1,506 matches
-
forma unei mari bucurii a oricărei vietăți comestibile de a participa la prefacerile materiei, de a mânca și a se lăsa mâncată. Se vorbește cu voluptate de bogăția în vânat a țării (urși, mistreți, cerbi, capre negre, cocoși de munte, ierunci, dropii, spîrcaciu, potârnichi, prepelițe, sitari, begaține, puhoieri, nagâți, rațe, lișițe, gâște, gîliți, lebede), de raci și chișcari, de crapi prinși iarna prin copci în cantități așa mari încît "foșgăiau viermuind", de pești gătiți în felurite chipuri. Rafinamentul gastronomic se bizuie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
apropiere. Crimă cu premeditare într-un spital de alienați mintali unde este foarte problematic dacă Eminescu avea ce să caute. Aceste concordanțe cu mărturia lui Dumitru Cosmănescu ne vor interesa în demersurile noastre următoare. Amintim că, după 1944, singur Virgil Ierunca susține, în Franța, că Eminescu a murit asasinat. România trecea prin alt infern, cel comunist, în care mica chestiune Eminescu devenise o oază forțată de liniște aproape paradisiacă. 6. Și totuși, trebuie să mai spunem câteva cuvinte despre acest „alt
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
1980, 9; Lit. rom. cont., I, 582-588; Dan C. Mihăilescu, Poezia de cultură, RL, 1981, 49; Emil Manu, Locuința Parabolei, RL, 1982, 48; Ioan Holban, „Cineva urca un munte”, CRC, 1984, 22; Cristian Moraru. „Strig către tine”, RL, 1985, 46; Ierunca, Subiect, 140-145; Liviu Grăsoiu, În memoria lui Marin Bucur, LCF, 1996, 26; Liviu Grăsoiu, Un roman remarcabil, LCF, 1998, 26; Popa, Ist. lit., II, 589-590; Dicț. scriit. rom., IV, 516-518; Liviu Grăsoiu, Întrebare fără răspuns, LCF, 2003, 19. D. C. M
TAUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290099_a_291428]
-
1992, 46-48; Mircea Braga, Pe pragul criticii, Cluj-Napoca, 1992, 168-172; Bucur Demetrian, Labirintul și covorul oriental, R, 1993, 6-7; Adrian Popescu, Amprentele divine, ST, 1993, 7; Dan Cristea, „Cum să nu intri în rând”, LCF, 1994, 2; Poantă, Scriitori, 143-145; Ierunca, Semnul, 197-201; Horea Poenar, Ca un cuvânt în fața lumii, ST, 1997, 8; Grete Tartler, PRA, II, 582-590; Micu, Ist. lit., 417; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 308-310; Ștefan Nicolae, Meditând la Europa, RL, 2002, 10; Vasile, Poezia, 271-274
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
Băciuț, Târgu Mureș, 1994; Călătoria unui fiu risipitor, îngr. și pref. Ioan Pintea, București, 1995; Cartea împărtășirii, îngr. Ion Vartic, Cluj-Napoca, 1995; Drumul către isihie, îngr. Oana Cătina, Cluj-Napoca, 1999; Dumnezeu în care spui că nu crezi... Scrisori către Virgil Ierunca (1967-1983), îngr. Monica Manu, București, 2000; Ispita lecturii, îngr. și introd. Ioan Pintea, Cluj-Napoca, 2000; Eu însumi și alți câțiva, îngr. Ioan Pintea, Cluj-Napoca, 2001; Pledoarie pentru o literatură „nobilă și sentimentală”, I-II, îngr. Ioan Pintea și Radu Săplăcan
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
scriitor, monah, profet, CC, 1993, 4; Valentin Chifor, Sub semnul iubirii, ST, 1993, 5; Maria-Elena Ganciu, Poveste de dragoste, ECH, 1993, 7-8; Vlad Pavlovici, Imitatio Christi, ST, 1993, 8-9; Aurel Martin, „Primejdia mărturisirii”, RL, 1993, 47; Grigurcu, Peisaj, I, 11-24; Ierunca, Subiect, 233-244; Simion, Mercutio, 301-302; Adriana Cean, Asumare și destin, ECH, 1994, 4-6; Arșavir Acterian, Cum am devenit creștin, București, 1994, 76-77; Lovinescu, Unde scurte, III, 342-346, IV, 356-361, V, 26-30; Negoițescu, Scriitori contemporani, 413-421; Simuț, Incursiuni, 306-313; Horia Stanca
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
Scriitori contemporani, 413-421; Simuț, Incursiuni, 306-313; Horia Stanca, Așa a fost să fie..., Cluj-Napoca, 1994, 243-244; Octavian Soviany, Caragiale și teologia comeseniei, CNT, 1995, 30; Bogdan Popescu, Lupta cu plictiseala, CC, 1995, 8-9; Tania Radu, Un Steinhardt, LAI, 1995, 37; Ierunca, Semnul, 159-164; Cornel Vâlcu, Săritura peste cal, ST, 1996, 4-5; Adrian Popescu, Dialoguri și însoțiri, ST, 1996, 11-12; Lovinescu, Sburătorul, II, 379, IV, 122, 125, 126, passim, V, 66, 69, passim, VI, 54, 55, passim; Alexandru Sever, Epistolă despre convertire
