3,066 matches
-
vârstă (18-23, 24-29, 30-35) nu au relevat diferențe semnificative în identificările valorice nici sincronic, nici diacronic. 6.2.6. Concluziile analizei identificărilor în cadrul dimensiunii axiologice Întrebarea principală pe care am urmărit-o pe parcursul acestei secțiuni a fost "Care este profilul identitar, în plan axiologic, al tinerilor din România?". Practic, aici nu am investigat profilul identitar sub toate aspectele sale, ci doar dimensiunea axiologică a acestuia. Am căutat să arătăm cum se structurează aceste identificări și care este dinamica lor în perioada
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nici diacronic. 6.2.6. Concluziile analizei identificărilor în cadrul dimensiunii axiologice Întrebarea principală pe care am urmărit-o pe parcursul acestei secțiuni a fost "Care este profilul identitar, în plan axiologic, al tinerilor din România?". Practic, aici nu am investigat profilul identitar sub toate aspectele sale, ci doar dimensiunea axiologică a acestuia. Am căutat să arătăm cum se structurează aceste identificări și care este dinamica lor în perioada 1993-2005. Am descoperit, așa cum era de așteptat pe baza teoriilor contemporane dedicate axiologiei socialului
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cele furnizate de BCC-2005) referitoare la identificările pe dimensiunea etnospirituală sunt de tip hic et nunc. Ele nu ne permit o perspectivă diacronică asupra identificărilor, așa cum a fost posibil în cazul analizelor dedicate dimensiunii axiologice, și nu permit dinamizarea profilului identitar pe ideea nucleu-identitate proteică. Studiul reprezentărilor însă ne va permite conturarea unor ipoteze în raport cu identificările pe dimensiunea etnospirituală. 6.4.1. Reprezentarea socială definire, caracteristici Reprezentările sociale, numite și reprezentări colective, fac parte dintr-un subdomeniu al analizelor socialului reintrat
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
al integrării în Uniunea Europeană. Rămâne de validat ipoteza unor erodări, dar acest lucru nu se poate face în absența datelor longitudinale 55. Deși, evident, nu acoperă empiric complexitatea și vastitatea problematicii identității colective, acest capitol oferă o radiografie asupra fenomenului identitar la tineri. Concluzia generală care pare să se detașeze în urma analizelor efectuate pe cele trei dimensiuni (identificări axiologice și etnospirituale, pe de o parte, și reprezentări sociale, pe de alta) este că identitatea de tip tradițional nu este în declin
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mai puternic în mediul rural decât în cel urban. CAPITOLUL 7 SINTEZA CONCLUZIILOR "Ce este schimbarea socială?", "Cum se manifestă schimbările sociale în România postcomunistă?", "Ce este identitatea?", "Ce este identitatea la nivel colectiv?", " Cum putem să stabilim un profil identitar la nivel colectiv?" și "Care este profilul identitar sociocultural al tinerilor din România în contextul schimbărilor sociale din societatea noastră?" sunt întrebările care au stat la baza acestei lucrări. Demersul nostru a fost guvernat pe de o parte, de încercarea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
urban. CAPITOLUL 7 SINTEZA CONCLUZIILOR "Ce este schimbarea socială?", "Cum se manifestă schimbările sociale în România postcomunistă?", "Ce este identitatea?", "Ce este identitatea la nivel colectiv?", " Cum putem să stabilim un profil identitar la nivel colectiv?" și "Care este profilul identitar sociocultural al tinerilor din România în contextul schimbărilor sociale din societatea noastră?" sunt întrebările care au stat la baza acestei lucrări. Demersul nostru a fost guvernat pe de o parte, de încercarea de a creiona, pe baza analizei teoriilor specifice
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
palierul latențelor, a unor cadre spirituale activate prin trăire la nivelul realității intersubiective. Ținând cont de toate teoriile identității colective parcurse, am urmărit să găsim răspunsuri la întrebările: "Ce este identitatea la nivel colectiv?", " Cum putem să stabilim un profil identitar la nivel colectiv?" și "Ce este identitatea socioculturală?". Am arătat că identitatea socioculturală e o noțiune care ne-a permis să ne ridicăm deasupra teoriilor particulare dedicate diferitelor identități colective identitate de rasă, etnie, clasă, gen ș.a. și să identificăm
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
colective, simboluri etc.), actualizate prin și în anumite (și nu alte) trăiri (emoții, atitudini ș.a.), cogniții, reprezentări sau acțiuni sociale (fie ele discursuri sau comportamente). Întrebarea principală pe care am urmărit-o în plan empiric a fost "Care este profilul identitar al tinerilor din România?". Nu am investigat identitatea socioculturală sub toate aspectele sale, ci doar dimensiunile axiologică și etnospirituală, la care am adăugat nivelul reprezentărilor sociale asupra identificărilor socioculturale. În planul reprezentărilor sociale, am concluzionat, sub rezerva puținelor datelor disponibile
