3,638 matches
-
pentru toaletă, câte evlavioase, câte femei și câți bărbați În toată lumea asta, care au parte de aur, de stofe, de mătăsuri, de cele mai minunate și luxoase veșminte, nu se folosesc de ele doar pentru a-și da aerul unui idol japonez! De aici rezultă un aforism la fel de adevărat, pe care ar trebui să Îl studieze și cochetele experimentate, și profesorii În ale seducției: XLIV Toaleta nu Înseamnă În primul rând veșmântul propriu-zis, ci felul anume de a-l purta. Iată
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
și astupând ferestrele cu fâșii de stofă sau cu alte materiale opace, până ce obscuritatea este repusă În drepturi. În sfârșit, ca toți partizanii Adorării Naturii, sunt capabili de explozii de entuziasm frizând ferocitatea. Dau foc la oameni, dacă nu prin idoli Împletiți din nuiele, atunci În colibe clădite din brazde de iarbă. În ce privește alimentația, ei Își au regulile lor. Toți Robii Sărmani sunt Rizofagi (sau Mâncători-de-Rădăcini), câțiva sunt Ihtiofagi și mănâncă Heringi Sărați: se abțin de la orice altă hrană de natură
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
strălucire. Până și plăcerii de a se sulemeni Îi găsisem astfel tălmăcirea: cei dintâi locuitori ai Albionului de care se pomenește nu-și boiau În Întregime goliciunea În albastru?”. Evocarea lui Brummell, despre care știm că a fost unul dintre idolii lui Barbey și ai lui Baudelaire, a prilejuit, În critica românească, o serie de considerații asupra dandysmului lui Mateiu. Observația, formulată prima dată de Perpessicius, a fost abuziv dezvoltată de Vladimir Streinu și, mai aproape de noi, dar În același spirit
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
pentru rememorare la Bernauer Strasse și la Mülhenstrasse, unde 118 artiști din 21 de ț...ri au realizat o fresc.... C...r...mizi din zid sînt vîndute la bucat..., cu atît mai scumpe cu cît sînt desenate cu graffitti! Statuile idolilor regimului comunist figureaz... printre primele ținte ale opozanților. Ele sînt deseori d...rimate spontan În bucuria popular..., cum se Întîmpl... cu cele ale lui Lenin la București (martie 1990) și Tirana (iunie 1991); dac... nu, se ocup... de astă noile
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
România și Europa. Acumularea decalajelor economice 1500-2010, Editura Polirom, Iași, 2010. Murgu, N.; Isărescu, M., Aurul mit și realitate, Editura Junimea, Iași, 1981. Nicolas Taleb, N., Lebăda neagră. Impactul foarte puțin probabilului, Editura Curtea Veche, București, 2010. Nietzsche, Fr., Amurgul idolilor, Editura Humanitas, București, 2012. Nietzsche, Fr., Așa grăit-a Zarathustra, Editura Humanitas, București, 2012. Nozick, R., Anarhie, stat și utopie, Editura Humanitas, București,1997. Ortega y Gasset, J., Omul și mulțimea, Editura Humanitas, București, 2001. Ortega y Gasset, J., Revolta
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a celor privilegiați, a excepțiilor fericite. Speciile nu se dezvoltă într-o stare de desăvârșire: cei slabi ajung tot mereu să-i domine pe cei puternici asta din pricină că ei reprezintă numărul mare, că sunt și mai deștepți...". Friedrich Nietzsche, Amurgul idolilor, Editura Humanitas, București, 2012, p. 87. 134 "Este interesat să contemplăm malul unei ape, acoperit cu numeroase plante de diferite specii, cu păsări cântând în tufișuri, cu numeroase insecte zburând prin aer, ori cu viermi târându-se pe pământul umed