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
scrisului”, după cum se precizează în articolul-program semnat de Grigore Gafencu. În cadrul rubricii literare „Popasuri” apar articole de Traian Șelmaru, N. Carandino, N. M. Condiescu, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Petru Comarnescu, Emil Ciomac, Miron Radu Paraschivescu (Ce este poezia ș.a.), Virgil Ierunca (Poezie și realitate ș.a.), Geo Dumitrescu (Poezia, ființă necunoscută, Poezia pentru toți), tot el scriind cronici literare, trece în revistă presa, urmărește viața culturală etc. La rubrica „Artiștii la ei acasă” sunt prezentate personalități din muzică, pictură, literatură. „Cronica plastică
TIMPUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290179_a_291508]
-
și Angela Strat. Proza aparține lui Mihail Sadoveanu, Eusebiu Cămilar, Șasa Până. Evenimentul cel mai semnificativ este apariția, în numărul 11/1945, a nuvelei Plecarea de Marin Preda. Studii și articole publică Al. A. Philippide, Al. Piru (Literatura progresista), Virgil Ierunca (Paul Valéry și poezia tânără), Silvian Iosifescu (Literatura și revoluție), Marius Theodorescu (Rabelais) ș.a. Reportaje semnează Al. Mirodan, iar Al. Piru asigura rubrică „Cronică literară”, comentând, între altele, Cartea Oltului de Geo Bogza sau Sensul clasicismului de G. Călinescu. Mai
TINEREŢEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290187_a_291516]
-
Trebuie musai să-mi repar radioul. După ședința cu C.V. Toma, care ne-a comunicat că, „la București”, respectiv la Secția de Presă, „revista e apreciată drept bună”, Sporici mi a șoptit: „Aseară (vineri, 26 ianuarie 1979), te-a lăudat Ierunca la «Europa liberă», pentru cronica la Operele lui Bacovia. Atenție, deci!” Că a fost adevărat, mi-o dovedesc și felicitările pe care le-am primit în urmă cu o oră de la Ioan Constantinescu. *„Afacerea Barbu” (acuzație de plagiat) ia proporții
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sumă din drepturile mele de autor. M-am adresat și Primarului, fiind alertată că trăiește În condiții mizerabile, dar fără rezultat. E foarte frumos ce faceți Dvs. Un târg ca acesta al nostru merită oameni ca Dvs. Vă urăm Virgil Ierunca și cu mine rezultate cât mai rodnice și vă felicităm pentru activitatea pe care o depuneți și țelurile pe care le aveți. Cu prețuire. Monica Lovinescu P.S. Am Încercat să-i telefonez lui Theodor Cazaban și din partea Dvs. dar nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
o criză cardiacă, ne-am da Întâlnire la Fălticeni să stăm de vorbă. Așa Însă, cu o boală de inimă, deși nu Într-o fază prea severă, nu mai pot călători. Așa că, o dată cu mulțumirile noastre, vă trimitem prin scris, Virgil Ierunca și cu mine, gândurile noastre cele mai cald emoționante. Monica Lovinescu P.S. Nu mai am lista din cărțile noastre de care dispuneți În biblioteca Dvs. Dacă aveți titluri lipsă ce vă interesează, În măsura În care le avem la Paris, vi le trimitem
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a stabilit la Paris, unde a devenit cercetător la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, specializat în turcologie. Începând cu anul 1977, a aderat la exilul militant. A intrat în relații strânse cu Marie-France Ionesco, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, a avut colaborări la Radio Europa Liberă și a activat în Comitetul Francez, apoi în Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului în România cu sediul la Paris. Este considerat cel mai eficace susținător al disidenței din România, grație rețelei de contacte