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cantonată mai degrabă la nivel exploratoriu și descriptiv decât explicativ. Vrem să vedem așadar în primul rând "care este" și abia apoi (acolo unde datele de care dispunem ne permit) să urmărim dacă și ce modificări au loc în profilul identitar. 4 La fel se întâmplă și cu conceptul de cultură de exemplu: cultură etnică, cultură religioasă, cultură politică, cultură regională, cultură comunitară, cultură de clasă ș.a. (vezi și Baumann, 1999:84). 5 Analiza clasică, sincronică a identității încearcă să spună
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ca dimensiune totală. 13 Interacțiuni sociale, de exemplu. 14 Coduri, valori de exemplu 15 De fapt, considerăm că ideea identităților multiple își are sursa în confuzia definirii intern-extern sau hetero- și autoidentificare; cu alte cuvinte, chiar dacă pentru observatorul extern fețele identitare ale persoanelor sau grupurilor par multiple și uneori disparate, pentru subiect sau grup ele au o solidă consistență internă și se prezintă de fapt ca dimensiuni. 16 Vezi ca modele paralele Blaga (orizonturi inconștiente, personanță, stil) sau Bădescu (planul darurilor
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a lui Traian Băsescu /127 ÎI.5. Dincolo de textele literare /134 Visul fetei de la țară reprezentarea sociosemiotică a realității românești în "Baroneasă", de Liviu Rebreanu ÎI.5 .a. Dincolo de nume valentă și magnitudinea stimei /137 ÎI.5.b. Modalizarea indice identitar /140 ÎI.5.c. Iubiri semi-împlinite /141 În loc de concluzii de la "semio-ce" la semiotici textuale /145 Anexe /147 Bibliografie /153 Summary / 165 Prefață Emergentă și dezvoltarea unei discipline sunt indisolubil legate de "spiritul timpului" (Zeitgeist). În anii '60, dominați de marile
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
partea a doua vor demonstra importantă spațiilor mentale din gramatică cognitivă sau a circuitelor sensurilor conotative (Danesi 1999), dincolo de orice simplă reprezentare denotativa. Această scurtă prezentare a principalelor turnuri din perioada (post)modernă sugerează faptul că orice reprezentare sau construcție identitara socială, politică și/ sau culturală trebuie să fie un joc abil unde valoarea nu este doar un scop (o finalitate), ci și mijlocul sau calea, adică acele piese abstracte (structura de profunzime a sistemului mental abstract al interlocutorilor). Materializarea valorilor-mijloc
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a scăpa de multiplele sensuri ale imaginii este înlocuirea acesteia cu trei concepte, si anume reputație, percepție și evaluare. Într-adevăr, reputația joacă rolul poate cel mai important în relații publice (a se vedea mixul identității înglobat în mixul managementului identitar II.a.), iar acesta este motivul pentru care relațiile publice trebuie să ofere consultanță conducerii de la cel mai înalt nivel al unei companii. Considerăm că toate aceste abordări interrelaționate ale imaginii au un caracter dual dacă ne gândim la cele
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
2002 de Alină Mungiu-Pippidi în Românii după '89 și Politică după comunism și în 2005 într-un studiu cantitativ (Valorile și credințele românești și europene: la fel sau nu?), realizat de IRSOP Market Research & Consulting Ltd. pentru DC Communication. Valorile identitare ale unui popor (Cmeciu C. 2005a: 36) pot fi aflate prin răspunsurile la o întrebare precum "Ce înseamna a fi român pentru dumneavoastră?" Subiecții intervievați (Mungiu 1995: 129-133) au răspuns: patriotismul. Dar modul de a percepe această valoare terminală (Rokeach
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
PARTEA a II-a Semiotica aplicată Dincolo de semiotica socială "Alegerile și acțiunile pentru care publicul ar putea opta sunt dependente de semnificație." (Brummett 1994: 69, trad.n.) ÎI. Identități culturale textuale corporatiste, politice și literare Semnificațiile persuasive sunt asociate produselor identitare finale ale unui management al culturii la care recurg producătorii de texte corporatiste, politice sau literare. Acestea ajuta publicurile să se identifice printr-un consum simbolic (Fairclough 1989; Floch 1990, [1995] 2000; Baudrillard [1970] 2005) cu produsele sau serviciile "achiziționate
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
sine altul celălalt (Baudrillard, Guillaume [1994] 2002), între care se observă o relație continuă și permanentă de inter/ transrelaționare, guvernată de tensivitate (Moscovici, apud Markova [2003] 2004: 216-217), pe care am redat-o prin săgețile în ambele direcții: Aceasta triada identitara (Cmeciu C. 2007b: 525) cuprinde un altul despre care Eugen Coșeriu (apud Marian 2005: 18) spune că "nu e străin, ci este un alt EU", fiind exact simulacrul imaginar, rolul actanțial asumat de producător în fiecare mise en image corporatist
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
celălalt 1, pe care îl vom identifica cu un consumator generic (cumpărătorul, alegătorul sau cititorul), și în celălalt 2, pe care îl vom identifica cu organizațiile de pe piața competiționala sau contracandidații. Obiectul de valoare, punctul central și fundamentul relației triadice identitare este reprezentarea socială și culturală construită de fiecare producător de text. Datele empirice folosite în partea a doua constituie argumentele pentru o abordare non-esențialistă (Holliday, Hyde, Kullman 2004) asupra identității și culturii. Această perspectivă (de)constructivista se înscrie în tiparele