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Coman, 2003) - acesta pornește de la fenomenele de mobilizare socială prilejuite de concertul lui Michael Jackson din București, 1992: Pelerinajele prilejuite de prezența lui Michael Jackson la București se structurează În două unități distincte: a) traseul către punctul de Întâlnire cu idolul - caracterizat printr-o acalmie relativă, prin eforturile depuse pentru deplasarea spre centrul râvnit, prin durata amplă, prin emoția așteptării și prin exacerbarea elementelor de diferență față de restul colectivității (mimică, vestimentație, cântec etc.); b) Întâlnirea cu idolul - caracterizată prin localizarea precisă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
punctul de Întâlnire cu idolul - caracterizat printr-o acalmie relativă, prin eforturile depuse pentru deplasarea spre centrul râvnit, prin durata amplă, prin emoția așteptării și prin exacerbarea elementelor de diferență față de restul colectivității (mimică, vestimentație, cântec etc.); b) Întâlnirea cu idolul - caracterizată prin localizarea precisă, prin timpul limitat, prin Învalmășeală, dezordine, chiar violență și prin explozia trăirilor și generalizarea lor. Participanții la pelerinajele declanșate de prezența lui Michael Jackson la București aveau un țel bine definit: să-l vadă cât mai
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
declanșate de prezența lui Michael Jackson la București aveau un țel bine definit: să-l vadă cât mai de aproape („pe viu”) și, dacă se poate, să-l atingă sau să obțină ceva (autograf, obiect, parte din vestimentație etc.) de la idolul lor. ș...ț Toate aceste pelerinaje au presupus eforturi, sacrificii și chiar anumite Înfruntări atunci când a fost vorba despre obținerea unei poziții cât mai favorabile; fanii au trebuit să se confrunte fie cu forțele de ordine (polițiști, jandarmi, bodyguarzi) care
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
făcea apariția; energiile acumulate se descătușează acum În forme paroxistice. ș...ț Identificarea se realizează prin mimetismul exterior (magie prin analogie) și prin atingerea sau dobândirea de obiecte-fetiș (magie prin contact). Obstacolele fizice sau umane sunt considerate ca atacabile, deoarece idolul nu apare În ipostaze transfigurate, nu oficiază, ci Împarte același mod de a fi ca și fanii săi; acest fapt explică Îndrăzneala și chiar agresivitatea admiratorilor, precum și transgresarea tuturor limitelor și interdicțiilor impuse. Pelerinajul la Stadionul Național a avut ca
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
plan spiritual; starul evoluează pe scenă, Într-o altă lume, prin definiție inaccesibilă masei de spectatori, oficiind Într-un spațiu care, ca și altarul, nu este accesibil decât prin voia, la invitația și sub protecția sacerdotului. În timpul concertului, identificarea cu idolul se realizează prin reproducerea, la scară individuală și colectivă, a liturghiei de pe scenă; dansul și cântecul contribuie la cufundarea În delirul general, la abandonarea condiției mundane și la atingerea stării de extaz, care consfințește succesul pelerinajului. Atât participanții la concert
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
asociată lui au corespuns așteptărilor, s-au Încadrat În schema fixată de imaginarul social. Concertul a permis realizarea „mutației” pe care o râvnește orice pelerin, a condus la acea transfigurare În așteptarea căreia ei se puseseră În mișcare: Întâlnirea cu idolul a oferit celor prezenți o „consacrare”, le-a dăruit o experiență prin care ei se vor deosebi de ceilalți, de cei absenți, le-a dat sentimentul că au primit și poartă cu ei, dacă nu un obiect magic, cel puțin
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dominate de păgânism, are loc penetrația și asimilarea unor elemente păgâne de către creștinism, iar autori cunoscuți precum Ignatie Teoforul, Tertulian, Clement Alexandrinul, Iustin Martirul, Origen scriu despre creștini, care încă nu se debarasau de vechile credințe, consumau carnea victimelor sacrificate idolilor, nu respectau învățăturile Mântuitorului, aveau îndoieli sau păreri greșite despre unele practici sau se întorceau la credințele tradiționale. Descoperirile creștine din spațiul românesc conturează aceeași imagine: noua credință a preluat practici păgâne ce primesc semnificații noi, creștine. O stelă descoperită
