1,501 matches
-
cu părul lung, sărea în dreapta și-n stânga calului și străbătea prin toate desișurile mărunte. Într-un târziu, după ce dispărură cal și călăreț, auzii bătaia puștii, adânc răsunând, clocotind din poiană în poiană: am înțeles că a dat boierul peste ierunci; acesta era vânatul lui cel mai plăcut de-o bucată de vreme. Dar cum mă gândeam la supărarea nevestei pădurarului, îmi veni deodată în minte lămurirea lucrului. Ce căuta pe aici boierul? Iar Voinea de ce se repede așa de des
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
idei ale criticului de la Viața Românească sunt discutabile. Uneori e naiv, alteori prea tradiționalist. Nici politic nu e fără prihană: considerațiile sale asupra Occidentului oscilează între rea-credință și disperare. El are însă meritul de a fi întocmit, ca și Virgil Ierunca în exil, un fel de „antologie a rușinii” (nu-mi amintesc exact cui în aparține expresia, poate Monicăi Lovinescu) în care nu pare să fi cruțat pe mulți dintre cei care și-au dat obolul ideologiei vremii (în speță proletcultismului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
mincinos pentru că mă îndoiesc că ea a fondat revista Cahiers de l’Est. Dar eu nu mă îndoiesc și cred că nimeni dintre cei care erau la curent cu proiectul meu de revistă nu se îndoiește: nici Monica Lovinescu, nici Ierunca, nici Alain Paruit, nici Marie-France Ionesco. Eram la Ierunci acasă. Virgil zice: — Ar trebui vorbit cu Sanda, că ea îl cunoaște pe Cretianu. Într-adevăr, Sanda Stolojan a avut un rol important în punerea pe roate a acestei reviste. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
Cahiers de l’Est. Dar eu nu mă îndoiesc și cred că nimeni dintre cei care erau la curent cu proiectul meu de revistă nu se îndoiește: nici Monica Lovinescu, nici Ierunca, nici Alain Paruit, nici Marie-France Ionesco. Eram la Ierunci acasă. Virgil zice: — Ar trebui vorbit cu Sanda, că ea îl cunoaște pe Cretianu. Într-adevăr, Sanda Stolojan a avut un rol important în punerea pe roate a acestei reviste. Ea știa unde se află banii. Iar dacă fondator e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
suspiciune ori rea-voință. Paul Goma și Doina Cornea par, în cel mai bun caz, niște excentrici, Ana Blandiana și Romulus Rusan, Dorin Tudoran și Bujor Nedelcovici au, din păcate, o rezonanță exclusiv în cercuri închise. Până și cuplul Monica Lovinescu-Virgil Ierunca este terfelit, oferit oprobriului public de nimeni altul decât de Nicolae Breban, într-o manieră preluată direct din "Săptămâna" și "Luceafărul". Nostalgicii ceaușismului triumfă. "Omul nou", cu creierul spălat temeinic și robotizat cu nădejde, persistă încă între noi, în foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
redescoperirea literaturii române pusă la index în aceeași perioadă, de recuperarea literaturii române din exteriorul României, de integrat în literatura română ceea ce se scrie acum, cu sunete globaliste! Cum îi integrăm pe Cioran, pe Ionesco, pe Eliade, pe Voronca, pe Ierunca, pe Monica Lovinescu etc. în literatura română? Cum aducem "acasă" literatura română din Basarabia, cea pe care Nicolae Manolescu, în mult discutata sa "istorie critică", o minimalizează fără menajamente? Cum ar propune Gheorghe Grigurcu o așezare a literaturii române într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
capăt precum Vintilă Horia sau Horia Stamatu. Mai întâi de toate însă ne umplu de amărăciune șicanele, minimalizarea la care-i supunem din ce în ce mai des pe cei doi corifei ai rezistenței noastre întru cultură și nu numai, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca. Un impuls concurențial, o gelozie acră par a străbate, sub unele condeie critice, comentariile de care aceștia au parte postum, situate pe o neașteptată, vădit nedreaptă, curbă descendentă a prețuirii. Și ce am putea spune despre atât de incomodul dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
la moarte, paraziți ai Fondului Literar, maeștri ai cenzurii, autocenzurii și întrecenzurii sau cobzari ai unor meschine interese. Sadoveanu, mie, nu mi se ivește complet, nici Arghezi de altfel, în absența corozivelor pagini ce un Pamfil Șeicaru sau un Virgil Ierunca au însăilat în marginea versatilității lor multilaterale. Meargă talentul și imoralitatea mână-n lână, nu mă deranjează: vreau doar transparență. "Lista lui Pițu" aș constitui-o exclusiv din amici literari și/ sau intelectuali, clamându-mi subiectivitatea. Nu ar lipsi din ea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a trecut la reactivarea unvierSECUritarilor, iuți în praxa șicanelor, provocărilor, injuriilor. Cei mai benigni dintre ei îmi susurau săptămânal în urechea stângă (aceea cu care captez inaudibilul și văd invizibilul) duioasa melodie: Din cauza ta, că ești comentat favorabil de Virgil Ierunca la Europa Liberă, ni se desființează secția de Franceză". Puneau ședințele de catedră când aveam eu cursuri, ca să nu pot asista la ele și să mă acuze de indisciplină ori derivă profesională. Dacă aș fi asistat, mă acuzau că nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
