândurile” enunțurilor. Pentru ca
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
discursive îi este astfel asigurată continuitatea și globalizarea tematică, ideatică. Paul Cornea vorbește despre coerență, “ca totalitatea dependențelor logico-semantice subiacente textului de suprafață” (1998:37). Este vorba de faptul că relațiile de coerență intradiscursive reprezintă conectivitatea interpropozițională la nivelul structurii ideatice sau de adâncime, conectivitatea compatibilă dintre “gândurile” enunțurilor. Pentru ca un discurs sau secvență discursivă să fie coerentă sau bine formată, trebuie să respecte o serie de reguli de coerență: Regula de relație: pentru ca o secvență să fie coerentă, trebuie ca
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
ca ideile pe care le exprimă să se lege între ele. Astfel, secvența: “Alina va naște în curând, însă este bolnavă”, prezintă relații congruente, pe când secvența: “Alina va naște în curând, însă cântăreții de rap displac intelectualilor”, nu prezintă conectivitate ideatică. Regula de progresie: cere ca dezvoltarea unei secvențe discursive coerente să fie însoțită de un aport ideatic mereu înnoit. Secvența: “Văduvele nu primesc decât jumătate din pensia răposatului soț. Femeile necăsătorite percep o pensie egală cu jumătatea celei pe care
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
curând, însă este bolnavă”, prezintă relații congruente, pe când secvența: “Alina va naște în curând, însă cântăreții de rap displac intelectualilor”, nu prezintă conectivitate ideatică. Regula de progresie: cere ca dezvoltarea unei secvențe discursive coerente să fie însoțită de un aport ideatic mereu înnoit. Secvența: “Văduvele nu primesc decât jumătate din pensia răposatului soț. Femeile necăsătorite percep o pensie egală cu jumătatea celei pe care o primea soțul lor defunct. Ele nu au decât cincizeci la sută din indemnizația pe care o
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
cât pentru a o transforma, a acționa asupra ei prin intermediul interlocutorului. Vorbirea (scrierea) fiind o formă a comportamentului uman, noi avem putința ca, prin limbaj, acționând asupra „lumii psiho-comportamentale” a interlocutorului, să acționăm, indirect, asupra lumii reale, exterioare. Modificând „lumea ideatică” a interlocutorului prin limbaj, transformăm lumea reală prin interlocutor. Spre exemplu, spunând interlocutorului: „Închide, te rog, ușa!”, vom transforma mediul înconjurător („de la ușa deschisă la ușa închisă”) fără ca locutorul să se deplaseze și să facă el însuși acest lucru. Sunt
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
două dintre capitole. Pentru capitolul dedicat discuției asupra tezei democratice rămân profund îndatorat contribuției Dianei Biró, în absența căreia discuția ar fi suferit, fără îndoială. Ca întotdeauna, Cristina Șandru a încercat să îmbunătățească nu doar calitatea exprimării, dar și claritatea ideatică. În sfârșit, dar nu în ultimul rând, un cuvânt de mulțumire lui Mihail E. Ionescu, pentru constanta sa prezență nu doar în dimensiunea academică a vieții mele. Fără sprijinul constant al fratelui meu, mă îndoiesc că aș fi parcurs acest
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
idei și instrumente de politică externă propuse de curentul de gândire liberal la începutul secolului XXI și cele vehiculate la debutul disciplinei Relațiilor Internaționale ca obiect academic de studiu. În acest context, este cu atât mai importantă (re) cunoașterea rădăcinilor ideatice ale instituționalizării disciplinei. În cele ce urmează, vom prezenta în acest capitol nucleul teoretic al ideilor ce stau la baza teoriei liberale, așa cum au fost ele exprimate în perioada interbelică mai întâi vom trece în revistă conținutul idealismului interbelic reflectat
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
se referă la credința în perfectibilitatea condiției umane ca urmare a capacității intelectuale și, de aici, la încrederea în posibilitatea evoluției progresiste. Nimeni altul decât Norman Angell este cel care argumenta, încă din 1918, că transformările semnificative la nivel conceptual/ideatic sunt cele care determină comportamentul politic și social al umanității în absența unor transformări radicale a naturii umane. c. Critica ideii armonizării naturale a intereselor Opozanții Realpolitik-ului sau cel puțin o parte dintre ei sunt în același timp avocați ai
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
este educabilă; poate fi cunoscută, măsurată și stimulată. Creativitatea ca rezultat al stimulării și activității înseamnă acumulări de capacități, abilități și posibilități de realizare a ceva nou, original, în plan ideal abstract și, după caz, în plan practic, deci inventivitatea ideatică și practică. Se consideră că la naștere copilul posedă doar o anumită potențialitate creativă, evidențiată de o anumită flexibilitate, fluență și sensitivitate (sensibilitate) a scoarței cerebrale (și a sistemului nervos în general). Ulterior, în procesul educației și activității, al rezolvării
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]