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din mitologia orfică sau cea a lui Hermes, era popular cultul zeiței egiptene Isis. În provincia nord-dunăreană, figurile fantastice, șerpii au contribuit la fundamentarea "iconografică" și chiar lingvistică a "dracului" românesc, pe care V. Pârvan l-a derivat din toți "idolii și demonii păgâni" combătuți de creștinismul în ascensiune. Din secolul al III-lea, a început să se generalizeze și sensul creștin al termenului înger, din latinul angelus, la care au contribuit nu numai concepțiile creștine, ci și influențele orientale și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fermeca" (popular fărmăca, fărmeca), de la latinul pharmacum, "a descânta", de la discantare, "soarte, soartă" din latinul sors, sortem, sau "altar", "vărgură", "păcat", "drac", "închina", "rugă", "ajuna" sau termenul provenit din substrat, precum "balaur" (monstru), smău, bală, "ghionoaie" (ciocănitoare). Inexistența templelor, lipsa idolilor, absența dedicațiilor nu constituie premise ale abstractizării sacrului, ce vine în întâmpinarea ideii Dumnezeului creștin, nevăzut, infinit? Nu este o premisă a creștinării? Expresie a persistenței păgânismului, după retragerea aureliană (275), este domeniul funerar. Mormintele de incinerație, de la sfârșitul secolului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
menționat, Sava era de neam grec, ortodox (nicean), care viețuia în abstinență, post și rugăciune într-un sat din Muntenia secolului al IV-lea. Când a început prigoana regilor goți și i s-a cerut să mănânce din cele jertfite idolilor, consătenii săi goți i-au oferit spre substituire cărnuri nejertfite, dar Sava a refuzat. Mai mult, el a îndemnat și pe ceilalți creștini să refuze substituirea, ceea ce a provocat nemulțumirea locuitorilor păgâni care l-au alungat din sat pentru un
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
el și alți credincioși. Aflat în sat, în a treia zi după Paști, pe neașteptate, sosește aici Atharid, fiul unui mic rege got, Rhotestheos, cu suita sa. Sansala și Sava sunt prinși, supuși la chinuri și siliți să aducă jertfe idolilor, dar cei doi refuză. În fața refuzului lui Sava, care a ofensat prin atitudinea sa pe Atharid însuși, sfântul este legat și aruncat în râul Buzău. Martirizartea Sf. Sava s-a săvârșit la 12 aprilie 372, a cincea zi după Paști
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
unii istorici", care au vorbit de "legea lui Zamolxis, apropiată prin morala ei înaltă de creștinism, care ar fi înlesnit astfel introducerea religiei lui Hristos". Alți istorici, spune el, au susținut că "lupta creștinismului a avut să învingă zeii Romei..., idolii care au trebuit să fie dărâmați". Mai mult, el susține, cu vădită exagerare, că "nici una, nici alta (din cele două religii) nu fuseseră mai mult decât o lege impusă de sus, fără rădăcini și nu o realitate pentru conștiințe". Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cu copii îmbrăcați în verde, jocul ritual în jurul focului sunt rămășițele acestui cult popular păgân. Această religie populară și numai ea, insistă Panaitescu, a aflat-o creștinismul la ivirea sa în Dacia. La noi, "nu au fost temple dărâmate, nici idoli sfărâmați, n-a fost nici o luptă, nici chiar în conștiința oamenilor". Poporul de la sate (țăranii), păstrându-și vechile obiceiuri și tradiții, nu vedea o contrazicere între vechea și noua credință. El s-a plecat în fața soliei noi care i se