oară la el, știam de la nea Victor că În vară o să vină și m-am gândit că oricum pentru Buni vine prea târziu, odată l-am auzit la Europa Liberă, dar mama spune că nu era el, că era Virgil Ierunca. Atunci m-am gândit că, dacă s-ar fi Însurat cu Buni și ar fi rămas aici, pe mine m-ar fi chemat Daniel Manu. Dar de fapt nu m-ar fi chemat, fiindcă mama este adoptată de Buni și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
ridica împotriva armatei iar morții vor apărea și în realitate și nu numai în minciunile lor lătrate pe posturi antiromânești, de voci românești a unor români vânduți pe mai puțin de treizeci de arginți, ca alde Tismăneanu, Vlad Georgescu, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Emil Hurezeanu și alte cozi de topor. Dar după ce praful stârnit de buntul acesta s-a mai așezat, au observat că nu pot deschide pe loc taraba și trece direct la vânzarea cu grămada a avuției românești fiindcă
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Atîtea cîte sînt, referirile mai serioase la Urmuz apar abia în perioada de incipientă destalinizare din preajma lui 1956. Reacționînd — în cadrul unei campanii comandate de regim — la publicarea în Encyclopédie de la Pléiade, Gallimard, Paris, 1957, a unor contribuții semnate de Virgil Ierunca (între acestea — și un articol despre Urmuz), același G. Călinescu înfiera, în două articole publicate în Contemporanul și reluate în Glasul patriei, „malformarea” imaginii literaturii române în Franța de către „iresponsabilul” exilat anticomunist: „Ei bine, care este rezultatul exercițiilor enciclopedice ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și un articol despre Urmuz), același G. Călinescu înfiera, în două articole publicate în Contemporanul și reluate în Glasul patriei, „malformarea” imaginii literaturii române în Franța de către „iresponsabilul” exilat anticomunist: „Ei bine, care este rezultatul exercițiilor enciclopedice ale lui V. Ierunca? D. Raymond Queneau, în prefață, e convins că literatura română, veche de vreo două sute de ani, a adus notamment două contribuții interesante literaturii mondiale, Caragiale et Urmuz. În fond, V. Ierunca nu e vinovat. Eminamente neserios, un Rică Venturiano la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
bine, care este rezultatul exercițiilor enciclopedice ale lui V. Ierunca? D. Raymond Queneau, în prefață, e convins că literatura română, veche de vreo două sute de ani, a adus notamment două contribuții interesante literaturii mondiale, Caragiale et Urmuz. În fond, V. Ierunca nu e vinovat. Eminamente neserios, un Rică Venturiano la Paris, a scris cum l-a tăiat capul” („Un enciclopedist”, Glasul patriei, reprodus din revista Contemporanul, nr. 14, 12 mai 1957, p. 2). Curînd, imaginea lui Urmuz va fi însă repusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Dolgoșeva, Xenia Dumitru, Natașa Nicolau, Susana Vasquez Alvear și Victor Ivanovici. Iar în 1985 iese de sub tipar volumul bilingv (în română și engleză) Pagini bizare/Weird Pages, în traducerea lui Stavros Deligiorgis... Pe lîngă contribuțiile deja citate ale lui Virgil Ierunca, Eugen Ionescu, Ștefan Baciu, Mira Baciu-Simian și Marcel Iancu, exilul românesc a înregistrat și alte „contribuții” - mai puțin invocate - la „exegeza” lui Urmuz. Amintesc doar cîteva dintre ele: „L’art des surréalistes roumains” de Constantin Amăriuței în La nation roumaine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
preferință pe o canapea) și În liniște. Nici discuțiile de suflet, destăinuirile În manieră dostoievskiană nu sunt genul meu. Bunin, un bătrân domn vioi, cu un vocabular bogat și deocheat, a fost nedumerit de lipsa mea de reacție la servirea ieruncii de care mă săturasem În copilărie și exasperat de refuzul meu de a discuta pe teme scatologice. Spre sfârșitul mesei ne plictiseam total unul de celălalt. „O să mori Într-o suferință Îngrozitoare și În izolare totală“, a remarcat Bunin cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
partinice, Doamne ferește, fiindcă nici nu eram membru de partid și nici nu aveam nici un fel de afinități cu ideile lor, dar încă de pe atunci mi se făcea greață când auzeam cum unii scelerați, trădători de neam și țară precum Virgil Ierunca, Paul Goma, Monica Lovinescu, Silviu Georgescu și alții scuipau veninul în fiecare seară de la microfonul lor plătit în dolari, pe țara unde au văzut lumina zilei, unde le-au trăit strămoșii, frații și părinții. Cei care mai scriam pe timpurile