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a murit și el în urma unui cancer la plămâni în luna ianuarie 1985. Se adaugă cele două tentative de asasinare, eșuate grație vigilenței serviciilor occidentale, cea a lui Paul Goma și Virgil Tănase din 1982 și cea a lui Virgil Ierunca din 1983, în ambele cazuri, agenții Securității fiind interceptați (Matei Pavel Haiducu și Bistran). La 13 noiembrie 1988, deceda la numai 51 de ani directorul Europei Libere, Vlad Georgescu, bolnav de un cancer galopant, precum predecesorii Noël Bernard și Mihai
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Brother! Postul dvs. de radio are o importanță extremă în aceste condiții. Folosiți-l mai cu râvnă! E bine că la actualitatea românească se conspectează Flacăra, dar asta o putem face și noi. E bine că Monica Lovinescu sau Virgil Ierunca ne culturalizează, fără doar și poate, dar ar mai trebui și emisiuni de actualitate românească care să tragă semnale de alarmă, să prevină, cum spuneam mai sus, de pildă pe tineri să se ferească de Securitate. Naivitatea occidentală e fără
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fie clasificat drept un succes și o mare reușită o reuniune a scriitorilor români de la care lipsesc tocmai cei mai importanți scriitori români ai momentului: Norman Manea, Virgil Nemoianu, Matei Călinescu, Andrei Codrescu, Bujor Nedelcovici, Paul Goma, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca etc. O altă noutate, de data aceasta neîndoielnic dezagreabilă, este apariția studiului lui Cornel Ungureanu despre Mircea Eliade și literatura exilului; există, În carte, un Întreg capitol care Îți este consacrat În exclusivitate (alături de un altul, care se ocupă de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
stăruință în biblioteci și în întâlniri cu scriitorii din emigrație. Acest tip de cercetare este promovat și în Resemnarea Cavalerilor (2002), realizată în colaborare cu Ileana Corbea. Cele zece interviuri, cu Constantin Amăriuței, Theodor Cazaban, Adriana Georgescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, L. M. Arcade, Nicu Caranica, Al. Ciorănescu, Dan Petrașincu și Emil Turdeanu, toate reevaluări critice și memorialistice ale literaturii exilului, tind să configureze o umanitate aparte, care în opinia autorului „ne-a salvat spiritual și moral de comunism”. De profil
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
Roques et les études roumaines ș.a. Fundația a subvenționat și câteva publicații periodice de prestigiu. Emil Turdeanu și Victor Buescu au condus, între 1953 și 1975, „Revue des études roumaines”; tot Emil Turdeanu, împreună cu Mircea Eliade, Vintilă Horia și Virgil Ierunca, a coordonat și redactat, între 1963 și 1968, cele șapte numere ale revistei „Ființa românească”. Între 1952 și 1958 a apărut și „Bulletin scientifique roumain”. Relevante sunt și simpozioanele științifice organizate de Fundație. Dintre acestea, cel din 24 aprilie 1953
FUNDAŢIA REGALA UNIVERSITARA „CAROL I”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287111_a_288440]
-
indică nici o dată de apariție. Pe de altă parte, ținând seama de cercul restrâns al colaboratorilor, care semnează cu numele lor sau cu pseudonim, se poate bănui rolul important pe care l-au avut în structurarea G.l. Constantin Amăriuței, Virgil Ierunca și Monica Lovinescu (semnează și Ina Cristu), redactori ai revistei „Caete de dor”, editată concomitent la Paris. De altfel, unele materiale continuă dintr-un spațiu publicistic în celălalt, precum studiul Păcală sau Absurdul românesc de Constantin Amăriuței și, de asemenea
GANDURI LIBERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287155_a_288484]
-
sau Absurdul românesc de Constantin Amăriuței și, de asemenea, unele articole sau poziții publicistice se completează prin altele, ca în cazul comentariului la spectacolul cu piesa Scaunele de Eugen Ionescu, prezentat în numărul 6/1952. Sub pseudonimul Alexandru Andronic, Virgil Ierunca recenzează cu severitate critică romanul Mitrea Cocor de Mihail Sadoveanu (2/1951). O prezență constantă este, bineînțeles, Șerban Voinea, însă concepția revistei nu îi aparține. N.Fl.