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
limitele cadrului legal, care permite că o imagine să devieze de la identitatea reală. În cazul organizațiilor, se observă o continuă negociere între imaginea și identitatea corporatistă, care trebuie să implice percepțiile împărtășite de publicurile acestora, ceea ce am identificat în triunghiul identitar cu celălalt 1. O organizație își creează propria imagine sau ceea ce în relații publice poartă numele de "imagine intenționată" (Brown et al. 2006) sau "imagine dorită" (Vos, Schoemaker 2006: 55) prin asumarea unor roluri identitare actanțiale, care vor pune în
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
ceea ce am identificat în triunghiul identitar cu celălalt 1. O organizație își creează propria imagine sau ceea ce în relații publice poartă numele de "imagine intenționată" (Brown et al. 2006) sau "imagine dorită" (Vos, Schoemaker 2006: 55) prin asumarea unor roluri identitare actanțiale, care vor pune în evidență anumite valori corporatiste. Măsurarea cotei vizibilității și notorietății trimite la ceea ce John Stewart (1988) numește "imaginea ta despre mine". Punctul final al percepțiilor împărtășite este sintagma "imaginea mea despre imaginea ta despre mine", ceea ce
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
imaginii și reputației. Dacă impresiile primare, familiaritatea, percepția, preferințele și poziționarea (Vos, Schoemaker 2006: 84) sunt variabilele luate în considerație pentru imaginea corporatistă, reputația este mai degrabă corelata de interesele organizației/ companiei. În funcție de aceste imagini se poate crea un mix identitar (Balmer 2001: 263) în a cărui reprezentare se regăsesc elemente esențiale pentru o analiză semiotica: comunicare, cultura și structura. Interpretând cultură drept nodul principal, Balmer implicit instituie un flux de la acest centru către elementele identității vizuale (compoziție/ structura, participanți reprezentanți
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
important element. Această centrare pe publicuri, care poate (re)câștiga legitimitatea corporatistă, are o dublă consecință: * pe de o parte, ca și în semiotica, se atribuie o importanță deosebită subiecților/ participanților interactivi și percepțiilor acestora; * pe de altă parte, mixul identitar ar trebui să cuprindă un alt triunghi axat pe publicuri, mediu și reputație (Balmer 2001: 263) După cum am menționat, frica este sentimentul de vârf prin care trec membrii organizațiilor/ companiilor și o parte a publicurilor implicate, cum este cazul studiului
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
această campanie de relații publice și publicitate. Astfel, se observă clar importantă modelului bilateral simetric în cadrul identității corporatiste care se modelează în jurul unui pivot central. Toate aceste patru sub-elemente narative sunt piese importante care se îmbină în jocul de puzzle identitar al echipei de experți Agricolă, despre care vorbește președintele companiei în finalul reclamei: "Agricolă Bacău vinde peste 100 de tone de carne de pasăre și aproape 300.000 de ouă în fiecare zi. Am mare încredere în echipa mea de
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
sau [abstracte], care vor avea anumite roluri tematice (Charles Fillmore, Jane Grimshaw, apud Cornilescu 1995: pacient, beneficiar, locație, instrument, scop etc.) în cadrul predicației. * schemă de predicație. Actanții prezentați mai sus vor intra în cele cinci tipuri de procese (existențiale З, identitare α, de localizare λ, cognitive μ și acționale β). * schemă rezultativa (o combinare a celor două scheme, în funcție de patru categorii operaționale: timpul, aspectul, modalitatea și determinarea). Există clar o diferență între discursul partidului la putere, care va folosi un corpus
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
interogativa a propozițiilor ne determină să menționam folosirea implicită a modalității aletice (pouvoir être) în sintagma "cine este omul" și a modalității actualizante (pouvoir faire) în sintagma "cine este în măsură". În ceea ce privește aspectualizarea, se observă o anume ambiguitate în cadrul procesului identitar. Astfel putem avea o aspectualizare incoativa, unde "cine" este Emil Constantinescu, dar și o aspectualizare continuativa, unde "cine" este Ion Iliescu. Dacă ne raportăm la agentul-cetățean, vom observa o modalitate epistemică ( a judeca). • schemă analitică finală are un statut cauzativ
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
în ochii dumneavoastră." → Sunt integru și sincer. • schemă de predicație este continuarea firească a celei de a două părți a schemei de predicație din SAC 4, si anume oferă implicit un nume acelui pronume relativ-interogativ cine care intră în procesul identitar (α). •schemă rezultativa este structurată pe timpul prezent, dar care include și axa trecutului, deoarece orice identitate trebuie consolidată pe acțiuni înfăptuite. Astfel, cu siguranta aspectualizarea va fi continuativa, în ceea ce privește atributele lui Ion Iliescu. •schemă analitică finală este un eveniment static
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]