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fi fost tardivă, după ce creștinismul a cuprins masa autohtonilor. Dar Petre Ș. Năsturel a arătat că deosebirea între credința creștină a populației autohtone și politeismul păgân al slavilor se reflectă în conservarea, în limba română, a termenului boz (pl. bozi)-"idol", care derivă din slavul vechi bozi (pl. bogu)în momentul în care slavii păgâni au venit în contact cu strămoșii românilor, ei erau politeiști. Pentru românii creștini, divinitățile noilor veniți erau idoli vulgari. Ca urmare, așa-zisul adstrat slav al
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în limba română, a termenului boz (pl. bozi)-"idol", care derivă din slavul vechi bozi (pl. bogu)în momentul în care slavii păgâni au venit în contact cu strămoșii românilor, ei erau politeiști. Pentru românii creștini, divinitățile noilor veniți erau idoli vulgari. Ca urmare, așa-zisul adstrat slav al culturii populare românești, mai ales cel mitologic și religios, trebuie înțeles drept niște calcuri pe un fond străvechi, care în anumite condiții social-politice (dominații străine), demografice (conviețuiri, asimilări) și spirituale (moșteniri indo-europene
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lat.), sfat (slav)-adunare (lat.), jupan, bir, moșie, ocină, baștină, siliște, pâră, osândă, dovadă, gloabă, gospodar, graniță, dajde (dare), clacă, ponos, năpastă, pricină, pripas, prigoană, poruncă, sfadă, mită, caznă (slav)-pedeapsă (grec.), călău și gâde (cuvinte turanice). Organizarea bisericească: boz (idol), praznic, taină, jertfă, pomană, prooroc, troiță, răstignire, văzduh, capiștea, mirean, moaște, proclet, milă, pomină, molitfă, pristol, raclă, vârcolaci, rai și iad. N. Iorga menționa constatarea lui Miklosich: din imensul vocabular slav al limbii române o parte provine din traducerile cărților
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
prezintă tezele pro și contra unui subiect, cu recurs la discipline diverse: filosofie, sociologie, economie, critică literară. Foarte apreciate erau spontaneitatea, controversa vie. În ultimul trimestru din 1932 s-au desfășurat în paralel două cicluri de dezbateri și prelegeri. Primul, „Idoli” - realizat în formula simpozion -, a constituit debutul propriu-zis, în 13 octombrie 1932 și, prin succesul instantaneu, l-a pus oarecum în umbră pe celălalt, „Cultura românească actuală”, care propunea conferințe cu audiții, fragmente teatrale, recitaluri de dans și poezie, lecturi
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
și poezie, lecturi ilustrative pentru tema zilei. În numele înțelegerii între generații, seria simpozion era prezidată de seniori de prestigiu din lumea culturală: Ion Petrovici, C. Rădulescu-Motru, Dimitrie Gusti, Mihai Ralea, Simion Mehedinți, Ion Marin Sadoveanu, Mihail Manoilescu, Paul Zarifopol. Dintre „idolii” lansați în dezbatere, patru - Lenin, Freud, Chaplin, Gide - au produs chiar din primele săptămâni convulsii și represalii. Tema „Lenin” a fost prezidată de C. Rădulescu-Motru; s-a expus inițial teza leninistă (Mircea Vulcănescu), apoi critica ei de pe pozițiile burgheză (Petru
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
nu mai veneau decât oameni curajoși”. Astfel, următoarele ședințe, despre Mussolini, Bergson, Proust, Gandhi, Valéry au fost mai liniștite, dar cu asistență rarefiată, încasările scăzând și pierderile suportându-le asociații. Pe Mussolini l-au prezentat Mihail Polihroniade (De la om la idol), H. H. Stahl (De la idol la om), Al. Cristian Tell (Creatorul), Constantin Enescu (Distrugătorul), Richard Hillard (Antidemocratul), Mihail Manoilescu (Concluzii). La tema Bergson a prezidat C. Rădulescu-Motru, iar vorbitori au fost Comarnescu (despre om și filosof), N. Bagdasar (despre intuiție
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]