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
pe D, sînt cast ca un drac. Uite-așa mă Îngraș”. Guvernul a instituit taxa pe lăutari, executivul a Înființat fondul de cutremur. Se aruncă copii În fîntîni. Românii dau impresia că vorbesc Într-o limbă asemănătoare cu româna. Virgil Ierunca: „Prima și cea mai constantă manifestare a minciunii a fost limba de lemn”. Șoimii patriei În derivă. Iar primul-ministru e fericit, În Nirvana guvernamentală, și vrea să fie din ce În ce mai fericit. „Să fii atît de fericit Încît să te simți invidios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
roz) cadorisite de-o cititoare bine intenționată (" Știți, cartea dumneavoastră, Efect de real, m-a făcut să trec mai ușor peste moartea soțului meu. Vă mulțumesc"). Băiatul a mai sunat o dată, convins că mesajul a ajuns la cine trebuia. Și ierunca e surdă cînd iubește. "Undecauțituundecauțituiubirea?" Cînd a repetat (cum repeta și Iordan, la pian, aceleași note: relua-revenea-relua-revenea), am reușit să-i spun că n-a sunat unde voia să sune. Aș fi putut să mă prefac (nebunie de sfîrșit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
umbra peste peisajul imaginar. În focul Revoluției maghiare nu mai notam nimic în jurnal decât știri din Budapesta pe care le difuzam la Radio Paris și în numărul special din România muncitoare. Intensa activitate susținută de cuplul Monica Lovinescu - Virgil Ierunca la Paris, declanșează reacția realist-socialistă din țară denigrându-i. într-un articol cu titlul „Latră Virgilică, latră”, Zaharia Stancu îi atacă necruțător și, ca la comandă, o pleiadă de scriitori aruncă din belșug cu noroiul calomniei. Nume ca Eugen Barbu
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
pentru atitudinea intransigentă a fiicei. În al său „Drum fără pulbere”, Petre Dumitriu proslăvea regimul și crimele de exterminare a elitelor țării, luându-și model pe Gorki - devenind „Crai de curte nouă”. Mai târziu, când acesta ajunge la Paris, Virgil Ierunca refuză să-i strângă mâna întinsă, disprețuindu-l. Când a fugit prin Berlinul de Est și a ajuns la Paris, își toarnă cenușă peste cap acuzându-se: ” Nici nu vă închipuiți ce canalie am fost, mult mai mare decât spuneți
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
toarnă cenușă peste cap acuzându-se: ” Nici nu vă închipuiți ce canalie am fost, mult mai mare decât spuneți voi”, dar era prea târziu să fie crezut. Pentru a opri sau măcar a tempera acțiunile anticomuniste ale cuplului Monica - Virgil Ierunca, spre Paris sunt trimiși o falangă de intelectuali scriitori și artiști. Victor Eftimiu nu izbutește să clintească împotrivirea celor doi. Vor sosi alți și alți emisari cu propuneri tot mai tentante. George Ivașcu e trimis special de Ceaușescu propunându-i
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Paris sunt trimiși o falangă de intelectuali scriitori și artiști. Victor Eftimiu nu izbutește să clintească împotrivirea celor doi. Vor sosi alți și alți emisari cu propuneri tot mai tentante. George Ivașcu e trimis special de Ceaușescu propunându-i lui Ierunca o Catedră de literatura română la Universitatea din București, în timp ce Monicăi i se propune comemorarea lui Eugen Lovinescu la Universitate sau la Academie, lamentându-se în final pentru o mai deplină credibilitate: „Ce știți voi? E tare greu!” Alți mesageri
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
comemorare a lui Eugen Lovinescu în România. Vin apoi Aurel Baranga, Horia Lovinescu - singurul sosit fără mesaj, apoi Nicolae Manolescu care și-a dezvăluit convingerea că acerba campanie anticomunistă împotriva lui Eugen Lovinescu a fost provocată de emisiunile lui Virgil Ierunca privind experimentul Pitești. Despre Adrian Păunescu se afirmă că nu și-a ținut promisiunile făcute față de exilul românesc deoarece se afla în ucenicie la „Minciuna de stat ” și că el e socotit cel mai mare profitor al sentimentului național, făurindu
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
refuză ostentativ să devină membru al Academiei Române. Posturile de radio Europa Liberă și Vocea Americii au maximum de audientă. Toată lumea ascultă atent și speră că libertatea va triumfa. În aceste împrejurări regimul Ceaușescu hotărăște lichidarea Monicăi și a lui Virgil Ierunca și acționează și asupra „Vocii Americii.” Nu e deloc întâmplător că trei directori ai acestui post mor de cancer desigur iradiați, iar pentru Monica se apelează la teroriștii palestinieni ai lui Yasser Arafat cu indicația expresă „de a nu fi
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]