GANDURI LIBERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287155_a_288484]
-
Poeți, 415-417; Raicu, Contemporani, 96-99; Doinaș, Lectura, 171-174; Simion, Scriitori, III, 121-128; Grigurcu, Existența, 72-79; Liviu Papadima, „Șaizeci poeme”, TBR, 1986, 319; Munteanu, Jurnal, IV, 151-154; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 447-451; Lucian Alexiu, Sunetul poeziei, O, 1990, 16; Negoițescu, Scriitori contemporani, 183-186; Ierunca, Semnul, 183-187; Dicț. scriit. rom., II, 318-320; Popa, Ist. lit., 387-388. L.H.
GAFTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
de familie”, ST, 1957, 7-11; Crohmălniceanu, Cronici, 113-150; Georgescu, Încercări, I, 143-157; Cornelia Ștefănescu, Câteva aspecte ale operei lui Petru Dumitriu, RITL, 1958, 3-4; Georgescu, Încercări, 187-193; Petroveanu, Pagini, 79-98, 211-237; D. Micu, Romanul românesc contemporan, București, 1959, 221-263; Virgil Ierunca, Le Cas Petru Dumitriu. Un dialogue sans masques et sans rideau de fer, „La Nation roumaine”, 1961, 208; Virgil Ierunca, În bobote, „Cuvântul în exil”, 1963, 10; Monica Lovinescu, Ploaia cu noroi, „Ființa românească”, 1964, 2; Monica Lovinescu, Petru Dumitriu
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
Dumitriu, RITL, 1958, 3-4; Georgescu, Încercări, 187-193; Petroveanu, Pagini, 79-98, 211-237; D. Micu, Romanul românesc contemporan, București, 1959, 221-263; Virgil Ierunca, Le Cas Petru Dumitriu. Un dialogue sans masques et sans rideau de fer, „La Nation roumaine”, 1961, 208; Virgil Ierunca, În bobote, „Cuvântul în exil”, 1963, 10; Monica Lovinescu, Ploaia cu noroi, „Ființa românească”, 1964, 2; Monica Lovinescu, Petru Dumitriu și „Posedații”, „Ființa românească”, 1966, 4; I. Negoițescu, Victimele realismului socialist. Petru Dumitriu, „Agora”, 1989, 2; Nicolae Manolescu, Marile familii
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
1990, 1; Geo Șerban, După 30 de ani, VR, 1990, 3; Anton Cosma, O frescă retro, F, 1990, 5; Cristian Moraru, Cronicarul și vremurile, CNP, 1990, 43-47; Al. Piru, Un roman epocal. Petru Dumitriu, „Cronică de familie”, CC, 1991, 3-5; Ierunca, Românește, 226-228; Eugen Simion, Petru Dumitriu, L, 1992, 1, 2; Eugen Simion, Prozele lui Petru Dumitriu, L, 1992, 11; Alex. Ștefănescu, Înainte și după 23 august 1944, RL, 1992, 18; Vasile Spiridon, „Proprietatea și posesiunea” de Petru Dumitriu, F, 1992
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
Șerban Cioculescu, „Neastâmpăr”, RFR, 1935, 1; Alex. Anestin, „Turbă”, „Ordinea”, 1936, 1438; Al. Piru, „Turbă”, IIȘ, 1937, 11; Al. Piru, „Două chemări”, JL, 1939, 24; Gh. D. Loghin, „Două chemări”, IIȘ, 1939, 9; Aurel Marin, „Iubim”, VBA, 1942, 4; Virgil Ierunca, Literatura lui Octav Dessila, CAP, 1943, 2147; Nina Cassian, Ciupercile literaturii, CNT, 1947, 2; Carianopol, Scriitori, II, 71-80; Dicț. scriit. rom., II, 75-76. C.T.
DESSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286740_a_288069]